1 Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, căci i-am împietrit inima lui şi a slujitorilor lui, ca să fac semnele Mele în mijlocul lor,

2 şi ca să istoriseşti fiului tău şi fiului fiului tău cum M'am purtat cu Egiptenii, şi ce semne am făcut în mijlocul lor. Şi veţi cunoaşte că Eu sînt Domnul.``

3 Moise şi Aaron s'au dus la Faraon, şi i-au zis: ,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor: ,Pînă cînd ai de gînd să nu vrei să te smereşti înaintea Mea? Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

4 Dacă nu vrei să laşi pe poporul Meu să plece, iată, voi trimete mîne nişte lăcuste pe toată întinderea ţării tale.

5 Ele vor acoperi faţa pămîntului, de nu se va mai putea vedea pămîntul; vor mînca ce a mai rămas nevătămat, vor mînca ce v'a lăsat piatra, vor mînca toţi copacii, cari cresc pe cîmpiile voastre,

6 îţi vor umplea casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi şi casele tuturor Egiptenilor. Părinţii tăi şi părinţii părinţilor tăi n'au văzut aşa ceva de cînd sînt ei pe pămînt pînă în ziua de azi.`` Moise a plecat şi a ieşit dela Faraon.

7 Slujitorii lui Faraon i-au zis: ,,Pînă cînd are să fie omul acesta o pacoste pentru noi? Lasă pe oamenii aceştia să plece, şi să slujească Domnului, Dumnezeului lor. Tot nu vezi că piere Egiptul?``

8 Au întors la Faraon pe Moise şi Aaron. ,,Duceţi-vă,`` le -a zis el, ,,şi slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru. Cari şi cine sînt ceice vor merge?``

9 Moise a răspuns: ,,Vom merge cu copiii şi cu bătrînii noştri, cu fiii şi fiicele noastre, cu oile şi boii noştri; căci avem să ţinem o sărbătoare în cinstea Domnului.``

10 Faraon le -a zis: ,,Aşa să fie Domnul cu voi, cum vă voi lăsa eu să plecaţi, pe voi şi pe copiii voştri! Luaţi seama, căci este rău ce aveţi de gînd să faceţi!

11 Nu, nu; ci duceţi-vă, voi bărbaţii, şi slujiţi Domnului, căci aşa aţi cerut.`` Şi i-au izgonit dinaintea lui Faraon.

12 Domnul a zis lui Moise: ,,Întinde-ţi mîna peste ţara Egiptului, ca să vină lăcustele peste ţara Egiptului, şi să mănînce toată iarba pămîntului, tot ce a lăsat piatra.``

13 Moise şi -a întins toiagul peste ţara Egiptului; şi Domnul a făcut să sufle un vînt dinspre răsărit peste ţară toată ziua şi toată noaptea aceea. Dimineaţa, vîntul dinspre răsărit adusese lăcustele.

14 Lăcustele au venit peste ţara Egiptului, şi s'au aşezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atît de mare cum nu mai fusese şi nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste.

15 Au acoperit toată faţa pămîntului, de nu se mai vedea pămîntul; au mîncat toată iarba depe pămînt şi tot rodul pomilor, tot ce lăsase piatra; şi n'a rămas nimic verde în copaci, nici în iarba de pe cîmp, în toată ţara Egiptului.

16 Faraon a chemat îndată pe Moise şi pe Aaron, şi a zis: ,,Am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, şi împotriva voastră.

17 Dar iartă-mi păcatul numai de data aceasta; şi rugaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, să depărteze dela mine şi urgia aceasta de moarte!``

18 Moise a ieşit dela Faraon, şi s'a rugat Domnului.

19 Domnul a făcut să sufle un vînt foarte puternic dinspre apus, care a luat lăcustele, şi le -a aruncat în marea Roşie; n'a rămas o lăcustă pe toată întinderea Egiptului.

20 Domnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n'a lăsat pe copiii lui Israel să plece.

21 Domnul a zis lui Moise: ,,Întinde-ţi mîna spre cer, şi va fi întunerec peste ţara Egiptului, aşa de întunerec de să se poată pipăi.``

22 Moise şi -a întins mîna spre cer; şi a fost întunerec besnă în toată ţara Egiptului, timp de trei zile.

23 Nici nu se vedeau unii pe alţii, şi nimeni nu s'a sculat din locul lui timp de trei zile. Dar, în locurile unde locuiau toţi copiii lui Israel, era lumină.

24 Faraon a chemat pe Moise, şi a zis: ,,Duceţi-vă, şi slujiţi Domnului! Să nu rămînă în ţară decît oile şi boii voştri; copiii voştri vor putea merge şi ei împreună cu voi.``

25 Moise a răspuns: ,,Chiar să ne dai tu însuţi jertfele şi arderile de tot, pe cari le vom aduce Domnului, Dumnezeului nostru,

26 şi turmele noastre tot trebuie să meargă cu noi, şi să nu rămînă o unghie din ele; căci din ele vom lua ca să slujim Domnului, Dumnezeului nostru; iar pînă vom ajunge acolo, nu ştim ce vom alege ca să aducem Domnului.``

27 Domnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n'a vrut să -i lase să plece.

28 Faraon a zis lui Moise: ,,Ieşi dela mine! Să nu cumva să te mai arăţi înaintea mea, căci în ziua în care te vei arăta înaintea mea, vei muri.``

29 ,,Da!`` a răspuns Moise, ,,nu mă voi mai arăta înaintea ta.``

1 耶和华对摩西说： "你要到法老那里去， 因为我已经使他的心和他臣仆的心刚硬， 为要在他们中间显出我这些神迹；

2 并且要你把愚弄埃及人的事， 和我在他们中间显出的神迹， 都讲给你的子孙听； 使你们知道我是耶和华。"

3 摩西和亚伦就到法老那里去， 对他说： "耶和华希伯来人的 神这样说： ‘你拒绝在我面前谦卑要到几时呢？让我的人民离开吧， 使他们可以事奉我。

4 如果你拒绝让我的人民离开， 看哪！ 明天我要使蝗虫进入你的境界；

5 蝗虫必遮盖地面， 甚至人不能看见地； 蝗虫必吃尽那避过灾难余剩的， 那没有受冰雹击打， 剩下留给你们的； 它们也必吃尽田间给你们生长起来的一切树木。

6 蝗虫必充满了你的宫殿， 你所有臣仆的房屋， 和所有埃及人的房屋； 这是你祖宗和你祖宗的祖宗自从在世以来， 直到今日， 所没有见过的。’"摩西就转身， 离开法老出去了。

7 法老的臣仆对法老说： "这人成为我们的网罗要到几时呢？让这些人离开吧， 使他们可以事奉耶和华他们的 神； 埃及已经毁灭了， 你还不知道吗？"

8 于是， 摩西和亚伦被召回来到法老那里。法老对他们说： "你们去事奉耶和华你们的 神吧， 但那些要去的是谁呢？"

9 摩西回答： "我们要和我们年少的与年老的同去， 要和我们的儿女同去， 也要和我们的羊群与牛群同去， 因为我们必须向耶和华守节。"

10 法老对他们说： "我让你们和你们的孩子离开的时候， 愿耶和华与你们同在； 你们要谨慎， 因为有祸患在你们面前。

11 不可以这样， 只有你们的男子可以去事奉耶和华， 因为这原是你们要求的。"于是把他们从法老面前赶出去。

12 耶和华对摩西说： "你要向埃及地伸手， 使蝗虫上埃及地来， 吃尽地上所有的蔬菜， 就是受冰雹击打后留下的。"

13 摩西就向埃及地伸杖， 整整的一日一夜， 耶和华把东风吹在地上； 到了早晨， 东风把蝗虫吹来了。

14 蝗虫上到埃及全地来， 停留在埃及全境。它们非常众多， 以前没有像这样多的蝗虫， 以后也没有。

15 蝗虫遮盖了整个地面， 以致大地都变黑了。它们吃尽了地上一切蔬菜， 和树上所有的果子， 就是受冰雹击打后留下来的。这样， 在埃及全地， 无论是树木， 或田间的蔬菜， 连一点青的也没有留下。

16 于是， 法老急忙把摩西和亚伦召了来， 说： "我得罪了耶和华你们的 神， 也得罪了你们。

17 现在求你只这一次赦免我的罪， 也请你们求告耶和华你们的 神， 使这一次的死亡离开我。"

18 摩西就离开法老出来， 祈求耶和华。

19 耶和华转了非常强大的西风， 把蝗虫吹起来了， 投进红海里； 在埃及全境， 连一只蝗虫也没留下。

20 但是耶和华使法老的心刚硬， 以致法老不肯让以色列人离开。

21 耶和华对摩西说： "你要向天举手， 使黑暗临到埃及地， 这黑暗是可以触摸的。"

22 摩西向天伸手， 幽暗就临到埃及全地三天之久。

23 三天之内， 人彼此不能看见， 谁也不能起来离开自己的地方； 但是在所有以色列人居住的地方都有亮光。

24 法老就把摩西召了来， 说： "你们去事奉耶和华吧， 你们的孩子也可以与你们同去； 只是要把你们的羊群和牛群留下来。"

25 摩西回答： "你也要把献祭用的祭物和燔祭交给我们， 使我们可以献给耶和华我们的 神。

26 我们的牲畜也要与我们同去， 连一只也不留下； 因为我们要从它们当中取出一些来事奉耶和华我们的 神； 我们没有到达之前， 还不知道要用什么事奉耶和华。"

27 但耶和华使法老心里刚硬， 因此他不愿意让他们离开。

28 法老对摩西说： "你离开我去吧， 你要小心， 不要再见我的面； 因为你再见我面的时候， 你必定死。"

29 摩西回答： "你说对了， 我不再见你的面了。"