1 Oh that thou wert as my brother,

That sucked the breasts of my mother!

When I should find thee without, I would kiss thee;

Yea, and none would despise me.

2 I would lead thee, and bring thee into my mother’s house,

Who would instruct me;

I would cause thee to drink of spiced wine,

Of the juice of my pomegranate.

3 His left hand should be under my head,

And his right hand should embrace me.

4 I adjure you, O daughters of Jerusalem,

That ye stir not up, nor awake my love,

Until he please.

5 Who is this that cometh up from the wilderness,

Leaning upon her beloved?

Under the apple-tree I awakened thee:

There thy mother was in travail with thee,

There was she in travail that brought thee forth.

6 Set me as a seal upon thy heart,

As a seal upon thine arm:

For love is strong as death;

Jealousy is cruel as Sheol;

The flashes thereof are flashes of fire,

A very flame of Jehovah.

7 Many waters cannot quench love,

Neither can floods drown it:

If a man would give all the substance of his house for love,

He would utterly be contemned.

8 We have a little sister,

And she hath no breasts:

What shall we do for our sister

In the day when she shall be spoken for?

9 If she be a wall,

We will build upon her a turret of silver:

And if she be a door,

We will inclose her with boards of cedar.

10 I am a wall, and my breasts like the towers thereof:

Then was I in his eyes as one that found peace.

11 Solomon had a vineyard at Baal-hamon;

He let out the vineyard unto keepers;

Every one for the fruit thereof was to bring a thousand pieces of silver.

12 My vineyard, which is mine, is before me:

Thou, O Solomon, shalt have the thousand,

And those that keep the fruit thereof two hundred.

13 Thou that dwellest in the gardens,

The companions hearken for thy voice:

Cause me to hear it.

14 Make haste, my beloved,

And be thou like to a roe or to a young hart

Upon the mountains of spices.

1 O, de ai fi fratele meu, care a supt la țâțele mamei mele!

Când te-aș întâlni în uliță, te-aș săruta

și nimeni nu m-ar ține de rău.

2 Te-aș lua și te-aș aduce la casa mamei mele;

ea m-ar învăța să-ți dau să bei vin*Prov. 9:2. mirositor,

must din rodiile mele.

3 Mâna lui stângă*Cap. 2:6. să fie sub capul meu

și dreapta lui să mă îmbrățișeze! –

4 Vă rog*Cap. 2:7;3:5. fierbinte, fiice ale Ierusalimului,

nu stârniți, nu treziți dragostea

până nu vine ea. –

5 Cine*Cap. 3:6. este aceea care se suie din pustie

rezemată de iubitul ei și zicând:

„Te-am trezit sub măr;

acolo te-a născut mamă-ta,

acolo te-a născut și te-a făcut ea"? –

6 Pune-mă*Is. 49:16.Ier. 22:24.Hag. 2:23. ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe brațul tău;

căci dragostea este tare ca moartea,

și gelozia este neînduplecată ca Locuința morților;

jarul ei este jar de foc,

o flacără a Domnului.

7 Apele cele mari nu pot să stingă dragostea,

și râurile n-ar putea s-o înece;

de*Prov. 6:35. ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste,

tot n-ar avea decât dispreț. –

8 Avem o soră micuță*Ezec. 23:33.,

care n-are încă țâțe.

Ce vom face cu sora noastră

în ziua când îi vor veni pețitorii?

9 Dacă este zid,

vom zidi niște zimți de argint pe ea;

dar dacă este ușă,

o vom închide cu o scândură de cedru. –

10 Eu sunt un zid și țâțele mele sunt ca niște turnuri;

în ochii lui am fost ca una care a găsit pace.

11 Solomon avea o vie la Baal-Hamon;

a închiriat-o*Mat. 21:33. unor păzitori

și fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei o mie de sicli de argint.

12 Via mea, care este a mea, o păstrez eu.

Ține-ți, Solomoane, cei o mie de sicli,

și două sute fie ale celor ce păzesc rodul! –

13 Tu, care locuiești în grădini,

niște prieteni își pleacă urechea la glasul tău:

binevoiește*Cap. 2:14. și fă-mă să-l aud! –

14 Vino*Apoc. 22:17,20. repede, iubitule,

ca*Cap. 2:17. o căprioară sau ca puiul de cerb

pe munții plini de mirozne!