Marek 12

1 Tedy počal jim mluviti v podobenstvích: Vinici štípil jeden člověk, a opletl ji plotem, a vkopal pres, a ustavěl věži, a najal ji vinařům, i odšel na cestu. 2 A v čas užitků poslal k vinařům služebníka, aby od vinařů vzal ovoce z vinice. 3 Oni pak javše jej, zmrskali ho a odeslali prázdného. 4 I poslal k nim zase jiného služebníka. I toho též kamenovavše, ranili v hlavu a odeslali zohaveného. 5 I poslal opět jiného. I toho zabili, a mnoho jiných, z nichž některé zmrskali a jiné zmordovali. 6 Ještě pak maje jediného syna nejmilejšího, i toho poslal k nim naposledy, řka: Ostýchati se budou syna mého. 7 Ale vinaři řekli jedni k druhým: Tentoť jest dědic; pojďte, zabijme jej, a budeť naše dědictví. 8 Tedy javše jej, zabili ho a vyvrhli ven z vinice. 9 Což tedy učiní pán vinice? Přijde, a zatratí vinaře ty, a dá vinici jiným. 10 Zdaliž jste písma toho nečtli? Kámen, kterýž zavrhli dělníci, ten učiněn jest hlavou úhlovou. 11 Ode Pána stalo se toto, a jest divné před očima našima. 12 I hledali ho jíti, ale báli se zástupu; nebo poznali, že podobenství to proti nim pověděl. A nechavše ho, odešli pryč. 13 Potom poslali k němu některé z farizeů a herodiánů, aby jej polapili v řeči. 14 Kteřížto přišedše, řekli jemu: Mistře, víme, že jsi pravdomluvný, a nedbáš na žádného; nebo nepatříš na osobu lidskou, ale v pravdě cestě Boží učíš. Sluší-li daň dávati císaři, čili nic? Dáme-liž, čili nedáme? 15 On pak znaje pokrytství jejich, řekl jim: Co mne pokoušíte? Přineste mi peníz, ať pohledím. 16 A oni podali mu. Tedy řekl jim: Èí jest tento obraz a nápis? A oni řekli mu: Císařův. 17 I odpověděv Ježíš, řekl jim: Dávejtež tedy, což jest císařova, císaři, a což jest Božího, Bohu. I podivili se tomu. 18 Potom přišli k němu saduceové, kteříž praví, že není z mrtvých vstání. I otázali se ho, řkouce: 19 Mistře, Mojžíš nám napsal: Kdyby čí bratr umřel, a ostavil po sobě manželku, a synů by neměl, aby bratr jeho pojal manželku jeho a vzbudil símě bratru svému. 20 I bylo sedm bratrů. A první pojav ženu, umřel, neostaviv semene. 21 A druhý pojav ji, také umřel, a aniž ten ostavil semene. A třetí tolikéž. 22 A tak ji pojalo všech sedm, a nezůstavili po sobě semene. Nejposléze pak po všech umřela i žena. 23 Protož při vzkříšení, když z mrtvých vstanou, čí z těch bude manželka? Neb jich sedm mělo ji za manželku. 24 A odpovídaje Ježíš, řekl jim: Zdaliž ne proto bloudíte, že neznáte Písem ani moci Boží? 25 Nebo když vstanou z mrtvých, nebudou se ženiti ani vdávati, ale budou jako andělé nebeští. 26 O mrtvých pak, že mají vstáti, zdaliž jste nečtli v knihách Mojžíšových, kterak ve kři promluvil k němu Bůh, řka: Já jsem Bůh Abrahamův a Bůh Izákův a Bůh Jákobův? 27 Neníť Bůh mrtvých, ale Bůh živých. Protož vy velmi bloudíte. 28 Tedy přistoupil k němu jeden z zákoníků, slyšev je hádající se, a vida, že jim dobře odpověděl, otázal se ho, které by bylo přikázání první ze všech. 29 A Ježíš odpověděl jemu, že první ze všech přikázání jest: Slyš, Izraeli, Pán Bůh náš Pán jeden jest. 30 Protož milovati budeš Pána Boha svého ze všeho srdce svého, a ze vší duše své, a ze vší mysli své, i ze všech mocí svých. To jest první přikázání. 31 Druhé pak jest podobné tomu: Milovati budeš bližního svého jako sebe samého. Většího přikázání jiného nad tato není. 32 I řekl jemu ten zákoník: Mistře, dobře jsi vpravdě pověděl. Nebo jeden jest Bůh, a není jiného kromě něho; 33 A milovati ho ze všeho srdce, a ze vší mysli, a ze vší duše, i ze všech mocí, a milovati bližního jako sebe samého, toť jest větší nade všecky zápalné i vítězné oběti. 34 A viděv Ježíš, že by moudře odpověděl, dí jemu: Nejsi daleko od království Božího. A žádný více neodvážil se ho o nic tázati. 35 I odpovídaje Ježíš, řekl, uče v chrámě: Kterak praví zákoníci, že Kristus jest syn Davidův? 36 Nebo David praví v Duchu svatém: Řekl Pán Pánu mému: Seď na pravici mé, ažť i položím nepřátely tvé podnože noh tvých. 37 Poněvadž sám David nazývá jej Pánem, kterakž syn jeho jest? A mnohý zástup rád ho poslouchal. 38 I mluvil jim v učení svém: Varujte se zákoníků, kteříž rádi v krásném rouše chodí, a chtějí pozdravováni býti na trhu, 39 A na předních stolicích seděti v školách, a přední místa míti na večeřech, 40 Kteřížto zžírají domy vdovské pod zámyslem dlouhých modliteb. Tiť vezmou soud těžší. 41 A posadiv se Ježíš proti pokladnici, díval se, kterak zástup metal peníze do pokladnice. A mnozí bohatí metali mnoho. 42 A přišedši jedna chudá vdova, i vrhla dva šarty, jenž jest čtvrtá částka peníze tehdejšího. 43 I svolav učedlníky své, dí jim: Amen pravím vám, že tato chudá vdova více uvrhla, než tito všickni, kteříž metali do pokladnice. 44 Nebo všickni z toho, což jim zbývalo, metali, ale tato z své chudoby, všecko, což měla, uvrhla, všecku živnost svou.

Pilda vierilor

1 Isus a*Mat. 21:33.Luca 20:9. început pe urmă să le vorbească în pilde.

„Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea și a zidit un turn, apoi a arendat-o unor vieri și a plecat din țară.2 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob ca să ia de la ei din roadele viei.3 Vierii au pus mâna pe el, l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale.4 A trimis iarăși la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap și l-au batjocorit.5 A mai trimis un altul, pe care l-au omorât, apoi a trimis mulți alții, dintre care pe unii i-au bătut, iar pe alții i-au omorât.6 Mai avea un singur fiu preaiubit; la urmă, l-a trimis și pe el la ei. ‘Vor primi cu cinste pe fiul meu’, zicea el.7 Dar vierii aceia au zis între ei: ‘Iată moștenitorul, veniți să-l omorâm, și moștenirea va fi a noastră.’8 Și au pus mâna pe el, l-au omorât și i-au aruncat trupul afară din vie.9 Acum ce va face stăpânul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia și via o va da altora.10 Oare n-ați citit locul acesta din Scriptură: ‘Piatra*Ps. 118:22.pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului;11 Domnul a făcut acest lucru, și este minunat în ochii noștri’?"12 Ei*Mat. 21:45,46. Cap. 11:18.Ioan 7:25,30,44. căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Și L-au lăsat și au plecat.

Birul Cezarului

13 Apoi*Mat. 22:15.Luca 20:20. au trimis la Isus pe unii din farisei și din irodieni ca să-L prindă cu vorba. 14 Aceștia au venit și I-au zis: „Învățătorule, știm că spui adevărul și nu-Ți pasă de nimeni, căci nu cauți la fața oamenilor și înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu? 15 Să plătim sau să nu plătim?" Isus le-a cunoscut fățărnicia și le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți? Aduceți-Mi un ban*12:15 Grecește: dinar.ca să-l văd."16 I-au adus un ban, și Isus i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?" „Ale Cezarului", I-au răspuns ei. 17 Atunci, Isus le-a zis: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu." Și se mirau foarte mult de El.

Despre înviere

18 Saducheii*Mat. 22:23.Luca 20:27., care*Fapte 23:8. zic că nu este înviere, au venit la Isus și I-au pus următoarea întrebare: 19 „Învățătorule, iată ce ne-a scris Moise*Deut. 25:5.: ‘Dacă moare fratele cuiva și-i rămâne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui și să ridice urmaș fratelui său.’ 20 Erau dar șapte frați. Cel dintâi s-a însurat și a murit fără să lase urmaș. 21 Al doilea a luat de nevastă pe văduvă și a murit fără să lase urmaș. Tot așa și al treilea. 22 Și niciunul din cei șapte n-a lăsat urmaș. După ei toți, a murit și femeia. 23 La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toți șapte au avut-o de nevastă." 24 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Oare nu vă rătăciți voi din pricină că nu pricepeți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?25 Căci după ce vor învia din morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor*1 Cor. 15:42,49,52.fi ca îngerii în ceruri.26 În ceea ce privește învierea morților, oare n-ați citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbește despre Rug, ce i-a spus Dumnezeu când a zis: ‘Eu*Exod 3:6.sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov’?27 Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciți!"

Cea mai mare poruncă

28 Unul*Mat. 22:35. din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă știa că Isus răspunsese bine saducheilor, a venit la El și L-a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?" 29 Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: ‘Ascultă*Deut. 6:4.Luca 10:27., Israele! Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn’30 și ‘Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta.’ Iată porunca dintâi.31 Iar a doua este următoarea: ‘Să*Lev. 19:18.Mat. 22:39.Rom. 13:9.Gal. 5:14.Iac. 2:8.iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.’ Nu este altă poruncă mai mare decât acestea."32 Cărturarul I-a zis: „Bine, Învățătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că*Deut. 4:39.Is. 45:6,14;46:9. nu este altul afară de El 33 și că a-L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul și cu toată puterea și a iubi pe aproapele ca pe sine este*1 Sam. 15:22.Osea 6:6.Mica 6:6-8. mai mult decât toate arderile-de-tot și decât toate jertfele." 34 Isus a văzut că a răspuns cu pricepere și i-a zis: „Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu." Și*Mat. 22:46. nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări.

Al cui fiu este Hristosul?

35 Pe când*Mat. 22:41.Luca 20:41. învăța pe norod în Templu, Isus a zis: „Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?36 Însuși David, fiind insuflat de*2 Sam. 23:2.Duhul Sfânt, a zis:

‘Domnul a zis*Ps. 110:1.Domnului meu: «Șezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale.»’

37 Deci chiar David Îl numește Domn; atunci cum este El fiul lui?" Și gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

Mustrarea cărturarilor

38 În învățătura pe care le-o dădea, Isus le*Cap. 4:2. zicea: „Păziți-vă*Mat. 23:1.Luca 20:46.de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi și să le facă*Luca 11:43.lumea plecăciuni prin piețe.39 Ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi și după locurile dintâi la ospețe;40 casele văduvelor le mănâncă*Mat. 23:14.și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osândă va veni peste ei."

Văduva săracă

41 Isus*Luca 21:1. ședea jos în fața vistieriei Templului și Se uita cum arunca norodul bani în*2 Împ. 12:9. vistierie. Mulți, care erau bogați, aruncau mult. 42 A venit și o văduvă săracă și a aruncat doi bănuți*12:42 Grecește: lepta., care fac un gologan*12:42 Grecește: codrantes = 1/64 dintr-un dinar.. 43 Atunci, Isus a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Adevărat vă spun că această*2 Cor. 8:12.văduvă săracă a dat mai mult decât toți cei ce au aruncat în vistierie,44 căci toți ceilalți au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot*Deut. 24:6.1 Ioan 3:17.ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască."