1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

2 Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

3 Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

4 Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

5 Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

6 Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

7 Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

9 Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

14 Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

15 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

16 Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

17 Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

18 Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

19 Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

20 Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

21 Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

22 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

23 Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

24 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

1 Celui qui s'isole suit son inclination; il s'obstine contre toute raison.

2 Ce n'est pas à la prudence que l'insensé prend plaisir; mais c'est à manifester ce qu'il a dans le cœur.

3 Quand le méchant vient, le mépris vient aussi, et avec l'opprobre vient l'ignominie.

4 Les paroles de la bouche d'un homme sont des eaux profondes; et la source de la sagesse est un torrent qui jaillit.

5 Il n'est pas bon d'avoir égard à la personne du méchant, pour faire tort au juste dans le jugement.

6 Les lèvres de l'insensé amènent la querelle, et sa bouche appelle les coups.

7 La bouche de l'insensé est une ruine pour lui, et ses lèvres sont un piège à son âme.

8 Les paroles d'un médisant sont comme des blessures; elles pénètrent jusqu'au-dedans des entrailles.

9 Celui qui se relâche dans son ouvrage, est frère de celui qui dissipe ce qu'il a.

10 Le nom de l'Éternel est une forte tour; le juste y court, et il y est dans une haute retraite.

11 Les biens du riche sont sa ville forte, et comme une haute muraille, dans son imagination.

12 Le cœur de l'homme s'élève, avant que la ruine arrive; mais l'humilité précède la gloire.

13 Celui qui répond à un discours, avant que de l'avoir entendu, fait une folie et s'attire la confusion.

14 L'esprit de l'homme le soutiendra dans la maladie; mais si l'esprit est abattu, qui le relèvera?

15 Le cœur de l'homme intelligent acquiert de la science, et l'oreille des sages cherche la connaissance.

16 Le présent d'un homme lui fait faire place, et lui donne accès auprès des grands.

17 Celui qui plaide le premier, paraît juste; mais sa partie vient et l'examine.

18 Le sort termine les procès, et fait les partages entre les puissants.

19 Des frères divisés sont plus difficiles à gagner qu'une ville forte; et leurs différends sont comme les verrous d'un château.

20 C'est du fruit de sa bouche qu'un homme rassasie son corps; c'est du revenu de ses lèvres qu'il sera nourri.

21 La mort et la vie sont au pouvoir de la langue, et celui qui en aime l'usage, en mangera les fruits.

22 Celui qui a trouvé une femme, a trouvé le bonheur; c'est une faveur qu'il obtient de l'Éternel.

23 Le pauvre parle en suppliant; mais le riche répond avec dureté.

24 Celui qui a beaucoup de compagnons les a pour son malheur; mais il y a tel ami plus attaché qu'un frère.