Daniel 7

1 Léta prvního Balsazara krále Babylonského Daniel měl sen a vidění svá na ložci svém, i napsal ten sen krátkými slovy. 2 Mluvil Daniel a řekl? Viděl jsem u vidění svém v noci, a aj, čtyři větrové nebeští bojovali na moři velikém. 3 A čtyři šelmy veliké vystupovaly z moře, jedna od druhé rozdílná. 4 První podobná lvu, a křídla orličí měla. Hleděl jsem, až vytrhána byla křídla její, jimiž se vznášela od země, tak že na nohách jako člověk státi musila, a srdce lidské dáno jest jí. 5 A aj, jiná šelma druhá podobná nedvědu, kteráž panství jedno vyzdvihla, a tři žebra v ústech jejích, mezi zuby jejími, a tak mluveno bylo k ní: Vstaň, nažer se hojně masa. 6 Potom jsem viděl, a aj, jiná podobná pardovi, kteráž měla čtyři křídla ptačí na hřbetě svém, a čtyřhlavá byla šelma ta, jíž moc dána byla. 7 Potom viděl jsem u viděních nočních, a aj, šelma čtvrtá strašlivá a hrozná a velmi silná, mající zuby železné veliké, kteráž zžírala a potírala, ostatek pak nohama svýma pošlapávala; a ta byla rozdílná ode všech šelm, kteréž byly před ní, a měla rohů deset. 8 Pilně jsem šetřil těch rohů, a hle, roh poslední malý vyrostal mezi nimi, a tři z těch rohů prvních vyvráceni jsou před ním; a aj, oči podobné očím lidským v rohu tom, a ústa mluvící pyšně. 9 Hleděl jsem, až trůnové ti svrženi byli, a Starý dnů posadil se, jehož roucho jako sníh bílé, a vlasové hlavy jeho jako vlna čistá, trůn jako jiskry ohně, kola jeho jako oheň hořící. 10 Potok ohnivý tekl a vycházel od něho, tisícové tisíců sloužili jemu, a desetkrát tisíckrát sto tisíců stálo před ním; soud zasedl, a knihy otevříny byly. 11 Patřil jsem tehdáž, hned jakž se začal zvuk té řeči pyšné, kterouž roh mluvil; patřil jsem, dokudž ta šelma nebyla zabita, a vyhlazeno tělo její, a dáno k spálení ohni. 12 A i ostatkům šelm odjali panství; nebo dlouhost života jim odměřena byla až do času, a to uloženého času. 13 Viděl jsem u vidění nočním, a aj, s oblaky nebeskými podobný Synu člověka přicházel; potom až k Starému dnů přišel, a před něj postaven byl. 14 I dáno jest jemu panství a sláva i království, aby všickni lidé, národové a jazykové sloužili jemu; jehož panství jest panství věčné, kteréž nepomíjí, a království jeho, kteréž se neruší. 15 I zhrozil se duch můj ve mně Danielovi u prostřed těla, a vidění má předěsila mne. 16 Tedy přistoupil jsem k jednomu z přístojících, a ptal jsem se ho na jistotu vší té věci. I pověděl mi, a výklad řečí mi oznámil: 17 Ty šelmy veliké, kteréž jsou čtyry, jsou čtyři králové, kteříž povstanou z země, 18 A ujmou království svatých výsostí, kteříž obdržeti mají království až na věky, a až na věky věků. 19 Tedy žádostiv jsem byl zprávy o šelmě čtvrté, kteráž rozdílná byla ode všech jiných, hrozná velmi; zubové její železní, a pazoury její ocelivé, kteráž zžírala, potírala, ostatek pak nohama svýma pošlapávala. 20 Tolikéž o rozích desíti, kteříž byli na hlavě její, a o posledním, kterýž vyrostl, a před ním spadli tři; o tom rohu, pravím, kterýž měl oči a ústa mluvící pyšně, a byl na pohledění větší než jiní. 21 Viděl jsem, an roh ten válku vedl s svatými, a přemáhal je, 22 Až přišel Starý dnů, a oddán jest soud svatým výsostí, a čas přišel, aby to království svatí obdrželi. 23 Řekl takto: Šelma čtvrtá znamená království čtvrté na zemi, kteréž rozdílné bude ode všech království, a zžíře všecku zemi, a zmlátí ji a potře ji. 24 Rohů pak deset znamená, že z království toho deset králů povstane, a poslední povstane po nich, kterýž bude rozdílný od prvních, a poníží tří králů. 25 A slova proti Nejvyššímu mluviti bude, a svaté výsostí potře; nadto pomýšleti bude, aby proměnil časy i práva, když vydáni budou v ruku jeho, až do času a časů, i do částky časů. 26 V tom bude soud osazen, a panství jeho odejmou, vypléní a vyhladí je docela. 27 Království pak i panství, a důstojnost královská pode vším nebem dána bude lidu svatých výsostí; jehož království bude království věčné, a všickni páni jemu sloužiti a jeho poslouchati budou. 28 Až potud konec té řeči. Mne pak Daniele myšlení má velice zkormoutila, a krása má proměnila se při mně, slovo však toto v srdci svém zachoval jsem.

Vedeniile lui Daniel

1 În anul dintâi al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a visat*Num. 12:6.Amos 3:7. un vis și a avut vedenii*Cap. 2:28. în mintea lui pe când era în pat. În urmă a scris visul și a istorisit lucrurile de căpetenie. 2 Daniel a început și a zis: „În vedenia mea de noapte, am văzut cum cele patru vânturi ale cerurilor au izbucnit pe Marea cea Mare. 3 Și patru fiare mari au ieșit*Apoc. 13:1. din mare, deosebite una de alta. 4 Cea dintâi semăna cu un*Deut. 28:49.2 Sam. 1:23.Ier. 4:7,13;48:40.Ezec. 17:3.Hab. 1:8. leu și avea aripi de vultur. M-am uitat la ea până în clipa când i s-au smuls aripile și, sculându-se de pe pământ, a stat drept în picioare ca un om și i s-a dat o inimă de om. 5 Și iată*Cap. 2:39. că o a doua fiară era ca un urs și stătea într-o rână; avea trei coaste în gură, între dinți, și i s-a zis: ‘Scoală-te și mănâncă multă carne!’ 6 După aceea m-am uitat mai departe și iată o alta ca un pardos, care avea pe spate patru aripi ca o pasăre; fiara aceasta avea și patru capete*Cap. 8:8,22. și i s-a dat stăpânire. 7 După aceea m-am uitat în vedeniile mele de noapte și iată că era o a patra*Cap. 2:40. Vers. 19,23. fiară, nespus de grozav de înspăimântătoare și de puternică; avea niște dinți mari de fier, mânca, sfărâma și călca în picioare ce mai rămânea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte și avea zece*Cap. 2:41.Apoc. 13:1. coarne. 8 M-am uitat cu băgare de seamă la coarne și iată că un alt*Vers. 20,21,24. Cap. 8:9. corn mic a ieșit din mijlocul lor și, dinaintea acestui corn, au fost smulse trei din cele dintâi coarne. Și cornul acesta avea niște ochi ca ochii de om*Apoc. 9:7. și o gură*Ps. 12:3. Vers. 25.Apoc. 13:5. care vorbea cu trufie. 9 Mă uitam*Apoc. 20:4. la aceste lucruri până când s-au așezat niște scaune de domnie. Și un Îmbătrânit*Ps. 90:2. Vers. 13,22. de zile a șezut jos. Haina*Ps. 104:2.Apoc. 1:14. Lui era albă ca zăpada și părul capului Lui era ca niște lână curată; scaunul Lui de domnie era ca niște flăcări de foc și roțile*Ezec. 1:15,16. lui, ca un foc aprins. 10 Un râu*Ps. 50:3;97:3.Is. 30:33;66:15. de foc curgea și ieșea dinaintea Lui. Mii de mii*1 Împ. 22:19.Ps. 68:17.Evr. 12:22.Apoc. 5:11. de slujitori Îi slujeau și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata*Apoc. 20:4,12. și s-au deschis cărțile. 11 Eu mă uitam*Apoc. 19:20. mereu din pricina cuvintelor pline de trufie pe care le rostea cornul acela: m-am uitat până când fiara a fost ucisă și trupul ei a fost nimicit și aruncat în foc, ca să fie ars. 12 Și celelalte fiare au fost dezbrăcate de puterea lor, dar li s-a îngăduit o lungire a vieții până la o vreme și un ceas anumit. 13 M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte și iată că pe norii cerurilor a venit unul*Ezec. 1:26.Mat. 24:30;26:64.Apoc. 1:7,13;14:14. ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit*Vers. 9. de zile și a fost adus înaintea Lui. 14 I s-a*Ps. 2:6-8;8:6;110:1,2.Mat. 11:27;28:18.Ioan 3:35.1 Cor. 15:27.Efes. 1:22. dat stăpânire, slavă și putere împărătească, pentru ca să-I slujească toate popoarele*Cap. 3:4., neamurile și oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire*Ps. 145:13. Cap. 2:44. Vers. 27.Mica 4:7.Luca 1:33.Ioan 12:34.Evr. 12:28. veșnică și nu va trece nicidecum și Împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată. 15 Eu, Daniel, m-am tulburat*Vers. 28. cu duhul și vedeniile din capul meu m-au înspăimântat. 16 M-am apropiat de unul din cei ce stăteau acolo și l-am rugat să-mi dea lămuriri temeinice cu privire la toate aceste lucruri. El mi-a vorbit și mi le-a tâlcuit astfel: 17 ‘Aceste*Vers. 3. patru fiare mari sunt patru împărați care se vor ridica pe pământ. 18 Dar*Is. 60:12-14. Vers. 22,27.2 Tim. 2:11,12.Apoc. 2:26,27;3:21;20:4. sfinții Celui Preaînalt vor primi împărăția și vor stăpâni împărăția în veci, din veșnicie în veșnicie.’ 19 În urmă am dorit să știu adevărul asupra fiarei a patra*Vers. 7. – care se deosebea de toate celelalte și era nespus de grozavă: avea dinți de fier și gheare de aramă, mânca, sfărâma și călca în picioare ce rămânea – 20 și asupra celor zece coarne pe care le avea în cap, și asupra celuilalt corn care ieșise și înaintea căruia căzuseră trei, asupra cornului acestuia, care avea ochi, o gură care vorbea cu trufie și avea o înfățișare mai mare decât celelalte coarne. 21 Am văzut, de asemenea, cum cornul*Cap. 8:12,24;11:31.Apoc. 11:7;13:7;17:14;19:19. acesta a făcut război sfinților și i-a biruit, 22 până*Vers. 9. când a venit Cel Îmbătrânit de zile și a făcut*Vers. 18.1 Cor. 6:2.Apoc. 1:6;5:10;20:4. dreptate sfinților Celui Preaînalt, și a venit vremea când sfinții au luat în stăpânire împărăția. 23 El mi-a vorbit așa: ‘Fiara a patra este o a patra împărăție*Cap. 2:40. care va fi pe pământ. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfâșia tot pământul, îl va călca în picioare și-l va zdrobi. 24 Cele zece coarne*Vers. 7,8,20.Apoc. 17:12. înseamnă că din împărăția aceasta se vor ridica zece împărați. Iar după ei se va ridica un altul, care se va deosebi de înaintașii lui și va doborî trei împărați. 25 El va rosti*Is. 37:23. Cap. 8:24,25; 11:28,30,31,36.Apoc. 13:5,6. vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri*Apoc. 17:6;18:24. pe sfinții Celui Preaînalt și se va încumeta*Cap. 2:21. să schimbe vremurile și legea, și sfinții*Apoc. 13:7. vor fi dați în mâinile lui timp*Cap. 12:7.Apoc. 12:14. de o vreme, două vremuri și o jumătate de vreme. 26 Apoi va veni judecata*Vers. 10,22. și i se va lua stăpânirea, care va fi prăbușită și nimicită pentru totdeauna. 27 Dar domnia*Vers. 14,18,22., stăpânirea și puterea tuturor împărățiilor care sunt pretutindeni sub ceruri se vor da poporului sfinților Celui Preaînalt. Împărăția Lui*Cap. 2:44.Luca 1:33.Ioan 12:34.Apoc. 11:15. este o împărăție veșnică și toate puterile*Is. 60:12. Îi vor sluji și-L vor asculta!’ 28 Aici s-au sfârșit cuvintele. Pe mine, Daniel, m-au tulburat nespus de mult gândurile*Vers. 15. Cap. 8:27;10:8,16. mele și mi s-a schimbat culoarea feței, dar am păstrat*Luca 2:19,51. cuvintele acestea în inima mea."