1 Woe to the bloody city! it is all full of lies and rapine; the prey departeth not. 2 The noise of the whip, and the noise of the rattling of wheels, and prancing horses, and bounding chariots, 3 the horseman mounting, and the flashing sword, and the glittering spear, and a multitude of slain, and a great heap of corpses, and there is no end of the bodies; they stumble upon their bodies;— 4 because of the multitude of the whoredoms of the well-favored harlot, the mistress of witchcrafts, that selleth nations through her whoredoms, and families through her witchcrafts. 5 Behold, I am against thee, saith Jehovah of hosts, and I will uncover thy skirts upon thy face; and I will show the nations thy nakedness, and the kingdoms thy shame. 6 And I will cast abominable filth upon thee, and make thee vile, and will set thee as a gazing-stock. 7 And it shall come to pass, that all they that look upon thee shall flee from thee, and say, Nineveh is laid waste: who will bemoan her? whence shall I seek comforters for thee?

8 Art thou better than No-amon, that was situate among the rivers, that had the waters round about her; whose rampart was the sea, and her wall was of the sea? 9 Ethiopia and Egypt were her strength, and it was infinite; Put and Lubim were thy helpers. 10 Yet was she carried away, she went into captivity; her young children also were dashed in pieces at the head of all the streets; and they cast lots for her honorable men, and all her great men were bound in chains. 11 Thou also shalt be drunken; thou shalt be hid; thou also shalt seek a stronghold because of the enemy. 12 All thy fortresses shall be like fig-trees with the first-ripe figs: if they be shaken, they fall into the mouth of the eater. 13 Behold, thy people in the midst of thee are women; the gates of thy land are set wide open unto thine enemies: the fire hath devoured thy bars. 14 Draw thee water for the siege; strengthen thy fortresses; go into the clay, and tread the mortar; make strong the brickkiln. 15 There shall the fire devour thee; the sword shall cut thee off; it shall devour thee like the canker-worm: make thyself many as the canker-worm; make thyself many as the locust. 16 Thou hast multiplied thy merchants above the stars of heaven: the canker-worm ravageth, and fleeth away. 17 Thy princes are as the locusts, and thy marshals as the swarms of grasshoppers, which encamp in the hedges in the cold day, but when the sun ariseth they flee away, and their place is not known where they are. 18 Thy shepherds slumber, O king of Assyria; thy nobles are at rest; thy people are scattered upon the mountains, and there is none to gather them. 19 There is no assuaging of thy hurt; thy wound is grievous: all that hear the report of thee clap their hands over thee; for upon whom hath not thy wickedness passed continually?

1 Vai de cetatea*Ezec. 22:3;24:6,9.Hab. 2:12. vărsătoare de sânge, plină de minciună, plină de silnicie și care nu încetează să se dedea la răpire!… 2 Auziți pocnetul biciului, huruitul*Ier. 47:3. roților, tropăitul cailor și duruitul carelor! 3 Se aruncă năvalnici călăreții, scânteiază sabia, fulgeră sulița… O mulțime de răniți!… Grămezi de trupuri moarte!… Morți fără număr!… Cei vii se împiedică de cei morți!… 4 Din pricina multelor curvii ale curvei pline de farmec, fermecătoare iscusită*Is. 47:9,12.Apoc. 18:2,3., care vindea neamurile prin curviile ei și popoarele prin vrăjitoriile ei, 5 „iată*Cap. 2:13., am necaz pe tine", zice Domnul oștirilor. „Îți voi ridica poalele*Is. 47:2,3.Ier. 13:22,26.Mica 1:11. peste cap, ca să-ți vadă*Hab. 2:16. neamurile goliciunea și împărățiile, rușinea. 6 Voi azvârli cu murdării peste tine, te voi înjosi*Mal. 2:9. și te voi face de ocară*Evr. 10:33.. 7 Toți cei ce te vor vedea*Apoc. 18:10. vor fugi de tine și vor zice: ‘Ninive este nimicită! Cine o va*Ier. 15:5. plânge?’ Unde să-ți caut mângâietori?" 8 Ești*Amos 6:2. tu mai bună decât No-Amon*Ier. 46:25,26.Ezec. 30:14-16., cetatea care ședea între râuri, înconjurată de ape, având ca zid de apărare marea, ca ziduri marea? 9 Etiopia și egiptenii fără număr erau tăria ei, Put și libienii erau ajutoarele ei. 10 Și totuși a trebuit să plece și ea în surghiun, s-a dus în robie, și pruncii ei*Ps. 137:9.Is. 13:16.Osea 13:16. au fost zdrobiți în toate colțurile*Plâng. 2:19. ulițelor; au aruncat sorțul*Ioel 3:3.Obad. 11. asupra fruntașilor ei și toți mai-marii ei au fost aruncați în lanțuri. 11 Și*Ier. 25:17,27. Cap. 1:10. tu te vei îmbăta, te vei ascunde; și tu vei căuta un loc de adăpost împotriva vrăjmașului! 12 Toate cetățuile tale sunt niște smochini*Apoc. 6:13. cu cele dintâi roade; când îi scuturi, smochinele cad în gura cui vrea să le mănânce. 13 Iată, poporul*Ier. 50:37;51:30. tău este ca femeile în mijlocul tău; porțile țării tale se deschid înaintea vrăjmașilor tăi; focul îți mistuie zăvoarele*Ps. 147:13.Ier. 51:20.! 14 Scoate-ți apă pentru împresurare! Drege-ți întăriturile*Cap. 2:1.! Calcă pământul, frământă lutul și gătește cuptorul de cărămidă! 15 Acolo te va mânca focul, te va nimici sabia cu desăvârșire, te va mistui ca niște*Ioel 1:4. lăcuste, căci te-ai înmulțit ca forfecarul, te-ai îngrămădit ca lăcustele! 16 Negustorii tăi sunt mai mulți decât stelele cerului, s-au îngrămădit ca puii de lăcustă care își întind aripile și zboară. 17 Voievozii tăi*Apoc. 9:7. sunt ca lăcustele, mai-marii tăi, ca o ceată de lăcuste care tăbărăsc în dumbrăvi pe răcoarea zilei: când răsare soarele, zboară și nu se mai cunoaște locul unde erau. 18 În timp ce păstorii*Exod 15:16.Ps. 76:6. tăi dorm, împărate*Ier. 50:18.Ezec. 31:3. al Asiriei, și vitejii tăi se odihnesc, poporul tău este risipit*1 Împ. 22:17. pe munți și nimeni nu-l mai strânge. 19 Rana ta nu se alină prin nimic, rana*Mica 1:9. ta este fără leac! Toți cei ce*Plâng. 2:15.Ţef. 2:15.Is. 14:8. vor auzi de tine vor bate din palme, căci cine este acela pe care să nu-l fi atins răutatea ta?