1 Eu sou aquele homem

que viu a aflição

pela vara do seu furor.

2 Ele me guiou e me fez andar

em trevas e não na luz.

3 Deveras fez virar e revirar

a sua mão contra mim

o dia todo.

4 Fez envelhecer

a minha carne

e a minha pele,

quebrou os meus ossos.

5 Edificou contra mim,

e me cercou de fel e trabalho.

6 Assentou-me em lugares tenebrosos,

como os que estavam mortos

há muito.

7 Cercou-me de uma sebe,

e não posso sair;

agravou os meus grilhões.

8 Ainda quando clamo e grito,

ele exclui

a minha oração.

9 Fechou os meus caminhos

com pedras lavradas,

fez tortuosas as minhas veredas.

10 Fez-se-me como

urso de emboscada,

um leão em esconderijos.

11 Desviou os meus caminhos

e fez-me em pedaços;

deixou-me assolado.

12 Armou o seu arco,

e me pôs como alvo

à flecha.

13 Fez entrar nas minhas entranhas

as flechas da sua aljava.

14 Fui feito um objeto de escárnio

para todo o meu povo,

e a sua canção todo o dia.

15 Fartou-me de amarguras,

embriagou-me de absinto.

16 Quebrou com cascalho

os meus dentes,

abaixou-me na cinza.

17 E afastaste da paz a minha alma;

esqueci-me do bem.

18 Então disse eu:

Já pereceu a minha força,

como também a minha esperança

no Senhor.

19 Lembra-te

da minha aflição

e do meu pranto,

do absinto e do fel.

20 Minha alma certamente

disto se lembra,

e se abate dentro de mim.

21 Disto me recordarei na minha mente;

por isso esperarei.

22 As misericórdias do Senhor

são a causa

de não sermos consumidos,

porque as suas misericórdias

não têm fim;

23 Novas são cada manhã;

grande é a tua fidelidade.

24 A minha porção é o Senhor,

diz a minha alma;

portanto esperarei nele.

25 Bom é o Senhor

para os que esperam por ele,

para a alma que o busca.

26 Bom é ter esperança,

e aguardar em silêncio

a salvação do Senhor.

27 Bom é para o homem

suportar o jugo na sua mocidade.

28 Assente-se solitário

e fique em silêncio;

porquanto Deus

o pôs sobre ele.

29 Ponha a sua boca no pó;

talvez ainda haja esperança.

30 Dê a sua face ao que o fere;

farte-se de afronta.

31 Pois o Senhor não rejeitará

para sempre.

32 Pois, ainda que entristeça a alguém,

usará de compaixão,

segundo a grandeza

das suas misericórdias.

33 Porque não aflige

nem entristece de bom grado

aos filhos dos homens.

34 Pisar debaixo dos seus pés

a todos os presos da terra,

35 Perverter o direito do homem

perante a face do Altíssimo,

36 Subverter ao homem no seu pleito,

não o veria o Senhor?

37 Quem é aquele que diz,

e assim acontece,

quando o Senhor

o não mande?

38 Porventura da boca do Altíssimo

não sai

tanto o mal como o bem?

39 De que se queixa, pois, o homem vivente?

Queixe-se cada um

dos seus pecados.

40 Esquadrinhemos os nossos caminhos,

e provemo-los,

e voltemos para o Senhor.

41 Levantemos os nossos corações

com as mãos para Deus nos céus,

dizendo:

42 Nós transgredimos,

e fomos rebeldes;

por isso tu não perdoaste.

43 Cobriste-te de ira,

e nos perseguiste;

mataste, não perdoaste.

44 Cobriste-te de nuvens,

para que não passe

a nossa oração.

45 Como escória e refugo nos puseste

no meio dos povos.

46 Todos os nossos inimigos

abriram contra nós a sua boca.

47 Temor e laço vieram sobre nós,

assolação e destruição.

48 Torrentes de água

derramaram os meus olhos,

por causa da destruição

da filha do meu povo.

49 Os meus olhos choram,

e não cessam, porque não há descanso,

50 Até que o Senhor atente

e veja desde os céus.

51 Os meus olhos entristecem

a minha alma,

por causa de todas as filhas

da minha cidade.

52 Como ave me caçam

os que, sem causa,

são meus inimigos.

53 Cortaram-me a vida na masmorra,

e lançaram pedras sobre mim.

54 Águas correram

sobre a minha cabeça;

eu disse: Estou cortado.

55 Invoquei o teu nome, Senhor,

desde a mais profunda masmorra.

56 Ouviste a minha voz;

não escondas o teu ouvido

ao meu suspiro,

ao meu clamor.

57 Tu te aproximaste

no dia em que te invoquei;

disseste: Não temas.

58 Pleiteaste, Senhor,

as causas da minha alma;

remiste a minha vida.

59 Viste, Senhor, a injustiça

que me fizeram;

julga a minha causa.

60 Viste toda a sua vingança,

todos os seus pensamentos contra mim.

61 Ouviste a sua afronta, Senhor,

todos os seus pensamentos contra mim,

62 Os lábios dos que se levantam

contra mim

e os seus desígnios

me são contrários todo o dia.

63 Observa-os ao assentarem-se

e ao levantarem-se;

eu sou a sua música.

64 Tu lhes darás recompensa, Senhor,

conforme a obra das suas mãos.

65 Tu lhes darás ânsia de coração,

maldição tua sobre eles.

66 Na tua ira os perseguirás,

e os destruirás de debaixo

dos céus do Senhor.

1 Eu sunt omul care a văzut suferința sub nuiaua urgiei Lui.

2 El m-a dus, m-a mânat în întuneric, și nu în lumină.

3 Numai împotriva mea Își întinde și Își întoarce mâna toată ziua.

4 Mi-a prăpădit*Iov 16:8. carnea și pielea și mi-a zdrobit*Ps. 51:8.Is. 38:13.Ier. 50:17. oasele.

5 A făcut zid împrejurul meu și m-a înconjurat cu otravă și durere.

6 Mă așază*Ps. 88:5,6;143:3. în întuneric, ca pe cei morți pentru totdeauna.

7 M-a înconjurat*Iov 3:23;19:8.Osea 2:6. cu un zid ca să nu ies; m-a pus în lanțuri grele.

8 Să tot strig*Iov 30:20.Ps. 22:2. și să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primește rugăciunea.

9 Mi-a astupat calea cu pietre cioplite și mi-a strâmbat cărările.

10 Mă pândește*Iov 10:16.Is. 38:13.Osea 5:14;13:7,8. ca un urs și ca un leu într-un loc ascuns.

11 Mi-a abătut căile și apoi s-a*Osea 6:1. aruncat pe mine și m-a pustiit.

12 Și-a încordat arcul și m-a pus*Iov 7:20;16:12.Ps. 38:2. țintă săgeții Lui.

13 În rărunchi mi-a înfipt săgețile*Iov 6:4. din tolba Lui.

14 Am ajuns de râsul*Ier. 20:7. poporului meu și toată ziua sunt pus în cântece*Iov 30:9.Ps. 69:12. Vers. 63. de batjocură de ei.

15 M-a săturat*Ier. 9:15. de amărăciune, m-a îmbătat cu pelin.

16 Mi-a sfărâmat dinții cu pietre*Prov. 20:17., m-a acoperit cu cenușă.

17 Mi-ai luat pacea și nu mai cunosc fericirea.

18 Și am*Ps. 31:22. zis: „S-a dus puterea mea de viață și nu mai am nicio nădejde în Domnul."

19 Gândește-Te la necazul și suferința mea, la pelin*Ier. 9:15. și la otravă!

20 Când își aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine.

21 Iată ce mai gândesc în inima mea și iată ce mă face să mai trag nădejde:

22 Bunătățile*Mal. 3:6. Domnului nu s-au sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt,

23 ci se înnoiesc în fiecare*Is. 33:2. dimineață. Și credincioșia Ta este atât de mare!

24 „Domnul este partea mea*Ps. 16:5;73:26;119:57.Ier. 10:16. de moștenire", zice sufletul meu, „de aceea nădăjduiesc în El."

25 Domnul este bun cu cine nădăjduiește*Ps. 130:6.Is. 30:18.Mica 7:7. în El, cu sufletul care-L caută.

26 Bine este să aștepți*Ps. 37:7. în tăcere ajutorul Domnului.

27 Este bine*Ps. 94:12;119:71. pentru om să poarte un jug în tinerețea lui.

28 Să stea*Ier. 15:17. Cap. 2:10. singur și să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz;

29 să-și umple gura*Iov 42:6. cu țărână și să nu-și piardă nădejdea;

30 să dea*Is. 50:6.Mat. 5:39. obrazul celui ce-l lovește și să se sature de ocări.

31 Căci*Ps. 94:14. Domnul nu leapădă pentru totdeauna.

32 Ci, când mâhnește pe cineva, Se îndură iarăși de el după îndurarea Lui cea mare,

33 căci El nu necăjește*Ezec. 33:11.Evr. 12:13. cu plăcere, nici nu mâhnește bucuros pe copiii oamenilor.

34 Când se calcă în picioare toți prinșii de război ai unei țări,

35 când se calcă dreptatea omenească în fața Celui Preaînalt,

36 când este nedreptățit un om în pricina lui, nu vede*Hab. 1:13. Domnul?

37 Cine a spus*Ps. 33:9. și s-a întâmplat ceva fără porunca Domnului?

38 Nu ies din gura Celui Preaînalt răul*Iov 2:10.Is. 45:7.Amos 3:6. și binele?

39 De ce*Prov. 19:3. să se plângă omul cât trăiește? Fiecare*Mica 7:9. să se plângă mai bine de păcatele lui!

40 Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm și să ne întoarcem la Domnul.

41 Să ne înălțăm*Ps. 86:4. și inimile cu mâinile spre Dumnezeu din cer, zicând:

42 „Am păcătuit*Dan. 9:5., am fost îndărătnici, și nu ne-ai iertat!"

43 În mânia Ta, Te-ai ascuns și ne-ai urmărit, ai ucis*Cap. 2:2,17,21. fără milă.

44 Te-ai învăluit într-un nor, ca*Vers. 8. să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.

45 Ne-ai făcut de batjocură*1 Cor. 4:13. și de ocară printre popoare.

46 Toți vrăjmașii*Cap. 2:16. noștri deschid gura împotriva noastră.

47 De groază*Is. 24:17.Ier. 48:43. și de groapă am avut parte, de prăpăd*Is. 51:19. și pustiire.

48 Șuvoaie*Ier. 4:19;9:1;14:17. Cap. 2:11. de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.

49 Mi se topește ochiul*Ps. 77:2. Cap. 1:16. în lacrimi necurmat și fără răgaz,

50 până ce Domnul va privi din cer*Is. 63:15. și va vedea.

51 Mă doare ochiul de plâns pentru toate fiicele cetății mele.

52 Cei ce mă urăsc fără temei*Ps. 35:7,19;69:4;109:3;119:161. m-au gonit ca pe o pasăre.

53 Voiau să-mi nimicească viața într-o groapă*Ier. 37:16;38:6,9,10. și au aruncat*Dan. 6:17. cu pietre în mine.

54 Mi-au năvălit*Ps. 69:2;124:4,5. apele peste cap și*Ps. 31:22.Is. 38:10,11. Vers. 18. ziceam: „Sunt pierdut!"

55 Dar am chemat*Ps. 130:1.Iona 2:2. Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.

56 Tu mi-ai auzit*Ps. 3:4;6:8;18:6;66:19;116:1. glasul: „Nu-Ți astupa urechea la suspinele și strigătele mele!"

57 În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat*Iac. 4:8. și ai zis: „Nu te teme!"

58 Doamne, Tu ai apărat*Ps. 35:1.Ier. 51:36.Ps. 71:23. pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viața!

59 Doamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi*Ps. 9:4;35:23. dreptate!

60 Ai văzut toate răzbunările lor, toate uneltirile*Ier. 11:19. lor împotriva mea.

61 Doamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea,

62 cuvântările potrivnicilor mei și planurile pe care le urzeau în fiecare zi împotriva mea.

63 Uită-Te când stau*Ps. 139:2. ei jos sau când se scoală! Eu*Vers. 14. sunt cântecul lor de batjocură.

64 Răsplătește-le*Ps. 28:4.Ier. 11:20.2 Tim. 4:14., Doamne, după faptele mâinilor lor!

65 Împietrește-le inima și aruncă blestemul Tău împotriva lor!

66 Urmărește-i, în mânia Ta, și șterge-i de sub*Deut. 25:19.Ier. 10:11. ceruri*Ps. 8:3., Doamne!