1 Então chegaram a Jesus uns escribas e fariseus de Jerusalém, dizendo:

2 Por que transgridem os teus discípulos a tradição dos anciãos? Pois não lavam as mãos quando comem pão.

3 Ele, porém, respondendo, disse-lhes: Por que transgredis vós, também, o mandamento de Deus pela vossa tradição?

4 Porque Deus ordenou, dizendo: Honra a teu pai e a tua mãe; e: Quem maldisser ao pai ou à mãe, certamente morrerá. 5 Mas vós dizeis: Qualquer que disser ao pai ou à mãe: É oferta ao Senhor o que poderias aproveitar de mim; esse não precisa honrar nem a seu pai nem a sua mãe, 6 E assim invalidastes, pela vossa tradição, o mandamento de Deus. 7 Hipócritas, bem profetizou Isaías a vosso respeito, dizendo:

8 Este povo se aproxima de mim com a sua boca e me honra com os seus lábios, mas o seu coração está longe de mim.

9 Mas, em vão me adoram, ensinando doutrinas que são preceitos dos homens.

10 E, chamando a si a multidão, disse-lhes: Ouvi, e entendei:

11 O que contamina o homem não é o que entra na boca, mas o que sai da boca, isso é o que contamina o homem.

12 Então, acercando-se dele os seus discípulos, disseram-lhe: Sabes que os fariseus, ouvindo essas palavras, se escandalizaram?

13 Ele, porém, respondendo, disse: Toda a planta, que meu Pai celestial não plantou, será arrancada.

14 Deixai-os; são cegos condutores de cegos. Ora, se um cego guiar outro cego, ambos cairão na cova.

15 E Pedro, respondendo, disse-lhe: Explica-nos essa parábola.

16 Jesus, porém, disse: Até vós mesmos estais ainda sem entender?

17 Ainda não compreendeis que tudo o que entra pela boca desce para o ventre, e é lançado fora no esgoto? 18 Mas, o que sai da boca, procede do coração, e isso contamina o homem. 19 Porque do coração procedem os maus pensamentos, mortes, adultérios, fornicação, furtos, falsos testemunhos e blasfêmias. 20 São estas coisas que contaminam o homem; mas comer sem lavar as mãos, isso não contamina o homem.

21 E, partindo Jesus dali, foi para as partes de Tiro e de Sidom. 22 E eis que uma mulher cananeia, que saíra daquelas cercanias, clamou, dizendo: Senhor, Filho de Davi, tem misericórdia de mim, que minha filha está miseravelmente endemoninhada.

23 Mas ele não lhe respondeu palavra. E os seus discípulos, chegando a ele, rogaram-lhe, dizendo: Despede-a, que vem gritando atrás de nós.

24 E ele, respondendo, disse: Eu não fui enviado senão às ovelhas perdidas da casa de Israel.

25 Então chegou ela, e adorou-o, dizendo: Senhor, socorre-me!

26 Ele, porém, respondendo, disse: Não é bom pegar no pão dos filhos e deitá-lo aos cachorrinhos.

27 E ela disse: Sim, Senhor, mas também os cachorrinhos comem das migalhas que caem da mesa dos seus senhores.

28 Então respondeu Jesus, e disse-lhe: Ó mulher, grande é a tua fé! Seja isso feito para contigo como tu desejas. E desde aquela hora a sua filha ficou sã.

29 Partindo Jesus dali, veio ao mar da Galileia, e, subindo a um monte, assentou-se lá. 30 E vieram a ele grandes multidões, que traziam consigo coxos, cegos, mudos, aleijados, e outros muitos, e os lançaram aos pés de Jesus, e ele os sarou, 31 De tal sorte, que a multidão se maravilhou vendo os mudos a falar, os aleijados sãos, os coxos a andar, e os cegos a ver; e glorificava o Deus de Israel.

32 E Jesus, chamando os seus discípulos, disse: Tenho compaixão da multidão, porque já está comigo há três dias, e não tem o que comer; e não quero despedi-la em jejum, para que não desfaleça no caminho.

33 E os seus discípulos disseram-lhe: De onde nos viriam, num deserto, tantos pães, para saciar tal multidão?

34 E Jesus disse-lhes: Quantos pães tendes? E eles disseram: Sete, e uns poucos de peixinhos.

35 Então mandou à multidão que se assentasse no chão, 36 E, tomando os sete pães e os peixes, e dando graças, partiu-os, e deu-os aos seus discípulos, e os discípulos à multidão. 37 E todos comeram e se saciaram; e levantaram, do que sobejou, sete cestos cheios de pedaços. 38 Ora, os que tinham comido eram quatro mil homens, além de mulheres e crianças. 39 E, tendo despedido a multidão, entrou no barco, e dirigiu-se ao território de Magadã.

1 Atunci, niște farisei și niște cărturari din Ierusalim au*Marcu 7:1. venit la Isus și I-au zis: 2 „Pentru*Marcu 7:5. ce calcă ucenicii Tăi datina*Col. 2:8. bătrânilor? Căci nu-și spală mâinile când mănâncă." 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?4 Căci Dumnezeu a zis: ‘Cinstește*Exod 20:12.Lev. 19:3.Deut. 5:16.Prov. 23:22.Efes. 6:2.pe tatăl tău și pe mama ta’ și: ‘Cine*Exod 21:17.Lev. 20:9.Deut. 27:16.Prov. 20:20;30:17.va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreșit cu moartea.’5 Dar*Marcu 7:11,12.voi ziceți: ‘Cine va zice tatălui său sau mamei sale: «Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu»6 nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa.’ Și ați desființat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.7 Fățarnicilor*Marcu 7:6., bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis:8 ‘Norodul acesta*Is. 29:13.Ezec. 33:31.se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.9 Degeaba Mă cinstesc ei învățând*Is. 29:13.Col. 2:18,22.Tit 1:14.ca învățături niște porunci omenești.’"

10 Isus a chemat*Marcu 7:14. mulțimea la Sine și a zis: „Ascultați și înțelegeți:11 Nu*Fapte 10:15.Rom. 14:14,17,20.1 Tim. 4:4.Tit 1:15.ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om."12 Atunci, ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: „Știi că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?" 13 Drept răspuns, El le-a zis: „Orice*Ioan 15:2.1 Cor. 3:12.răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină.14 Lăsați-i: sunt*Is. 9:16.Mal. 2:8. Cap. 23:16.Luca 6:39.niște călăuze oarbe; și când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă."15 Petru*Marcu 7:17. a luat cuvântul și I-a zis: „Deslușește-ne pilda aceasta." 16 Isus a zis: „Și*Cap. 16:9.Marcu 7:18.voi tot fără pricepere sunteți?17 Nu înțelegeți că orice*1 Cor. 6:13.intră în gură merge în pântece și apoi este aruncat afară, în hazna?18 Dar ce*Iac. 3:6.iese din gură vine din inimă, și aceea spurcă pe om.19 Căci*Gen. 6:5;8:21.Prov. 6:14.Ier. 17:9.Marcu 7:21.din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele.20 Iată lucrurile care spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om."

21 Isus*Marcu 7:24., după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22 Și iată că o femeie cananeancă a venit din ținuturile acelea și a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac." 23 El nu i-a răspuns niciun cuvânt. Și ucenicii Lui s-au apropiat și L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, căci strigă după noi." 24 Drept răspuns, El a zis: „Eu*Cap. 10:5,6.Fapte 3:25,26;13:46.Rom. 15:8.nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel."25 Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând: „Doamne, ajută-mi!" 26 Drept răspuns, El i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței*Cap. 7:6.Filip. 3:2.!"27 „Da, Doamne", a zis ea, „dar și cățeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor." 28 Atunci, Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credința ta! Facă-ți-se cum voiești." Și fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

29 Isus*Marcu 7:31. a plecat din locurile acelea și a venit lângă*Cap. 4:18. Marea Galileii. S-a suit pe munte și a șezut jos acolo. 30 Atunci*Is. 35:5,6. Cap. 11:5.Luca 7:22. au venit la El multe noroade, având cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui și El i-a tămăduit; 31 așa că noroadele se mirau când au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșesc, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32 Isus*Marcu 8:1. a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Mi-este milă de gloata aceasta, căci iată că de trei zile așteaptă lângă Mine și n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum."33 Ucenicii*2 Împ. 4:43. I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm atâta gloată?" 34 „Câte pâini aveți?", i-a întrebat Isus. „Șapte", I-au răspuns ei, „și puțini peștișori." 35 Atunci, Isus a poruncit norodului să șadă pe pământ. 36 A luat*Cap. 14:19. cele șapte pâini și peștișorii și, după ce a mulțumit*1 Sam. 9:13.Luca 22:19. lui Dumnezeu, a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărțit norodului. 37 Au mâncat toți și s-au săturat; și s-au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de firimituri. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, afară de femei și de copii. 39 În urmă*Marcu 8:10., Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit în corabie și a trecut în ținutul Magdalei.