1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
7 ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16 Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
29 ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii
1 Paroles du roi Lémuel, sentences par lesquelles sa mère l'instruisit.
2 Que te dirai-je, mon fils? Que te dirai-je, fils de mes entrailles? Que te dirai-je, fils de mes vœux?
3 Ne livre point ta force aux femmes, ni tes voies à celles qui perdent les rois.
4 Ce n'est point aux rois, Lémuel, ce n'est point aux rois de boire le vin, ni aux princes de boire la boisson forte;
5 De peur qu'ayant bu, ils n'oublient ce qui est ordonné, et qu'ils ne méconnaissent le droit de tous les pauvres affligés.
6 Donnez de la boisson forte à celui qui va périr, et du vin à celui qui a l'amertume dans l'âme;
7 Pour qu'il en boive, qu'il oublie sa pauvreté, et ne se souvienne plus de sa peine.
8 Ouvre ta bouche en faveur du muet, et pour le droit de ceux qui sont délaissés.
9 Ouvre ta bouche, juge avec justice, et fais droit à l'affligé et au pauvre.
10 Qui est-ce qui trouvera une femme vertueuse? Car son prix surpasse beaucoup celui des perles.
11 Le cœur de son mari s'assure en elle, et il ne manquera point de butin;
12 Elle lui fera du bien tous les jours de sa vie, et jamais du mal.
13 Elle cherche de la laine et du lin, et elle fait de ses mains ce qu'elle veut;
14 Elle est comme les navires d'un marchand, elle amène son pain de loin.
15 Elle se lève lorsqu'il est encore nuit, et elle distribue la nourriture à sa famille, et la tâche à ses servantes;
16 Elle considère un champ, et l'acquiert, et du fruit de ses mains elle plante une vigne.
17 Elle ceint ses reins de force, et elle affermit ses bras;
18 Elle éprouve que son trafic est bon; sa lampe ne s'éteint point la nuit;
19 Elle met ses mains à la quenouille, et ses doigts tiennent le fuseau.
20 Elle tend la main à l'affligé, et présente ses mains aux pauvres.
21 Elle ne craint point la neige pour sa famille; car toute sa famille est vêtue de laine cramoisi.
22 Elle se fait des couvertures; ses vêtements sont de fin lin et d'écarlate.
23 Son mari est considéré aux portes, lorsqu'il est assis avec les anciens du pays.
24 Elle fait du linge et le vend; et des ceintures, qu'elle donne au marchand;
25 La force et la magnificence forment son vêtement, et elle se rit du jour à venir;
26 Elle ouvre la bouche avec sagesse, et des instructions aimables sont sur sa langue;
27 Elle surveille ce qui se fait dans sa maison, et elle ne mange point le pain de paresse.
28 Ses enfants se lèvent, et la disent bienheureuse; son mari aussi, et il la loue, et dit:
29 Plusieurs filles ont une conduite vertueuse; mais toi, tu les surpasses toutes.
30 La grâce est trompeuse, et la beauté s'évanouit; mais la femme qui craint l'Éternel est celle qui sera louée.
31 Donnez-lui le fruit de ses mains, et qu'aux portes ses oeuvres la louent.