1 E falou o Senhor a Moisés nas campinas de Moabe, junto ao Jordão na direção de Jericó, dizendo:
2 Dá ordem aos filhos de Israel que, da herança da sua possessão, deem cidades aos levitas, em que habitem; e também aos levitas dareis arrabaldes ao redor dessas cidades. 3 E terão estas cidades para habitá-las; porém os seus arrabaldes serão para o seu gado, e para os seus bens, e para todos os seus animais. 4 E os arrabaldes das cidades, que dareis aos levitas, desde o muro da cidade para fora, serão de mil côvados em redor. 5 E de fora da cidade, do lado do oriente, medireis dois mil côvados, e do lado do sul, dois mil côvados, e do lado do ocidente dois mil côvados, e do lado do norte dois mil côvados, e a cidade no meio; isto terão por arrabaldes das cidades.
6 Das cidades, pois, que dareis aos levitas, haverá seis cidades de refúgio, as quais dareis para que o homicida ali se acolha; e, além destas, lhes dareis quarenta e duas cidades. 7 Todas as cidades que dareis aos levitas serão quarenta e oito cidades, juntamente com os seus arrabaldes. 8 E quanto às cidades que derdes da herança dos filhos de Israel, do que tiver muito tomareis muito, e do que tiver pouco tomareis pouco; cada um dará das suas cidades aos levitas, segundo a herança que herdar.
9 Falou mais o Senhor a Moisés, dizendo:
10 Fala aos filhos de Israel, e dize-lhes: Quando passardes o Jordão à terra de Canaã, 11 Fazei com que vos estejam à mão cidades que vos sirvam de cidades de refúgio, para que ali se acolha o homicida que ferir a alguma alma por engano. 12 E estas cidades vos serão por refúgio do vingador do sangue; para que o homicida não morra, até que seja apresentado à congregação para julgamento. 13 E das cidades que derdes haverá seis cidades de refúgio para vós. 14 Três destas cidades dareis além do Jordão, e três destas cidades dareis na terra de Canaã; cidades de refúgio serão. 15 Serão por refúgio estas seis cidades para os filhos de Israel, e para o estrangeiro, e para o que se hospedar no meio deles, para que ali se acolha aquele que matar a alguém por engano.
16 Porém, se o ferir com instrumento de ferro e morrer, homicida é; certamente o homicida morrerá. 17 Ou, se lhe ferir com uma pedrada, de que possa morrer, e morrer, homicida é; certamente o homicida morrerá. 18 Ou, se o ferir com instrumento de pau que tiver na mão, de que possa morrer, e ele morrer, homicida é; certamente morrerá o homicida. 19 O vingador do sangue matará o homicida; encontrando-o, matá-lo-á.
20 Se também o empurrar com ódio, ou com mau intento lançar contra ele alguma coisa, e morrer; 21 Ou por inimizade o ferir com a sua mão, e morrer, certamente morrerá aquele que o ferir; homicida é; o vingador do sangue, encontrando o homicida, o matará.
22 Porém, se o empurrar subitamente, sem inimizade, ou contra ele lançar algum instrumento sem intenção; 23 Ou, sobre ele deixar cair alguma pedra sem o ver, de que possa morrer, e ele morrer, sem que fosse seu inimigo nem procurasse o seu mal; 24 Então a congregação julgará entre aquele que feriu e o vingador do sangue, segundo estas leis. 25 E a congregação livrará o homicida da mão do vingador do sangue, e a congregação o fará voltar à cidade do seu refúgio, onde se tinha acolhido; e ali ficará até à morte do sumo sacerdote, a quem ungiram com o santo óleo.
26 Porém, se de alguma maneira o homicida sair dos limites da cidade de refúgio, onde se tinha acolhido, 27 E o vingador do sangue o achar fora dos limites da cidade de seu refúgio, e o matar, não será culpado do sangue. 28 Pois o homicida deverá ficar na cidade do seu refúgio, até à morte do sumo sacerdote; mas, depois da morte do sumo sacerdote, o homicida voltará à terra da sua possessão. 29 E estas coisas vos serão por estatuto de direito às vossas gerações, em todas as vossas habitações.
30 Todo aquele que matar alguma pessoa, conforme depoimento de testemunhas, será morto; mas uma só testemunha não testemunhará contra alguém, para que morra. 31 E não recebereis resgate pela vida do homicida que é culpado de morte; pois certamente morrerá. 32 Também não tomareis resgate por aquele que se acolher à sua cidade de refúgio, para tornar a habitar na terra, até à morte do sumo sacerdote. 33 Assim não profanareis a terra em que estais; porque o sangue faz profanar a terra; e nenhuma expiação se fará pela terra por causa do sangue que nela se derramar, senão com o sangue daquele que o derramou. 34 Não contaminareis pois a terra na qual vós habitais, no meio da qual eu habito; pois eu, o Senhor, habito no meio dos filhos de Israel.
Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!
1 Domnul a vorbit lui Moise în câmpia Moabului, lângă Iordan, în fața Ierihonului, și a zis: 2 „PorunceșteIos. 14:3,4;21:2.Ezec. 45:1. copiilor lui Israel să dea leviților, din moștenirea pe care o vor avea, niște cetăți în care să poată locui. Să mai dați leviților și un loc gol împrejurul acestor cetăți. 3 Cetățile să fie ale lor, ca să locuiască în ele, iar locurile goale să fie pentru vitele lor, pentru averile lor și pentru toate dobitoacele lor. 4 Locurile goale din jurul cetăților pe care le veți da leviților să aibă, începând de la zidul cetății în afară, o mie de coți de jur împrejur. 5 Să măsurați afară din cetate două mii de coți în partea de răsărit, două mii de coți în partea de miazăzi, două mii de coți în partea de apus și două mii de coți în partea de miazănoapte, așa încât cetatea să fie la mijloc. Acestea să fie locurile goale din jurul cetăților lor. 6 Dintre cetățile pe care le veți da leviților, șaseVers. 13.Deut. 4:41.Ios. 20:2,7,8;21:3,13,21,27,32,36,38. să fie cetăți de scăpare, unde va putea să fugă ucigașul, și afară de acestea, să le mai dați alte patruzeci și două de cetăți. 7 Toate cetățile pe care le veți da leviților să fie patruzeci și optIos. 21:41. de cetăți, împreună cu locurile lor goale. 8 Cetățile pe care le veți da dinIos. 21:3. moșiile copiilor lui Israel să fie date mai multe deCap. 26:54. cei ce au mai multe și mai puține de cei ce au mai puține; fiecare să dea leviților din cetățile lui după moștenirea pe care o va avea."
9 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 10 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘CândDeut. 19:2.Ios. 20:2. veți trece Iordanul și veți intra în țara Canaanului, 11 să văExod 24:13. alegeți niște cetăți care să vă fie cetăți de scăpare, unde să poată scăpa ucigașul care va omorî pe cineva fără voie. 12 AcesteDeut. 19:6.Ios. 20:3,5,6. cetăți să vă slujească drept cetăți de scăpare împotriva răzbunătorului sângelui, pentru ca ucigașul să nu fie omorât înainte de a se înfățișa în fața adunării ca să fie judecat. 13 Din cetățile pe care le veți da, șaseVers. 6. să vă fie cetăți de scăpare. 14 Să dați trei cetăți dincoaceDeut. 4:41.Ios. 20:8. de Iordan și trei cetăți în țara Canaanului: acestea să vă fie cetăți de scăpare. 15 Aceste șase cetăți să fie cetăți de scăpare pentru copiii lui Israel, pentru străinCap. 15:16. și pentru cel ce locuiește în mijlocul vostru: acolo va putea să scape orice om care va ucide pe cineva fără voie. 16 DacăExod 21:12,14.Lev. 24:17.Deut. 19:11,12. un om lovește pe aproapele său cu o unealtă de fier și acesta moare, este un ucigaș: ucigașul să fie pedepsit cu moartea. 17 Dacă-l lovește cu o piatră pe care o ține în mână, de care poate muri, și moare, este un ucigaș: ucigașul să fie pedepsit cu moartea. 18 Dacă-l lovește cu vreo unealtă de lemn pe care o ține în mână, de care poate muri, și moare, este un ucigaș; ucigașul să fie pedepsit cu moartea. 19 RăzbunătorulVers. 21,24,27.Deut. 19:6,12.Ios. 20:3,5. sângelui să omoare pe ucigaș; când îl va întâlni, să-l omoare. 20 DacăGen. 4:8.2 Sam. 3:27;20:10.1 Împ. 2:31,32. un om împinge pe aproapele său din ură sau dacă-l pândeșteExod 21:14.Deut. 19:11. și aruncă ceva asupra lui și moare 21 sau dacă-l lovește cu mânaExod 21:13. din vrăjmășie și moare, cel ce l-a lovit să fie pedepsit cu moartea; este un ucigaș: răzbunătorul sângelui să omoare pe ucigaș când îl va întâlni. 22 Dar dacă un om împinge pe aproapele lui fără veste, și nu din vrăjmășie, sau dacă aruncă ceva asupra lui fără să-l fi pândit 23 sau dacă aruncă asupra lui din nebăgare de seamă o piatră care-i poate pricinui moartea și moare, fără să-l urască și fără să caute să-i facă rău, 24 iată legile după care va judeca adunareaVers. 12.Ios. 20:6. între cel ce l-a lovit și răzbunătorul sângelui: 25 Adunarea va izbăvi pe ucigaș din mâna răzbunătorului sângelui și-l va face să se întoarcă în cetatea de scăpare unde fugise. Să locuiască acoloIos. 20:6. până la moartea marelui preot care este unsExod 29:7.Lev. 4:3;21:10. cu untdelemn sfânt. 26 Dacă ucigașul iese din hotarul cetății de scăpare unde fugise 27 și dacă răzbunătorul sângelui îl întâlnește afară din hotarul cetății de scăpare și ucide pe ucigaș, nu va fi vinovat de omor. 28 Căci ucigașul trebuia să locuiască în cetatea lui de scăpare până la moartea marelui preot, și, după moartea marelui preot, putea să se întoarcă la moșia lui. 29 Iată poruncileCap. 27:11. de drept pentru voi și pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veți locui.
30 Dacă un om omoară pe cineva, ucigașul să fie omorât peDeut. 17:6;19:15.Mat. 18:16.2 Cor. 13:1.Evr. 10:28. mărturia martorilor. Un singur martor nu va fi de ajuns ca să fie osândit cineva la moarte. 31 Să nu primiți răscumpărare pentru viața unui ucigaș vinovat de moarte, ci să fie pedepsit cu moartea. 32 Să nu primiți răscumpărare pentru cel ce trebuie să fugă în cetatea lui de scăpare, ca să se întoarcă să locuiască în țară până la moartea preotului. 33 Să nuPs. 106:38.Mica 4:11. pângăriți țara unde veți fi, căci sângele celui nevinovat pângărește țara; și ispășirea sângelui vărsat în țară nu se va putea face decât prin sângeleGen. 9:6. celui ce-l va vărsa. 34 SăLev. 18:25.Deut. 21:23. nu pângăriți deci țara în care veți merge să locuiți și în mijlocul căreia voi locui și Eu, căci EuExod 29:45,46. sunt Domnul, care locuiește în mijlocul copiilor lui Israel.’"