1 Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

2 Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

3 Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

5 Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

6 Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

7 Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

8 Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

9 Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

10 Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

11 Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

12 Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

13 Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

14 Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

15 Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

16 Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

17 Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

18 Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

19 aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -

20 Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

21 După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

22 Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

23 Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

24 Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

25 Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

26 Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

27 Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

28 Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

1 Comme la neige en été, et la pluie pendant la moisson, ainsi la gloire ne convient point à un fou.

2 Comme l'oiseau s'enfuit, et comme l'hirondelle s'envole, ainsi la malédiction non méritée n'atteindra point.

3 Le fouet est pour le cheval, le mors pour l'âne, et la verge pour le dos des insensés.

4 Ne réponds point au fou selon sa folie, de peur que tu ne lui ressembles toi-même.

5 Réponds au fou selon sa folie, de peur qu'il ne s'imagine qu'il est sage.

6 Celui qui envoie des messages par un fou, se coupe les pieds, et boit la peine du tort qu'il se fait.

7 Comme les jambes de l'impotent sont sans force, ainsi est une sentence dans la bouche d'un insensé.

8 Faire honneur à un insensé, c'est mettre une pierre précieuse dans un monceau de pierres.

9 Un discours sentencieux dans la bouche d'un insensé, est comme une épine dans la main d'un homme ivre.

10 Celui qui prend à son service les insensés et les premiers venus, est comme un archer qui blesse tout le monde.

11 Comme le chien retourne à ce qu'il a vomi, ainsi l'insensé revient à sa folie.

12 As-tu vu un homme qui croit être sage? Il y a plus à espérer d'un fou que de lui.

13 Le paresseux dit: Le grand lion est dans le chemin; le lion est par les rues.

14 Comme la porte tourne sur ses gonds, le paresseux se tourne sur son lit.

15 Le paresseux plonge la main dans le plat, et il a de la peine à la ramener à sa bouche.

16 Le paresseux se croit plus sage que sept hommes qui savent répondre avec bon sens.

17 Celui qui, en passant, se met en colère pour une querelle qui ne le touche en rien, est comme celui qui saisit un chien par les oreilles.

18 Tel qu'est le furieux qui jette des tisons, des flèches et la mort,

19 Tel est l'homme qui trompe son ami, et qui dit: N'était-ce pas pour jouer?

20 Le feu s'éteint faute de bois; ainsi quand il n'y aura plus de rapporteurs, les querelles s'apaiseront.

21 Le charbon est pour faire de la braise, et le bois pour faire du feu, et l'homme querelleur pour exciter les querelles.

22 Les paroles d'un rapporteur sont comme des blessures; et elles descendent jusqu'au-dedans des entrailles.

23 Les lèvres brûlantes et le coeur mauvais, sont comme de l'écume d'argent dont on enduit un pot de terre.

24 Celui qui hait, dissimule en parlant; mais au-dedans de lui il cache la fraude.

25 Quand il parlera gracieusement, ne le crois point; car il y a sept abominations dans son cœur.

26 La méchanceté de celui qui cache sa haine pour faire du mal, se découvrira dans l'assemblée.

27 Celui qui creuse la fosse, y tombera, et la pierre retournera sur celui qui la roule.

28 La langue fausse hait celui qu'elle a abattu, et la bouche qui flatte fait tomber.