1 E sucedeu que, nos dias em que os juízes julgavam, houve uma fome na terra; por isso um homem de Belém de Judá saiu a peregrinar nos campos de Moabe, ele e sua mulher, e seus dois filhos; 2 E era o nome deste homem Elimeleque, e o de sua mulher Noemi, e os de seus dois filhos Malom e Quiliom, efrateus, de Belém de Judá; e chegaram aos campos de Moabe, e ficaram ali. 3 E morreu Elimeleque, marido de Noemi; e ficou ela com os seus dois filhos, 4 Os quais tomaram para si mulheres moabitas; e era o nome de uma Orfa, e o da outra Rute; e ficaram ali quase dez anos. 5 E morreram também ambos, Malom e Quiliom, ficando assim a mulher desamparada dos seus dois filhos e de seu marido.

6 Então se levantou ela com as suas noras, e voltou dos campos de Moabe, porquanto na terra de Moabe ouviu que o Senhor tinha visitado o seu povo, dando-lhe pão. 7 Por isso saiu do lugar onde estivera, e as suas noras com ela. E, indo elas caminhando, para voltarem para a terra de Judá, 8 Disse Noemi às suas noras: Ide, voltai cada uma à casa de sua mãe; e o Senhor use convosco de benevolência, como vós usastes com os falecidos e comigo.

9 O Senhor vos dê que acheis descanso cada uma em casa de seu marido. E, beijando-as ela, levantaram a sua voz e choraram.

10 E disseram-lhe: Certamente voltaremos contigo ao teu povo.

11 Porém Noemi disse: Voltai, minhas filhas. Por que iríeis comigo? Tenho eu ainda no meu ventre mais filhos, para que vos sejam por maridos? 12 Voltai, filhas minhas, ide-vos embora, que já mui velha sou para ter marido; ainda quando eu dissesse: Tenho esperança, ou ainda que esta noite tivesse marido e ainda tivesse filhos, 13 Esperá-los-íeis até que viessem a ser grandes? Deter-vos-íeis por eles, sem tomardes marido? Não, filhas minhas, que mais amargo me é a mim do que a vós mesmas; porquanto a mão do Senhor se descarregou contra mim.

14 Então levantaram a sua voz, e tornaram a chorar; e Orfa beijou a sua sogra, porém Rute se apegou a ela.

15 Por isso disse Noemi: Eis que voltou tua cunhada ao seu povo e aos seus deuses; volta tu também após tua cunhada.

16 Disse, porém, Rute: Não me instes para que te abandone, e deixe de seguir-te; porque aonde quer que tu fores irei eu, e onde quer que pousares, ali pousarei eu; o teu povo é o meu povo, o teu Deus é o meu Deus; 17 Onde quer que morreres morrerei eu, e ali serei sepultada. Faça-me assim o Senhor, e outro tanto, se outra coisa que não seja a morte me separar de ti.

18 Vendo Noemi, que de todo estava resolvida a ir com ela, deixou de lhe falar.

19 Assim, pois, foram-se ambas, até que chegaram a Belém; e sucedeu que, entrando elas em Belém, toda a cidade se comoveu por causa delas, e diziam: Não é esta Noemi?

20 Porém ela lhes dizia: Não me chameis Noemi; chamai-me Mara; porque grande amargura me tem dado o Todo-Poderoso. 21 Cheia parti, porém vazia o Senhor me fez tornar; por que pois me chamareis Noemi? O Senhor testifica contra mim, e o Todo-Poderoso me tem feito mal.

22 Assim Noemi voltou, e com ela Rute a moabita, sua nora, que veio dos campos de Moabe; e chegaram a Belém no princípio da colheita das cevadas.

1 Pe vremea judecătorilor*Jud. 2:16., a fost o foamete*Gen. 12:10;26:1.2 Împ. 8:1. în țară. Un om din Betleemul*Jud. 17:8. lui Iuda a plecat cu nevastă-sa și cu cei doi fii ai lui să locuiască pentru o vreme în țara Moabului. 2 Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi și cei doi fii ai lui se numeau Mahlon și Chilion: erau efratiți*Gen. 35:19., din Betleemul lui Iuda. Ajungând în țara*Jud. 3:30. Moabului, și-au așezat locuința acolo. 3 Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, și ea a rămas cu cei doi fii ai ei. 4 Ei și-au luat neveste moabite. Una se numea Orpa și cealaltă, Rut și au locuit acolo aproape zece ani. 5 Mahlon și Chilion au murit și ei amândoi, și Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei și fără bărbat.

6 Apoi s-a sculat, ea și nurorile ei, ca să se întoarcă în țara ei din țara Moabului, căci aflase în țara Moabului că Domnul cercetase*Exod 4:31.Luca 1:68. pe poporul Său și-i dăduse*Ps. 132:15.Mat. 6:11. pâine. 7 Ea a ieșit din locul în care locuia însoțită de cele două nurori ale ei și a pornit ca să se întoarcă în țara lui Iuda. 8 Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: „Duceți-vă și întoarceți-vă fiecare*Ios. 24:15. la casa mamei ei! Domnul să Se*2 Tim. 1:16-18. îndure de voi, cum v-ați îndurat*Vers. 5. Cap. 2:20. și voi de cei ce au murit și de mine! 9 Să vă dea Domnul să găsiți odihnă*Cap. 3:1., fiecare în casa unui bărbat!" Și le-a sărutat. Ele au ridicat glasul și au plâns; 10 și i-au zis: „Nu, noi vom merge cu tine la poporul tău." 11 Naomi a zis: „Întoarceți-vă, fiicele mele! Pentru ce să veniți voi cu mine? Mai am eu oare fii în pântecele meu, ca să poată fi bărbații*Gen. 38:11.Deut. 25:5. voștri? 12 Întoarceți-vă, fiicele mele, și duceți-vă! Eu sunt prea bătrână ca să mă mărit din nou. Și chiar dacă aș zice că trag nădejde, chiar dacă în noaptea aceasta aș fi cu un bărbat și aș naște fii, 13 ați mai aștepta voi până să se facă mari și ați vrea voi să nu vă măritați din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a întins*Jud. 2:15.Iov 19:21.Ps. 32:4;38:2;39:9,10. împotriva mea." 14 Și ele au ridicat glasul și iarăși au plâns. Orpa a sărutat pe soacră-sa și a plecat, dar Rut s-a ținut*Prov. 17:17;18:24. de ea. 15 Naomi a zis către Rut: „Iată, cumnată-ta s-a întors la poporul ei și la dumnezeii*Jud. 11:24. ei; întoarce-te*Ios. 24:15,19.2 Împ. 2:2.Luca 24:28. și tu după cumnată-ta." 16 Rut a răspuns: „Nu sta*2 Împ. 2:2,4,6. de mine să te las și să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge și eu; unde vei locui tu, voi locui și eu; poporul*Cap. 2:11,12. tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu; 17 unde vei muri tu, voi muri și eu și voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul*1 Sam. 3:17;25:22.2 Sam. 19:13.2 Împ. 6:31. ce o vrea, dar nimic nu mă va despărți de tine decât moartea!" 18 Naomi, văzând-o*Fapte 21:14. hotărâtă să meargă cu ea, n-a mai stăruit. 19 Au călătorit împreună până ce au ajuns la Betleem. Și când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus*Mat. 21:10. în mișcare din pricina lor și femeile ziceau: „Naomi*Is. 23:7.Plâng. 2:15. este aceasta?" 20 Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceți Naomi (Plăcută), ziceți-mi Mara (Amărăciune), căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune. 21 La plecare eram în belșug, și acum Domnul mă aduce înapoi cu mâinile*Iov 1:21. goale. De ce să-mi mai ziceți Naomi, când Domnul S-a rostit împotriva mea și Cel Atotputernic m-a întristat?" 22 Astfel s-au întors din țara Moabului Naomi și noră-sa Rut, Moabita. Au ajuns la Betleem la începutul*Exod 9:31,32. Cap. 2:23.2 Sam. 21:9. seceratului orzurilor.