1 Do homem são

as preparações do coração,

mas do Senhor

a resposta da língua.

2 Todos os caminhos

do homem são puros

aos seus olhos,

mas o Senhor pesa o espírito.

3 Confia ao Senhor

as tuas obras,

e teus pensamentos

serão estabelecidos.

4 O Senhor fez todas

as coisas para atender

aos seus próprios desígnios,

até o ímpio para o dia do mal.

5 Abominação é ao Senhor

todo o altivo de coração;

não ficará impune

mesmo de mãos postas.

6 Pela misericórdia

e verdade a iniquidade é perdoada,

e pelo temor do Senhor

os homens se desviam do pecado.

7 Sendo os caminhos

do homem agradáveis

ao Senhor,

até a seus inimigos faz

que tenham paz com ele.

8 Melhor é o pouco com justiça,

do que a abundância

de bens com injustiça.

9 O coração do homem

planeja o seu caminho,

mas o Senhor lhe dirige os passos.

10 Nos lábios do rei se

acha a sentença divina;

a sua boca não

transgride quando julga.

11 O peso e a balança

justos são do Senhor;

obra sua são

os pesos da bolsa.

12 Abominação é aos reis

praticarem impiedade,

porque com justiça é que

se estabelece o trono.

13 Os lábios de justiça são

o contentamento dos reis;

eles amarão o que fala coisas retas.

14 O furor do rei é

mensageiro da morte,

mas o homem sábio o apaziguará.

15 No semblante iluminado

do rei está a vida,

e a sua benevolência é como

a nuvem da chuva serôdia.

16 Quão melhor é adquirir

a sabedoria do que

o ouro! E quão mais

excelente é adquirir

a prudência do que a prata!

17 Os retos fazem o seu caminho

desviar-se do mal;

o que guarda o seu caminho

preserva a sua alma.

18 A soberba precede a ruína,

e a altivez do espírito

precede a queda.

19 Melhor é ser humilde

de espírito com os mansos,

do que repartir o despojo

com os soberbos.

20 O que atenta prudentemente

para o assunto achará o bem,

e o que confia no Senhor

será bem-aventurado.

21 O sábio de coração

será chamado prudente,

e a doçura dos lábios

aumentará o ensino.

22 O entendimento para aqueles que o possuem,

é uma fonte de vida,

mas a instrução dos tolos

é a sua estultícia.

23 O coração do sábio

instrui a sua boca,

e aumenta o ensino

dos seus lábios.

24 As palavras suaves

são favos de mel,

doces para a alma,

e saúde para os ossos.

25 Há um caminho que

parece direito ao homem,

mas o seu fim são

os caminhos da morte.

26 A alma daquele que trabalha,

trabalha para si mesmo,

porque a sua boca o incita.

27 O homem ímpio cava o mal,

e nos seus lábios há

como que uma fogueira.

28 O homem perverso instiga a contenda,

e o intrigante separa

os maiores amigos.

29 O homem violento

coage o seu próximo,

e o faz deslizar

por caminhos nada bons.

30 O que fecha os olhos

para imaginar coisas ruins,

ao cerrar os lábios pratica o mal.

31 Coroa de honra são

os cabelos brancos,

quando eles estão

no caminho da justiça.

32 Melhor é o que tarda

em irar-se do que o poderoso,

e o que controla

o seu ânimo do que aquele

que toma uma cidade.

33 A sorte se

lança no regaço,

mas do Senhor procede

toda a determinação.

1 Planurile*Vers. 9. Cap. 19:21;20:24.Ier. 10:23. pe care le face inima atârnă de om,

dar*Mat. 10:19,20. răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.

2 Toate căile omului sunt curate în*Cap. 21:2. ochii lui,

dar Cel ce cercetează duhurile este Domnul*1 Sam. 16:7..

3 Încredințează-ți lucrările*Ps. 37:5;55:22.Mat. 6:25.Luca 12:22.Filip. 4:6.1 Pet. 5:7. în mâna Domnului,

și îți vor izbuti planurile.

4 Domnul*Is. 43:7.Rom. 11:36. a făcut toate pentru o țintă,

chiar*Iov 21:30.Rom. 9:22. și pe cel rău pentru ziua nenorocirii.

5 Orice inimă trufașă este o scârbă*Cap. 6:17;8:13. înaintea Domnului:

hotărât*Cap. 11:21., ea nu va rămâne nepedepsită.

6 Prin*Dan. 4:27.Luca 11:41. dragoste și credincioșie, omul ispășește nelegiuirea,

și prin frica*Cap. 14:16. de Domnul, se abate de la rău.

7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva,

îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui.

8 Mai*Ps. 37:16. Cap. 15:16. bine puțin cu dreptate

decât mari venituri cu strâmbătate.

9 Inima*Vers. 1. Cap. 19:21. omului se gândește pe ce cale să meargă,

dar*Ps. 37:23. Cap. 20:24.Ier. 10:23. Domnul îi îndreaptă pașii.

10 Hotărâri dumnezeiești sunt pe buzele împăratului,

gura lui nu trebuie să facă greșeli când judecă.

11 Cântarul*Lev. 19:36. Cap. 11:1. și cumpăna dreaptă vin de la Domnul;

toate greutățile de cântărit sunt lucrarea Lui.

12 Împăraților le este scârbă să facă rău,

căci prin*Cap. 25:5;29:14. neprihănire se întărește un scaun de domnie.

13 Buzele*Cap. 14:35;22:11. neprihănite sunt plăcute împăraților,

și ei iubesc pe cel ce vorbește cu neprihănire.

14 Mânia*Cap. 19:12;20:2. împăratului este un vestitor al morții,

dar un om înțelept trebuie s-o potolească.

15 Seninătatea feței împăratului este viața

și bunăvoința*Cap. 19:12. lui este ca*Iov 29:23.Zah. 10:1. o ploaie de primăvară.

16 Cu cât mai mult face câștigarea*Cap. 8:11,19. înțelepciunii decât a aurului!

Cu cât este mai de dorit câștigarea priceperii decât a argintului!

17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău;

acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale.

18 Mândria*Cap. 11:2;17:19;18:12. merge înaintea pieirii

și trufia merge înaintea căderii.

19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriți

decât să împarți prada cu cei mândri.

20 Cine cugetă la Cuvântul Domnului găsește fericirea

și cine se încrede*Ps. 2:12;34:8;125:1.Is. 30:18.Ier. 17:7. în Domnul este fericit.

21 Cine are o inimă înțeleaptă este numit priceput,

dar dulceața buzelor mărește știința.

22 Înțelepciunea*Cap. 13:14;14:27. este un izvor de viață pentru cine o are,

dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.

23 Cine are o inimă*Ps. 37:30.Mat. 12:34. înțeleaptă își arată înțelepciunea când vorbește

și mereu se văd învățături noi pe buzele lui.

24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere:

dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase.

25 Multe căi*Cap. 14:12. i se par bune omului,

dar la urmă duc la moarte.

26 Cine*Cap. 9:12.Ecl. 6:7. muncește pentru el muncește,

căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.

27 Omul stricat pregătește nenorocirea

și pe buzele lui este ca un foc aprins.

28 Omul*Cap. 6:14,19;15:18;26:21;29:22. neastâmpărat stârnește certuri

și pârâtorul*Cap. 17:9. dezbină pe cei mai buni prieteni.

29 Omul asupritor amăgește*Cap. 1:10. pe aproapele său

și-l duce pe o cale care nu este bună.

30 Cine închide ochii ca să se dedea la gânduri stricate,

cine-și mușcă buzele, a și săvârșit răul.

31 Perii*Cap. 20:29. albi sunt o cunună de cinste,

ea se găsește pe calea neprihănirii.

32 Cel*Cap. 19:11. încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz

și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți.

33 Se aruncă sorțul în poala hainei,

dar orice hotărâre vine de la Domnul.