1 Behold, thou art fair, my love; behold, thou art fair;

Thine eyes are as doves behind thy veil.

Thy hair is as a flock of goats,

That lie along the side of mount Gilead.

2 Thy teeth are like a flock of ewes that are newly shorn,

Which are come up from the washing,

Whereof every one hath twins,

And none is bereaved among them.

3 Thy lips are like a thread of scarlet,

And thy mouth is comely.

Thy temples are like a piece of a pomegranate

Behind thy veil.

4 Thy neck is like the tower of David

Builded for an armory,

Whereon there hang a thousand bucklers,

All the shields of the mighty men.

5 Thy two breasts are like two fawns

That are twins of a roe,

Which feed among the lilies.

6 Until the day be cool, and the shadows flee away,

I will get me to the mountain of myrrh,

And to the hill of frankincense.

7 Thou art all fair, my love;

And there is no spot in thee.

8 Come with me from Lebanon, my bride,

With me from Lebanon:

Look from the top of Amana,

From the top of Senir and Hermon,

From the lions’ dens,

From the mountains of the leopards.

9 Thou hast ravished my heart, my sister, my bride;

Thou hast ravished my heart with one of thine eyes,

With one chain of thy neck.

10 How fair is thy love, my sister, my bride!

How much better is thy love than wine!

And the fragrance of thine oils than all manner of spices!

11 Thy lips, O my bride, drop as the honeycomb:

Honey and milk are under thy tongue;

And the smell of thy garments is like the smell of Lebanon.

12 A garden shut up is my sister, my bride;

A spring shut up, a fountain sealed.

13 Thy shoots are an orchard of pomegranates, with precious fruits;

Henna with spikenard plants,

14 Spikenard and saffron,

Calamus and cinnamon, with all trees of frankincense;

Myrrh and aloes, with all the chief spices.

15 Thou art a fountain of gardens,

A well of living waters,

And flowing streams from Lebanon.

16 Awake, O north wind; and come, thou south;

Blow upon my garden, that the spices thereof may flow out.

Let my beloved come into his garden,

And eat his precious fruits.

1 Ce frumoasă*Cap. 1:15;5:12. ești, iubito, ce frumoasă ești!

Ochii tăi sunt ochi de porumbiță, sub marama ta.

Părul tău este ca o turmă*Cap. 6:5. de capre,

poposită pe coama muntelui Galaad.

2 Dinții*Cap. 6:6. tăi sunt ca o turmă de oi tunse

care ies din scăldătoare,

toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă.

3 Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz

și gura ta este drăguță;

obrazul*Cap. 6:7. tău este ca o jumătate de rodie,

sub marama ta.

4 Gâtul*Cap. 7:4. tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă*Neem. 3:19. de arme;

o mie de scuturi atârnă de el,

toate scuturi de viteji.

5 Amândouă*Prov. 5:19. Cap. 7:3. țâțele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare

care pasc între crini.

6 Până*Cap. 2:17. se răcorește ziua și până fug umbrele,

voi veni la tine, munte de mir,

și la tine, deal de tămâie.

7 Ești frumoasă de*Efes. 5:27. tot, iubito,

și n-ai niciun cusur.

8 Vino cu mine din Liban, mireaso,

vino cu mine din Liban!

Privește din vârful muntelui Amana,

din vârful munților Senir și*Deut. 3:9. Hermon,

din vizuinile leilor,

din munții pardoșilor!

9 Mi-ai răpit inima, soro mireaso,

mi-ai răpit inima numai cu o privire,

numai cu unul din lănțișoarele de la gâtul tău!

10 Ce lipici în dezmierdările tale, soro mireaso!

Dezmierdările tale prețuiesc mai*Cap. 1:2. mult decât vinul

și miresmele tale sunt mai plăcute decât toate miroznele!

11 Miere picură din buzele tale, mireaso,

miere*Prov. 24:13,14. Cap. 5:1. și lapte se află sub limba ta

și*Gen. 27:27.Osea 14:6,7. mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.

12 Ești o grădină închisă, soro mireaso,

un izvor închis, o fântână pecetluită.

13 Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade,

mălini negri și nard;

14 nard și șofran,

trestie mirositoare și scorțișoară, cu tot felul de tufari de tămâie,

smirnă și aloe, cu cele mai alese miresme.

15 O fântână din grădini,

un izvor de ape*Ioan 4:10;7:38. vii

ce curge din Liban.

16 Scoală-te, crivățule! Vino, vântule de miazăzi!

Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! –

Să intre*Cap. 5:1. iubitul meu în grădina lui

și să mănânce din roadele ei alese! –