1 Chegando os filhos de Israel, toda a congregação, ao deserto de Zim, no mês primeiro, o povo ficou em Cades; e Miriã morreu ali, e ali foi sepultada.

2 E não havia água para a congregação; então se reuniram contra Moisés e contra Arão. 3 E o povo contendeu com Moisés, dizendo: Quem dera tivéssemos perecido quando pereceram nossos irmãos perante o Senhor!

4 E por que trouxestes a congregação do Senhor a este deserto, para que morramos aqui, nós e os nossos animais? 5 E por que nos fizestes subir do Egito, para nos trazer a este lugar mau? lugar onde não há semente, nem de figos, nem de vides, nem de romãs, nem tem água para beber.

6 Então Moisés e Arão se foram de diante do povo à porta da tenda da congregação, e se lançaram sobre os seus rostos; e a glória do Senhor lhes apareceu. 7 E o Senhor falou a Moisés dizendo:

8 Toma a vara, e ajunta a congregação, tu e Arão, teu irmão, e falai à rocha, perante os seus olhos, e dará a sua água; assim lhes tirarás água da rocha, e darás a beber à congregação e aos seus animais.

9 Então Moisés tomou a vara de diante do Senhor, como lhe tinha ordenado. 10 E Moisés e Arão reuniram a congregação diante da rocha, e Moisés disse-lhes: Ouvi agora, rebeldes, porventura tiraremos água desta rocha para vós?

11 Então Moisés levantou a sua mão, e feriu a rocha duas vezes com a sua vara, e saiu muita água; e bebeu a congregação e os seus animais. 12 E o Senhor disse a Moisés e a Arão: Porquanto não crestes em mim, para me santificardes diante dos filhos de Israel, por isso não introduzireis esta congregação na terra que lhes tenho dado.

13 Estas são as águas de Meribá, porque os filhos de Israel contenderam com o Senhor; e se santificou neles.

14 Depois Moisés, de Cades, mandou mensageiros ao rei de Edom, dizendo: Assim diz teu irmão Israel: Sabes todo o trabalho que nos sobreveio,

15 Como nossos pais desceram ao Egito, e nós no Egito habitamos muitos dias; e como os egípcios nos maltrataram, a nós e a nossos pais; 16 E clamamos ao Senhor, e ele ouviu a nossa voz, e mandou um anjo, e nos tirou do Egito; e eis que estamos em Cades, cidade na extremidade dos teus termos. 17 Deixa-nos, pois, passar pela tua terra; não passaremos pelo campo, nem pelas vinhas, nem beberemos a água dos poços; iremos pela estrada real; não nos desviaremos para a direita nem para a esquerda, até que passemos pelos teus termos.

18 Porém Edom lhe disse: Não passarás por mim, para que eu não saia com a espada ao teu encontro.

19 Então os filhos de Israel lhe disseram: Subiremos pelo caminho aplanado, e se eu e o meu gado bebermos das tuas águas, darei o preço delas; não desejo alguma outra coisa, senão passar a pé.

20 Porém ele disse: Não passarás. E saiu-lhe Edom ao encontro com muita gente, e com mão forte.

21 Assim recusou Edom deixar passar a Israel pelo seu termo; por isso Israel se desviou dele.

22 Então partiram de Cades; e os filhos de Israel, toda a congregação, chegaram ao monte Hor. 23 E falou o Senhor a Moisés e a Arão no monte Hor, nos termos da terra de Edom, dizendo:

24 Arão será recolhido a seu povo, porque não entrará na terra que tenho dado aos filhos de Israel, porquanto rebeldes fostes à minha ordem, nas águas de Meribá. 25 Toma a Arão e a Eleazar, seu filho, e faze-os subir ao monte Hor. 26 E despe a Arão as suas vestes, e veste-as em Eleazar, seu filho, porque Arão será recolhido, e morrerá ali.

27 Fez, pois, Moisés como o Senhor lhe ordenara; e subiram ao monte Hor perante os olhos de toda a congregação. 28 E Moisés despiu a Arão de suas vestes, e as vestiu em Eleazar, seu filho; e morreu Arão ali sobre o cume do monte; e desceram Moisés e Eleazar do monte. 29 Vendo, pois, toda a congregação que Arão era morto, choraram a Arão trinta dias, toda a casa de Israel.

1 Toată adunarea copiilor*Cap. 33:36. lui Israel a ajuns în pustia Țin în luna întâi. Și poporul s-a oprit la Cades. Acolo a murit*Exod 15:20. Cap. 26:59. și a fost îngropată Maria. 2 Adunarea*Exod 11:1. n-avea apă. Și s-au*Cap. 16:19,42. răsculat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron. 3 Poporul a căutat*Exod 17:2. Cap. 14:2. ceartă cu Moise. Ei au zis: „Ce bine ar fi fost să fi murit noi când*Cap. 11:1,33;14:37;16:32,35,49. au murit frații noștri înaintea Domnului! 4 Pentru ce*Exod 17:3. ați adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim în ea, noi și vitele noastre? 5 Pentru ce ne-ați scos din Egipt și ne-ați adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodiu, nici apă de băut?" 6 Moise și Aaron au plecat de la adunare și s-au dus la ușa cortului întâlnirii. Au căzut*Cap. 14:5;16:4,22,45. cu fața la pământ și li s-a arătat slava*Cap. 14:10. Domnului. 7 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 8 „Ia*Exod 17:5. toiagul și cheamă adunarea, tu și fratele tău Aaron. Să vorbiți stâncii acesteia în fața lor, și ea va da apă. Să le scoți*Neem. 9:15.Ps. 78:15,16;105:41;114:8.Is. 43:20;48:21. astfel apă din stâncă și să adăpi adunarea și vitele lor." 9 Moise a luat toiagul dinaintea*Cap. 17:10. Domnului, cum îi poruncise Domnul. 10 Moise și Aaron au chemat adunarea înaintea stâncii. Și Moise le-a zis: „Ascultați*Ps. 106:33., răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?" 11 Apoi Moise a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul. Și a ieșit apă*Exod 17:6.Deut. 8:15.1 Cor. 10:4. din belșug, așa încât a băut și adunarea și au băut și vitele. 12 Atunci, Domnul a zis lui Moise: „Pentru că n-ați*Cap. 27:14.Deut. 1:37;3:26;32:51. crezut în Mine ca să Mă sfințiți*Lev. 10:3.Ezec. 20:41;36:23;38:16.1 Pet. 3:15. înaintea copiilor lui Israel, nu voi veți duce adunarea aceasta în țara pe care i-o dau." 13 Acestea sunt*Deut. 33:8.Ps. 95:8;106:32. apele Meriba (Ceartă), unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul, care a fost sfințit între ei.

14 De la Cades, Moise*Jud. 11:16,17. a trimis niște soli la împăratul Edomului ca să-i spună: „Așa*Deut. 2:4;23:7.Obad. 10,12. vorbește fratele tău Israel: ‘Tu știi toate suferințele prin care am trecut. 15 Părinții*Gen. 46:6.Fapte 7:15. noștri s-au coborât în Egipt și am*Exod 12:40;1:11.Deut. 26:6.Fapte 7:19. locuit acolo multă vreme. Dar egiptenii ne-au chinuit, pe noi și pe părinții noștri. 16 Am*Exod 2:23;3:7. strigat către Domnul, și El ne-a auzit glasul. A trimis*Exod 3:2;14:19;23:20;33:2. un Înger și ne-a scos din Egipt. Și iată că suntem la Cades, cetate care se află la marginea ținutului tău. 17 Lasă-ne*Cap. 21:22.Deut. 2:27. să trecem prin țara ta; nu vom trece nici prin ogoare, nici prin vii și nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul împărătesc, fără să ne abatem la dreapta sau la stânga, până vom trece de ținutul tău.’" 18 Edom i-a răspuns: „Să nu cumva să treci pe la mine, căci altfel îți voi ieși înainte cu sabia." 19 Copiii lui Israel i-au zis: „Vom merge pe drumul cel mare și, dacă vom bea din apa ta eu și turmele mele, îți voi*Deut. 2:6,28. plăti prețul; nu-ți cer altceva decât să trec cu picioarele!" 20 El a răspuns: „Să nu cumva*Jud. 11:17. să treci!" Și Edom i-a ieșit înainte cu multă gloată și cu mână tare. 21 Astfel*Deut. 2:27,29., Edom n-a vrut să lase pe Israel să treacă prin ținutul lui. Și Israel s-a abătut*Deut. 2:4,5,8.Jud. 11:18. de la el.

22 Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat de la Cades*Cap. 33:37. și a ajuns*Cap. 21:4. la muntele Hor. 23 Domnul a zis lui Moise și lui Aaron lângă muntele Hor, la hotarele țării lui Edom: 24 „Aaron are să fie adăugat*Gen. 25:8. Cap. 27:13;31:2.Deut. 32:50. la poporul lui, căci nu va intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel, pentru că v-ați*Vers. 12. împotrivit poruncii Mele, la apele Meriba. 25 Ia pe Aaron*Cap. 33:38.Deut. 32:50. și pe fiul său Eleazar și suie-i pe muntele Hor. 26 Dezbracă pe Aaron de veșmintele lui și îmbracă pe fiul său Eleazar cu ele. Acolo va fi adăugat Aaron la poporul lui și va muri." 27 Moise a făcut ce-i poruncise Domnul. S-au suit pe muntele Hor, în fața întregii adunări. 28 Moise*Exod 29:29,30. a dezbrăcat pe Aaron de veșmintele lui și a îmbrăcat cu ele pe fiul său Eleazar. Aaron*Cap. 33:38.Deut. 10:6;32:50. a murit acolo, pe vârful muntelui. Moise și Eleazar s-au coborât de pe munte. 29 Toată adunarea a văzut că Aaron murise și toată casa lui Israel a plâns pe Aaron treizeci*Deut. 34:8. de zile.