1 Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine, şi nu se putea încălzi.

2 Slujitorii lui i-au zis: ,,Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să -l îngrijească, şi să se culce la sînul tău; şi domnul meu împăratul se va încălzi.``

3 Au căutat în tot ţinutul lui Israel o fată tînără şi frumoasă, şi au găsit pe Abişag, Sunamita, pe care au adus -o la împărat.

4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat, şi i -a slujit; dar împăratul nu s'a împreunat cu ea.

5 Adonia, fiul Haghitei, s'a sumeţit pînă acolo în cît a zis: ,,Eu voi fi împărat!`` Şi şi -a pregătit care şi călăreţi, şi cincizeci de oameni cari alergau înaintea lui.

6 Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viaţa lui, zicînd: ,,Pentru ce faci aşa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, şi se născuse după Absalom.

7 El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar: şi aceştia au trecut de partea lui.

8 Dar preotul Ţadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David, n'au fost cu Adonia.

9 Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, lîngă piatra lui Zohelet, care este, lîngă En-Roguel; şi a poftit pe toţi fraţii lui, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda din slujba împăratului.

10 Dar n'a poftit pe proorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

11 Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama lui Solomon: ,,N'ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s'a făcut împărat, fără să ştie domnul nostru David?

12 Vino dar acum, şi-ţi voi da un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.

13 Du-te, intră la împăratul David, şi spune -i: ,Împărate, domnul meu, n'ai jurat tu roabei tale, zicînd: ,Fiul tău Solomon va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?` ,Pentruce dar împărăteşte Adonia?`

14 Şi în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine, şi-ţi voi întări cuvintele.``

15 Bat-Şeba s'a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrîn; şi Abişag, Sunamita, îi slujea.

16 Bat-Şeba s'a plecat şi s'a închinat înaintea împăratului. Şi împăratul a zis: ,,Ce vrei?``

17 Ea i -a răspuns: ,,Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicînd: ,Solomon, fiul tău, va împăraţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie.`

18 Şi acum iată că Adonia împărăţeşte! Şi tu nu ştii, împărate, domnul meu!

19 El a junghiat boi, viţei graşi şi oi în mare număr; şi a poftit pe toţi fiii împăratului, pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe robul tău Solomon nu l -a poftit.

20 Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptaţi spre tine, ca să -i faci cunoscut cine va şedea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el.

21 Şi cînd împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinţii săi, se va întîmpla că eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.``

22 Pe cînd încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit proorocul Natan.

23 Au dat de ştire împăratului, şi au zis: ,,Iată că a venit proorocul Natan!`` El a intrat înaintea împăratului, şi s'a închinat înaintea împăratului cu faţa pînă la pămînt.

24 Şi Natan a zis: ,,Împărate, domnul meu, oare tu ai zis: ,Adonia va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?`

25 Căci el s'a pogorît astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr; şi a poftit pe toţii fiii împăratului, pe căpeteniile oştirii, şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănîncă şi beau înaintea lui, şi zic: ,Trăiască împăratul Adonia!`

26 Dar nu m'a poftit nici pe mine, care sînt robul tău, nici pe preotul Ţadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.

27 Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta, şi fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?``

28 Împăratul David a răspuns: ,,Chemaţi-mi pe Bat-Şeba.`` Ea a intrat, şi s'a înfăţişat înaintea împăratului.

29 Şi împăratul a jurat, şi a zis: ,,Viu este Domnul, care m'a izbăvit din toate necazurile,

30 că, aşa cum am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicînd: ,Fiul tău Solomon va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie în locul meu,` -aşa voi face azi.``

31 Bat-Şeba s'a plecat cu faţa la pămînt, şi s'a închinat înaintea împăratului. Şi a zis: ,,Trăiască pe vecie domnul meu, împăratul David``!

32 Împăratul David a zis: ,,Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada.`` Ei au intrat şi s'au înfăţişat înaintea împăratului.

33 Şi împăratul le -a zis: ,,Luaţi cu voi pe slujitorii stăpînului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catîrul meu, şi pogorîţi -l la Ghihon.

34 Acolo, preotul Ţadoc şi proorocul Natan să -l ungă împărat peste Israel. Să sunaţi din trîmbiţă, şi să ziceţi: ,Trăiască împăratul Solomon!`

35 Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de domnie, şi să împărăţească în locul meu. Căci porunca mea, este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iuda``.

36 Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului: ,,Amin! Aşa să vrea Domnul, Dumnezeul domnului meu, împăratul:

37 Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!``

38 Atunci preotul Ţadoc s'a pogorît împreună cu proorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu Cheretiţii şi Peletiţii; au pus pe Solomon călare pe cătîrul împăratului David, şi l-au dus la Ghihon.

39 Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort, şi a uns pe Solomon. Au sunat din trîmbiţă, şi tot poporul a zis: ,,Trăiască împăratul Solomon!``

40 Tot poporul s'a suit după el, şi poporul cînta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămîntul de strigătele lor.

41 Zvonul acesta a ajuns pînă la Adonia şi la toţi cei poftiţi cari erau cu el, tocmai în clipa cînd sfîrşeau de mîncat. Ioab, auzind sunetul trîmbiţei, a zis: ,,Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?``

42 Pe cînd vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia a zis: ,,Apropie-te, că eşti un om viteaz, şi aduci veşti bune.``

43 ,,Da``, a răspuns Ionatan lui Adonia, ,,domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon.

44 A trimes cu el pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Cheretiţi şi Peletiţi, şi l-au pus călare pe catîrul împăratului.

45 Preotul Ţadoc şi proorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s'au suit veselindu-se, şi cetatea a fost pusă în mişcare: acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.

46 Solomon s'a şi aşezat pe saunul de domnie al împăratului.

47 Şi slujitorii împăratului au venit să binecuvinteze pe domnul nostru împăratul David, zicînd: ,Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decît numele tău, şi el să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul tău de domnie!`` Şi împăratul s'a închinat pe patul său.

48 Iată ce a zis şi împăratul: ,,Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care mi -a dat astăzi un urmaş pe scaunul meu de domnie, şi mi -a îngăduit să -l văd!``

49 Toţi cei poftiţi de Adonia s'au umplut de spaimă; s'au sculat şi au plecat care încotro.

50 Adonia s'a temut de Solomon; s'a sculat şi el, a plecat, şi s'a apucat de coarnele altarului.

51 Au venit şi au spus lui Solomon: ,,Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon, şi s'a apucat de coarnele altarului, zicînd: ,Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!``

52 Solomon a zis: ,,Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu -i va cădea la pămînt; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri.``

53 Şi împăratul Solomon a trimes nişte oameni, cari l-au pogorît de pe altar. El a venit şi s'a închinat înaintea împăratului Solomon, şi Solomon i -a zis: ,,Du-te acasă.``

1 大卫王老了, 年事已高, 他们虽用许多衣服盖着他, 他仍不感到暖和。

2 所以他的臣仆对他说: "不如为我主我王寻找一个年轻的处女, 使她侍候在王面前, 照顾王, 睡在王的怀中, 好使我主我王得到暖和。"

3 于是他们在以色列全境寻找一个美貌的少女, 结果找着了一个书念的女子亚比煞, 就把她带到王面前。

4 这少女极其美丽。她照顾王, 服事他, 可是王没有与她发生过关系。

5 那时哈及的儿子亚多尼雅妄自尊大, 说: "我必作王。"就为自己预备了战车、骑兵, 又有五十人在他前面奔走。

6 他的父亲从来没有责难他说: "你为什么这样作呢?"他的容貌也很英俊, 他是在押沙龙之后生的。

7 亚多尼雅与洗鲁雅的儿子约押和亚比亚他祭司商议以后, 二人都答应支持他。

8 但撒督祭司、耶何耶大的儿子比拿雅, 拿单先知、示每、利以和大卫的勇士都不拥护亚多尼雅。

9 有一天, 亚多尼雅在隐.罗结旁边, 琐希列的磐石那里, 宰杀牛羊和肥畜, 邀请他所有的兄弟, 就是王的众子和所有作王的臣仆的犹大人, 来参加筵席。

10 只是没有邀请拿单先知、比拿雅、众勇士和他的兄弟所罗门。

11 拿单对所罗门的母亲拔示巴说: "哈及的儿子亚多尼雅作了王, 而我们的主大卫还不知道, 你难道没有听见吗?

12 现在你来, 我可以给你出一个主意, 好救你的性命和你儿子所罗门的性命。

13 你进去见大卫王, 对他说: ‘我主我王, 你不是曾经向婢女起誓, 说: "你的儿子所罗门必接续我作王, 他要坐在我的王位上"吗?现在为什么亚多尼雅作了王呢?’

14 你还在那里与王说话的时候, 我会随后进来, 证实你的话。"

15 于是拔示巴进到内室去见王。王很老了, 书念的女子亚比煞正在服事王。

16 拔示巴向王俯伏叩拜, 王问: "你要什么?"

17 她回答说: "我主啊, 你曾经指着耶和华你的 神向婢女起誓, 说: ‘你的儿子所罗门必接续我作王, 他要坐在我的王位上’,

18 可是, 现在亚多尼雅作了王了; 而我主我王, 你还不知道。

19 他宰杀了许多公牛、肥畜和羊, 邀请了王所有的儿子、亚比亚他祭司和军队的元帅约押, 却没有邀请王的仆人所罗门。

20 我主我王啊, 现在以色列众人的眼睛都看着你, 等你告诉他们谁要坐在我主我王的王位上, 接续你作王。

21 否则, 到我主我王与列祖同睡之后, 我和我的儿子所罗门就要被算为罪人了。"

22 拔示巴还在与王说话的时候, 拿单先知就进来了。

23 有人告诉王说: "拿单先知来了。"拿单来到王面前, 向王叩拜。

24 拿单说: "我主我王啊, 你曾说过: ‘亚多尼雅要接续我作王, 坐在我的王位上’吗?

25 今天他下去宰杀了许多公牛、肥畜和羊, 又请了王所有的儿子、众军长和亚比亚他祭司。他们正在亚多尼雅面前又吃又喝, 说: ‘亚多尼雅王万岁。’

26 只有我, 就是你的仆人, 撒督祭司、耶何耶大的儿子比拿雅和你的仆人所罗门, 他都没有邀请。

27 我主我王是不是作了这事, 而你没有告诉你的众臣仆, 谁要接续我主我王, 坐你的王位呢?"

28 大卫回答说: "召拔示巴到我这里来。"于是拔示巴来到王面前, 站在那里。

29 王就起誓说: "我指着曾经救我的性命脱离一切患难的永活的耶和华起誓,

30 我从前怎样指着耶和华以色列的 神向你起誓, 说: ‘你的儿子所罗门必接续我作王, 要坐在我的王位上’, 我今天也必照样行。"

31 于是拔示巴面伏在地, 向王叩拜, 说: "愿我主大卫王万岁! "

32 大卫王又说: "召撒督祭司、拿单先知和耶何耶大的儿子比拿雅到我这里来。"他们都来到王面前。

33 王就对他们说: "你们要带着你们主人的仆人, 使我的儿子所罗门骑上我的骡子, 送他下到基训去。

34 在那里撒督祭司和拿单先知要膏立他作以色列的王。你们要吹角说: ‘所罗门王万岁! ’

35 然后你们要跟随他上来; 他要来坐在我的王位上; 他要接续我作王。我已经立了他作以色列和犹大的统治者。"

36 耶何耶大的儿子比拿雅回答王说: "阿们! 愿耶和华我主我王的 神也是这样说。

37 耶和华怎样与我主我王同在, 愿他也照样与所罗门同在, 使他的王位, 比我主大卫王的王位更伟大。"

38 于是撒督祭司、拿单先知和耶何耶大的儿子比拿雅, 以及基利提人和比利提人都下去, 使所罗门骑上大卫王的骡子, 送他到基训去。

39 撒督祭司从帐幕里拿出那盛膏油的角, 膏立所罗门; 然后有人吹角, 众民就说: "所罗门王万岁! "

40 众民都跟随他上去, 吹着笛子, 十分欢乐, 以致大地也因他们的声音震裂。

41 亚多尼雅和所有与他在一起的宾客刚刚吃完了饭, 听到这声音; 约押听到角声, 就说: "城里为什么有这样喧嚷的声音呢?"

42 他还在说话的时候, 亚比亚他祭司的儿子约拿单来了。亚多尼雅对他说: "进来吧! 你是个忠义的人, 一定带来了好消息。"

43 约拿单对亚多尼雅说: "不好了, 我们的主大卫王已经立了所罗门为王了。

44 王差派撒督祭司、拿单先知和耶何耶大的儿子比拿雅, 以及基利提人和比利提人, 与所罗门同去。他们使所罗门骑上王的骡子。

45 撒督祭司和拿单先知已经在基训膏立他作王。众人都从那里欢欢喜喜上路; 你们听见的声音, 就是城里的喧闹声。

46 不但所罗门已经坐在这王国的王位上,

47 而且王的臣仆也来为我们的主大卫王祝福说: ‘愿你的 神使所罗门的名声比你的更尊荣, 使他的王位比你的更伟大。’王就在床上屈身下拜。

48 王又这样说: ‘耶和华以色列的 神是应当称颂的, 因为他今天赐了一人坐在我的王位上, 也使我亲眼看见这事。’"

49 亚多尼雅所有的宾客都惧怕, 大家起身, 各自逃走了。

50 亚多尼雅惧怕所罗门, 就起来, 去抓紧祭坛的角。

51 有人告诉所罗门说: "亚多尼雅惧怕所罗门王。他现在抓紧祭坛的角说: ‘愿所罗门王今天向我起誓, 决不会用刀杀死他的仆人。’"

52 所罗门说: "他若是作一个忠义的人, 他的头发连一根也不会掉在地上; 但在他身上若是发现有什么恶行, 他必定死。"

53 于是所罗门派人去把亚多尼雅从祭坛上带下来。他来向所罗门叩拜; 所罗门对他说: "回你的家去吧! "