1 E falou o Senhor a Moisés no deserto de Sinai, no ano segundo da sua saída da terra do Egito, no primeiro mês, dizendo:

2 Celebrem os filhos de Israel a páscoa a seu tempo determinado. 3 No dia catorze deste mês, pela tarde, a seu tempo determinado a celebrareis; segundo todos os seus estatutos, e segundo todos os seus ritos, a celebrareis.

4 Disse, pois, Moisés aos filhos de Israel que celebrassem a páscoa. 5 Então celebraram a páscoa no dia catorze do primeiro mês, pela tarde, no deserto de Sinai; conforme a tudo o que o Senhor ordenara a Moisés, assim fizeram os filhos de Israel.

6 E houve alguns que estavam imundos por terem tocado o corpo de um homem morto; e não podiam celebrar a páscoa naquele dia; por isso se chegaram perante Moisés e Arão naquele mesmo dia; 7 E aqueles homens disseram-lhe: Imundos estamos nós pelo corpo de um homem morto; por que seríamos privados de oferecer a oferta do Senhor a seu tempo determinado no meio dos filhos de Israel?

8 E disse-lhes Moisés: Esperai, e eu ouvirei o que o Senhor vos ordenará.

9 Então falou o Senhor a Moisés, dizendo:

10 Fala aos filhos de Israel, dizendo: Quando alguém entre vós, ou entre as vossas gerações, for imundo por tocar corpo morto, ou achar-se em jornada longe de vós, contudo ainda celebrará a páscoa ao Senhor. 11 No mês segundo, no dia catorze à tarde, a celebrarão; com pães ázimos e ervas amargas a comerão. 12 Dela nada deixarão até à manhã, e dela não quebrarão osso algum; segundo todo o estatuto da páscoa a celebrarão. 13 Porém, quando um homem for limpo, e não estiver em viagem, e deixar de celebrar a páscoa, essa alma do seu povo será extirpada; porquanto não ofereceu a oferta do Senhor a seu tempo determinado; esse homem levará o seu pecado.

14 E, quando um estrangeiro peregrinar entre vós, e também celebrar a páscoa ao Senhor, segundo o estatuto da páscoa e segundo o seu rito assim a celebrará; um mesmo estatuto haverá para vós, assim para o estrangeiro, como para o natural da terra.

15 E no dia em que foi levantado o tabernáculo, a nuvem cobriu o tabernáculo sobre a tenda do testemunho; e à tarde estava sobre o tabernáculo com uma aparência de fogo até à manhã. 16 Assim era de contínuo: a nuvem o cobria, e de noite havia aparência de fogo. 17 Mas sempre que a nuvem se alçava de sobre a tenda, os filhos de Israel partiam; e no lugar onde a nuvem parava, ali os filhos de Israel se acampavam. 18 Segundo a ordem do Senhor, os filhos de Israel partiam, e segundo a ordem do Senhor se acampavam; todos os dias em que a nuvem parava sobre o tabernáculo, ficavam acampados. 19 E, quando a nuvem se detinha muitos dias sobre o tabernáculo, então os filhos de Israel cumpriam a ordem do Senhor, e não partiam. 20 E, quando a nuvem ficava poucos dias sobre o tabernáculo, segundo a ordem do Senhor se alojavam, e segundo a ordem do Senhor partiam. 21 Porém, outras vezes a nuvem ficava desde a tarde até à manhã, e quando ela se alçava pela manhã, então partiam; quer de dia quer de noite alçando-se a nuvem, partiam. 22 Ou, quando a nuvem sobre o tabernáculo se detinha dois dias, ou um mês, ou um ano, ficando sobre ele, então os filhos de Israel se alojavam, e não partiam; e alçando-se ela, partiam. 23 Segundo a ordem do Senhor se alojavam, e segundo a ordem do Senhor partiam; cumpriam o seu dever para com o Senhor, segundo a ordem do Senhor por intermédio de Moisés.

1 Domnul a vorbit lui Moise în pustia Sinai, în luna întâi a anului al doilea după ieșirea lor din țara Egiptului. Și a zis: 2 „Copiii lui Israel să prăznuiască Paștele*Exod 12:1.Lev. 23:5. Cap. 28:16.Deut. 16:1,2. la vremea hotărâtă. 3 Să le prăznuiți la vremea hotărâtă, în a paisprezecea zi a lunii acesteia, seara*9:3 Evreiește: între cele două seri.; să le prăznuiți după toate legile și după toate poruncile privitoare la ele." 4 Moise a vorbit copiilor lui Israel să prăznuiască Paștele. 5 Și au*Ios. 5:10. prăznuit Paștele în a paisprezecea zi a lunii întâi, seara, în pustia Sinai; copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul. 6 S-a întâmplat că niște oameni, fiind necurați*Cap. 5:2;19:11,16.Ioan 18:28. din pricină că se atinseseră de un mort, nu puteau prăznui Paștele în ziua aceea. Ei s-au*Exod 18:15,19,26. Cap. 27:2. înfățișat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron. 7 Și oamenii aceia au zis lui Moise: „Noi suntem necurați din pricina unui mort. De ce să fim nevoiți să nu ne aducem la vremea hotărâtă darul cuvenit Domnului în mijlocul copiilor lui Israel?" 8 Moise le-a răspuns: „Așteptați*Cap. 27:5. să văd ce vă poruncește Domnul." 9 Și Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 10 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Dacă cineva dintre voi sau dintre urmașii voștri este necurat din pricina unui mort sau este într-o călătorie lungă, totuși să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului. 11 Și să le prăznuiască în luna a doua*2 Cron. 30:2,15., în ziua a paisprezecea, seara; să le mănânce*Exod 12:8. cu azimi și ierburi amare. 12 Să nu lase din*Exod 12:10. ele nimic până a doua zi dimineața și să nu frângă*Exod 12:46.Ioan 19:36. niciun os din ele. Să le prăznuiască după toate*Exod 12:43. poruncile privitoare la Paște. 13 Dacă cineva nu este necurat, nici nu este în călătorie, și totuși nu prăznuiește Paștele, sufletul acela să fie nimicit*Gen. 17:14.Exod 12:15. din poporul lui, pentru că n-a adus*Vers. 7. darul cuvenit Domnului la vremea hotărâtă, omul acela să-și ia*Cap. 5:31. pedeapsa pentru păcatul lui. 14 Dacă un străin care locuiește între voi prăznuiește Paștele Domnului, să se țină de legile și poruncile privitoare la Paște. Aceeași*Exod 12:49. lege să fie între voi, pentru străin, ca și pentru băștinaș.’"

15 În ziua*Exod 40:34.Neem. 9:12,19.Ps. 78:14. când a fost așezat cortul, norul a acoperit locașul cortului întâlnirii și, de seara*Exod 13:21;40:38. până dimineața, deasupra cortului era ca înfățișarea unui foc. 16 Totdeauna era așa: ziua, norul acoperea cortul, iar noaptea avea înfățișarea unui foc. 17 Când se*Exod 40:36. Cap. 10:11,33,34.Ps. 80:1. ridica norul de pe cort, porneau și copiii lui Israel; și acolo unde se oprea norul, tăbărau și copiii lui Israel. 18 Copiii lui Israel porneau după porunca Domnului și tăbărau după porunca Domnului; tăbărau atâta vreme*1 Cor. 10:1. cât rămânea norul deasupra cortului. 19 Când norul rămânea mai multă vreme deasupra cortului, copiii lui Israel ascultau*Cap. 1:53;3:8. de porunca Domnului și nu porneau. 20 Când norul rămânea mai puține zile deasupra cortului, ei tăbărau după porunca Domnului și porneau după porunca Domnului. 21 Dacă norul se oprea de seara până dimineața și se ridica dimineața, atunci porneau și ei. Dacă norul se ridica după o zi și o noapte, atunci porneau și ei. 22 Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile sau o lună sau un an, copiii lui*Exod 40:36,37. Israel rămâneau tăbărâți și nu porneau; și când se ridica, porneau și ei. 23 Tăbărau după porunca Domnului și porneau după porunca Domnului; ascultau*Vers. 19. de porunca Domnului, de porunca Domnului dată prin Moise.