Římanům 11

1 Protož pravím: Zdali jest Bůh zavrhl lid svůj? Nikoli; nebo i já Izraelský jsem, z semene Abrahamova, z pokolení Beniaminova. 2 Nezavrhlť jest Bůh lidu svého, kterýž předzvěděl. Zdali nevíte, co Písmo praví o Eliášovi? Kterak se modlí Bohu proti lidu Izraelskému řka: 3 Pane, proroky tvé zmordovali a oltáře tvé rozkopali, já pak zůstal jsem sám, a i méť duše hledají. 4 Ale co jemu dí odpověd Boží? Pozůstavil jsem sobě sedm tisíců mužů, kteříž neskláněli kolen před Bálem. 5 Takť i nyní ostatkové podle vyvolení jdoucího z pouhé milosti Boží zůstali, 6 A poněvadž z milosti, tedy ne z skutků, sic jinak milost již by nebyla milost. Pakli z skutků, tedy již není milost, jinak skutek nebyl by skutek. 7 Což tedy? Èeho hledá Izrael, toho jest nedošel, ale vyvolení došli toho, jiní pak zatvrzeni jsou, 8 (Jakož psáno jest: Dal jim Bůh ducha zkormoucení, oči, aby neviděli, a uši, aby neslyšeli,) až do dnešního dne. 9 A David dí: Budiž jim stůl jejich osidlem a pastmi a pohoršením i spravedlivým odplacením. 10 Zatmětež se oči jejich, ať nevidí, a hřbet jejich vždycky shýbej. 11 A z toho pravím: Tak-liž jsou pak Židé klesli, aby docela padli? Nikoli, ale jejich klesnutím spasení přiblížilo se pohanům, aby je tak Bůh k závidění přivedl. 12 A poněvadž pak jejich pád jest bohatství světa a zmenšení jejich jest bohatství pohanů, čím více plnost jich? 13 Vámť zajisté pravím pohanům, jelikož jsem já apoštol pohanský, přisluhování mé oslavuji, 14 Zda bych jak k závidění vzbuditi mohl ty, jenž jsou tělo mé, a k spasení přivésti aspoň některé z nich. 15 Nebo kdyžť zavržení jich jest smíření světa, co pak bude zase jich přijetí, než život z mrtvých? 16 Poněvadž prvotiny svaté jsou, takéť svaté jest i těsto; a jest-liť kořen svatý, tedy i ratolesti. 17 Žeť jsou pak některé ratolesti vylomeny, a ty, byv planou olivou, vštípen jsi místo nich a učiněn jsi účastník kořene i tučnosti olivy. 18 Proto ty se nechlub proti ratolestem. Pakli se chlubíš, věz, že ne ty kořen neseš, ale kořen tebe. 19 Pakli díš: Vylomeny jsou ratolesti, abych já byl vštípen, 20 Dobře pravíš. Pro nevěru vylomeny jsou, ale ty věrou stojíš. Nebudiž vysokomyslný, ale boj se. 21 Nebo poněvadž Bůh ratolestem přirozeným neodpustil, věz, žeť by ani tobě neodpustil. 22 A protož viz dobrotivost i zuřivost Boží. K těm zajisté, kteříž padli, zuřivost, ale k tobě dobrotivost, ač budeš-li trvati v dobrotě. Sic jinak i ty vyťat budeš. 23 Ano i oni, jestliže nezůstanou v nevěře, zase vštípeni budou. Mocenť jest zajisté Bůh zase vštípiti je. 24 Nebo poněvadž ty vyťat jsi z přirozené plané olivy a proti přirození vštípen jsi v dobrou olivu, čím více pak ti, kteříž podle přirození jsou z dobré olivy, vštípeni budou v svou vlastní olivu. 25 Neboť nechci, bratří, abyste nevěděli tohoto tajemství, (abyste nebyli sami u sebe moudří,) že zatvrdilost tato zčástky přihodila se Izraelovi, dokudž by nevešla plnost pohanů. 26 A takť všecken Izrael spasen bude, jakož psáno jest: Přijde z Siona vysvoboditel a odvrátíť bezbožnosti od Jákoba. 27 A tatoť bude smlouva má s nimi, když shladím hříchy jejich. 28 A tak s strany evangelium jsouť nepřátelé pro vás, ale podle vyvolení jsou milí pro otce svaté. 29 Darů zajisté svých a povolání Bůh nelituje. 30 Nebo jakož i vy někdy jste nebyli poslušni Boha, ale nyní milosrdenství jste došli pro jejich nevěru, 31 Tak i oni nyní neuposlechli, aby pro učiněné vám milosrdenství i oni také milosrdenství dosáhli. 32 Zavřel zajisté Bůh všecky v nevěře, aby se nade všemi smiloval. 33 Ó hlubokosti bohatství i moudrosti i umění Božího! Jak jsou nezpytatelní soudové jeho a nevystižitelné cesty jeho! 34 Nebo kdo jest poznal mysl Páně? Aneb kdo jemu radil? 35 Nebo kdo prve dal jemu, a budeť mu odplaceno? 36 Nebo z něho a skrze něho a v něm jsou všecky věci, jemuž sláva na věky. Amen.

Orbirea lui Israel

1 Întreb dar: „A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?" Nicidecum! Căci și*1 Sam. 12:22.Ier. 31:37.2 Cor. 11:22.Filip. 3:5. eu sunt israelit, din sămânța lui Avraam, din seminția lui Beniamin. 2 Dumnezeu n-a lepădat pe poporul Său, pe care l-a*Cap. 8:29. cunoscut mai dinainte. Nu știți ce zice Scriptura în locul unde vorbește despre Ilie? Cum se plânge el lui Dumnezeu împotriva lui Israel, când zice: 3 „Doamne*1 Împ. 19:10,14., pe prorocii Tăi i-au omorât, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur și caută să-mi ia viața?" 4 Dar ce-i răspunde Dumnezeu? „Mi-am*1 Împ. 19:18. păstrat șapte mii de bărbați, care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal." 5 Tot așa*Cap. 9:27., și în vremea de față, este o rămășiță datorită unei alegeri prin har. 6 Și dacă*Cap. 4:4,5.Gal. 5:4.Deut. 9:4,5. este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Și dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi faptă. 7 Deci, ce urmează? Că Israel*Cap. 9:31;10:9. n-a căpătat ce căuta, iar rămășița aleasă a căpătat, pe când ceilalți au fost împietriți, 8 după cum este scris: „Dumnezeu*Is. 29:10. le-a dat un duh de adormire, ochi*Deut. 29:4.Is. 6:9.Ier. 5:21.Ezec. 12:2.Mat. 13:14.Ioan 12:40.Fapte 28:26,27. ca să nu vadă și urechi ca să n-audă, până în ziua de astăzi." 9 Și David zice: „Masa lor să*Ps. 69:22. li se prefacă într-o cursă, într-un laț, într-un prilej de cădere și într-o dreaptă răsplătire. 10 Să*Ps. 69:23. li se întunece ochii ca să nu vadă și spinarea să le-o ții mereu gârbovită."

Înștiințarea neamurilor

11 Întreb dar: „S-au poticnit ei ca să cadă?" Nicidecum! Ci, prin*Fapte 13:46;18:6;22:18,21;28:24,28. Cap. 10:19. alunecarea lor, s-a făcut cu putință mântuirea neamurilor, ca să facă pe Israel gelos; 12 dacă, deci, alunecarea lor a fost o bogăție pentru lume și paguba lor a fost o bogăție pentru neamuri, ce va fi plinătatea întoarcerii lor? 13 V-o spun vouă, neamurilor: Întrucât sunt*Fapte 9:15;13:2;22:21. Cap. 15:16.Gal. 1:16;2:2,7-9.Efes. 3:8.1 Tim. 2:7.2 Tim. 1:11. apostol al neamurilor, îmi slăvesc slujba mea 14 și caut ca, dacă este cu putință, să stârnesc gelozia celor din neamul meu și să*1 Cor. 7:16;9:22.1 Tim. 4:16.Iac. 5:20. mântuiesc pe unii din ei. 15 Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decât viață din morți? 16 Iar dacă cele dintâi roade*Lev. 23:10.Num. 15:18-21. sunt sfinte, și plămădeala este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt sfinte. 17 Iar dacă unele*Ier. 11:16. din ramuri au fost tăiate și dacă tu*Fapte 2:39.Efes. 2:12,13., care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor și ai fost făcut părtaș rădăcinii și grăsimii măslinului, 18 nu*1 Cor. 10:12. te făli față de ramuri. Dacă te fălești, să știi că nu tu ții rădăcina, ci rădăcina te ține pe tine. 19 Dar vei zice: „Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu." 20 Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinței lor, și tu stai în picioare prin credință: Nu*Cap. 12:16. te îngâmfa dar, ci teme-te*Prov. 28:14.Is. 66:2.Filip. 2:12.! 21 Căci dacă n-a cruțat Dumnezeu ramurile firești, nu te va cruța nici pe tine. 22 Uită-te dar la bunătatea și asprimea lui Dumnezeu: asprime față de cei ce au căzut și bunătate față de tine, dacă*1 Cor. 15:2.Evr. 3:6,14. nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat și*Ioan 15:2. tu. 23 Și chiar ei, dacă*2 Cor. 3:16. nu stăruiesc în necredință, vor fi altoiți, căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăși. 24 Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin care din fire era sălbatic, ai fost altoit, împotriva firii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiți ei, care sunt ramuri firești în măslinul lor?

Tot Israelul va fi mântuit

25 Fraților, pentru ca să nu vă socotiți singuri înțelepți*Cap. 12:16., nu vreau să nu știți taina aceasta: o parte din Israel a căzut într-o împietrire*Vers. 7.2 Cor. 3:14. care va ține până*Luca 21:24.Apoc. 7:9. va intra numărul deplin al neamurilor. 26 Și atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: „Izbăvitorul va veni*Is. 59:20.Ps. 14:7. din Sion și va îndepărta toate nelegiuirile de la Iacov. 27 Acesta*Is. 27:9.Ier. 31:31.Evr. 8:8;10:16. va fi legământul pe care-l voi face cu ei, când le voi șterge păcatele." 28 În ce privește Evanghelia, ei sunt vrăjmași, și aceasta spre binele vostru, dar în ce privește alegerea, sunt iubiți*Deut. 7:8;9:5;10:15. din pricina părinților lor. 29 Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile și de chemarea făcută*Num. 23:19.. 30 După cum voi odinioară*Efes. 2:2.Col. 3:7. n-ați ascultat de Dumnezeu și după cum prin neascultarea lor ați căpătat îndurare acum, 31 tot așa, ei, acum, n-au ascultat, pentru ca, prin îndurarea arătată vouă, să capete și ei îndurare. 32 Fiindcă Dumnezeu*Cap. 3:9.Gal. 3:22. a închis pe toți oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toți. 33 O, adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu! Cât*Ps. 36:6. de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neînțelese*Iov 11:7.Ps. 92:5. sunt căile Lui! 34 Și în adevăr*Iov 15:8.Is. 40:13.Ier. 23:18.1 Cor. 2:16., „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine*Iov 36:22. a fost sfetnicul Lui? 35 Cine*Iov 35:7;41:11. I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi?" 36 Din El*1 Cor. 8:6.Col. 1:16., prin El și pentru El sunt toate lucrurile. A Lui*Gal. 1:5.1 Tim. 1:17.2 Tim. 4:18.Evr. 13:21.1 Pet. 5:11.2 Pet. 3:18.Iuda 25.Apoc. 1:6. să fie slava în veci! Amin.