1 Aconteceu, no quarto ano do rei Dario, que a palavra do Senhor veio a Zacarias, no quarto dia do nono mês, que é Quisleu.

2 Quando o povo enviou Sarezer e Régen-Meleque, e os seus homens, à casa de Deus, para suplicarem o favor do Senhor, 3 E para dizerem aos sacerdotes, que estavam na casa do Senhor dos Exércitos, profetas, dizendo: Chorarei eu no quinto mês, fazendo abstinência, como tenho feito por tantos anos? 4 Então a palavra do Senhor dos Exércitos veio a mim, dizendo:

5 Fala a todo o povo desta terra, e aos sacerdotes, dizendo: Quando jejuastes, e pranteastes, no quinto e no sétimo mês, durante estes setenta anos, porventura, foi mesmo para mim que jejuastes?

6 Ou quando comestes, e quando bebestes, não foi para vós mesmos que comestes e bebestes? 7 Não foram estas as palavras que o Senhor pregou pelo ministério dos primeiros profetas, quando Jerusalém estava habitada e em paz, com as suas cidades ao redor dela, e o sul e a campina eram habitados?

8 E a palavra do Senhor veio a Zacarias, dizendo:

9 Assim falou o Senhor dos Exércitos, dizendo: Executai juízo verdadeiro, mostrai piedade e misericórdia cada um para com seu irmão.

10 E não oprimais a viúva, nem o órfão, nem o estrangeiro, nem o pobre, nem intente cada um, em seu coração, o mal contra o seu irmão. 11 Eles, porém, não quiseram escutar, e deram-me o ombro rebelde, e ensurdeceram os seus ouvidos, para que não ouvissem. 12 Sim, fizeram os seus corações como pedra de diamante, para que não ouvissem a lei, nem as palavras que o Senhor dos Exércitos enviara pelo seu Espírito por intermédio dos primeiros profetas; daí veio a grande ira do Senhor dos Exércitos. 13 E aconteceu que, assim como ele clamou e eles não ouviram, também eles clamaram, e eu não ouvi, diz o Senhor dos Exércitos. 14 Assim os espalhei com um turbilhão por entre todas as nações, que eles não conheceram, e a terra foi assolada atrás deles, de sorte que ninguém passava por ela, nem se voltava; porque fizeram da terra desejada uma desolação.

1 În anul al patrulea al împăratului Darius, cuvântul Domnului a vorbit lui Zaharia în ziua a patra a lunii a noua, care este luna Chisleu. 2 Cei din Betel trimiseseră pe Șarețer și pe Reghem-Melec cu oamenii săi să se roage Domnului 3 și să întrebe*Deut. 17:9-11;33:10.Mal. 2:7. pe preoții din Casa Domnului oștirilor și pe proroci: „Trebuie să plâng și în luna a*Ier. 52:12. Cap. 8:19. cincea și să mă înfrânez, cum am făcut atâția ani?" 4 Atunci, cuvântul Domnului oștirilor mi-a vorbit astfel: 5 „Spune la tot poporul țării și preoților: ‘Când ați postit*Is. 58:5. și ați plâns în luna a cincea și a șaptea*Ier. 41:1. Cap. 8:19. în acești*Cap. 1:12. șaptezeci de ani, oare pentru Mine*Rom. 14:6. ați postit voi? 6 Și când mâncați și beți, nu sunteți voi cei ce mâncați și beți? 7 Nu cunoașteți cuvintele pe care le-a vestit Domnul prin prorocii de mai înainte, când Ierusalimul era încă locuit și liniștit împreună cu cetățile lui de primprejur și când și partea de miazăzi*Ier. 17:26. și câmpia erau locuite?’" 8 Cuvântul Domnului a vorbit lui Zaharia astfel: 9 „Așa a vorbit Domnul oștirilor: ‘Faceți*Is. 58:6,7.Ier. 7:23.Mica 6:8. Cap. 8:16.Mat. 23:23. cu adevărat dreptate și purtați-vă cu bunătate și îndurare unul față de altul! 10 Nu asupriți pe văduvă și pe orfan*Exod 22:21,22.Deut. 24:17.Is. 1:17.Ier. 5:28., nici pe străin și pe sărac și niciunul să nu gândească rău în inima*Ps. 36:4.Mica 2:1. Cap. 8:17. lui împotriva fratelui său!’ 11 Dar ei n-au vrut să ia aminte, ci au întors spatele*Neem. 9:29.Ier. 7:24.Osea 4:16. și și-au astupat urechile*Fapte 7:57. ca să n-audă. 12 Și-au făcut inima*Ezec. 11:19;36:26. ca diamantul de tare, ca să n-asculte*Neem. 9:29,30. Legea, nici cuvintele pe care li le spunea Domnul oștirilor, prin Duhul Său, prin prorocii de mai înainte. Din pricina aceasta, Domnul oștirilor S-a aprins de o mare mânie*2 Cron. 36:16.Dan. 9:11.. 13 Când chema El, ei n-au vrut s-asculte. De aceea nici Eu n-am vrut s-ascult*Prov. 1:24-28.Is. 1:15.Ier. 11:11;14:12.Mica 3:4. când au chemat ei", zice Domnul oștirilor. 14 „Ci i-am împrăștiat*Deut. 4:27;28:64.Ezec. 36:19. Cap. 2:6. printre toate neamurile pe care*Deut. 28:33. nu le cunoșteau; țara*Lev. 26:22. a fost pustiită în urma lor, așa că nimeni nu mai venea și nu mai pleca din ea și, dintr-o țară plăcută*Dan. 8:9. cum era, au făcut o pustie!"