1 Moise şi Aaron s'au dus apoi la Faraon, şi i-au zis: ,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.``
2 Faraon a răspuns: ,,Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui, şi să las pe Israel să plece?`` Eu nu cunosc pe Domnul, şi nu voi lăsa pe Israel să plece.``
3 Ei au zis: ,,Ni S'a arătat Dumnezeul Evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentruca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.``
4 Şi împăratul Egiptului le -a zis: ,,Moise şi Aaron, pentruce abateţi poporul de la lucrul lui? Plecaţi la lucrările voastre.``
5 Faraon a zis: ,,Iată că poporul acesta s'a înmulţit acum în ţară, şi voi mai voiţi să -l faceţi să-şi înceteze lucrările?``
6 Şi chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului şi logofeţilor:
7 ,,Să nu mai daţi poporului paie ca mai înainte pentru facerea cărămizilor; ci să se ducă singuri să strîngă paie.
8 Totuş să le cereţi acelaş număr de cărămizi, pe cari le făceau mai înainte; să nu le scădeţi nimic din ele, căci sînt nişte leneşi; de aceea strigă mereu: ,Haidem să aducem jertfe Dumnezeului nostru.`
9 Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru, şi să nu mai umble după năluci.``
10 Isprăvniceii poporului şi logofeţii au venit şi au spus poporului: ,,Aşa vorbeşte Faraon: ,Nu vă mai dau paie;
11 duceţi-vă singuri de vă luaţi paie de unde veţi găsi; dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru.``
12 Poporul s'a răspîndit în toată ţara Egiptului, ca să strîngă mirişte în loc de paie.
13 Isprăvniceii îi sileau, zicînd: ,,Isprăviţi-vă lucrul, zi de zi, ca şi atunci cînd erau paie!``
14 Au bătut chiar pe logofeţii copiilor lui Israel, puşi peste ei de isprăvniceii lui Faraon. ,,Pentruce``, li se zicea, ,,n'aţi isprăvit ieri şi azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi, care vă fusese hotărît?``
15 Logofeţii copiilor lui Israel s'au dus să se plîngă la Faraon, şi i-au zis: ,,Pentruce te porţi aşa cu robii tăi?
16 Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, şi totuş ni se spune: ,Faceţi cărămizi!` Ba încă, robii tăi sînt şi bătuţi, ca şi cînd poporul tău ar fi vinovat.``
17 Faraon a răspuns: ,,Sînteţi nişte leneşi şi nişte trîntori! De aceea ziceţi: ,Haidem să aducem jertfe Domnului!`
18 Acum, duceţi-vă îndată de lucraţi; nu vi se vor da paie, şi veţi face acelaş număr de cărămizi.``
19 Logofeţii copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau, cînd li se zicea: ,,Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi; ci în fiecare zi să faceţi lucrul cuvenit unei zile.``
20 Cînd au ieşit dela Faraon, au întîlnit pe Moise şi pe Aaron, care îi aşteptau.
21 Şi le-au zis: ,,Să vă vadă Domnul, şi să judece! Voi ne-aţi făcut urîţi lui Faraon şi slujitorilor lui; ba încă le-aţi dat sabia în mînă ca să ne omoare.``
22 Moise s'a întors la Domnul, şi a zis: ,,Doamne, pentruce ai făcut un astfel de rău poporului acestuia? Pentruce m'ai trimes?
23 De cînd m'am dus la Faraon ca să -i vorbesc în Numele Tău, el face şi mai rău poporului acestuia; şi n'ai izbăvit pe poporul Tău.``
1 后来, 摩西和亚伦去对法老说: "耶和华以色列的 神这样说: 让我的人民离开这里, 叫他们可以在旷野向我守节。"
2 法老回答: "耶和华是谁, 我要听他的话, 让以色列人离开呢?我不认识耶和华, 也不让以色列人离开。"
3 他们说: "希伯来人的 神遇见了我们; 求你让我们走三天的路程到旷野去, 献祭给耶和华我们的 神, 免得他用瘟疫或刀剑击杀我们。"
4 埃及王对他们说: "摩西、亚伦哪, 你们为什么使人民懒惰不作工呢?去挑你们的担子吧。"
5 法老又说: "你看, 现在这地的民很多, 你们竟叫他们歇下担子?"
6 就在那天, 法老吩咐众民的督工和首领说:
7 "你们不要像往日一样再把草给人民做砖, 叫他们自己去捡草。
8 他们往日做砖的数量, 你们还是向他们要, 一点也不可减少, 因为他们是懒惰的, 所以他们才呼喊说: ‘让我们去献祭给我们的 神。’
9 你们要把更重的工作加在这些人的身上, 好使他们专心作工, 不听谎言。"
10 众民的督工和首领出来, 告诉人民说: "法老这样说: ‘我不再给你们草。
11 你们自己能在哪里找到草, 就到哪里去捡吧, 但你们的工作一点也不可减少。’"
12 于是, 人民就分散到埃及全地, 去拾禾秸作草。
13 督工们催着说: "你们的工作, 每天的本分, 要在当天完成, 像以前有草的时候一样。"
14 法老的督工责打他们派定的以色列人的首领, 说: "你们昨天今天为什么没有做完指定要你们做的砖, 像往日一样呢?"
15 以色列人的首领就来, 向法老呼求说: "你为什么这样待你的仆人呢?
16 没有草给你的仆人, 但他们对我们说: ‘你们做砖吧! ’看哪, 你的仆人受了责打, 其实这是你自己人民的错。"
17 法老说: "你们确实是懒惰的, 所以你们才说: ‘让我们去献祭给耶和华。’
18 现在你们去作工吧; 草是不给你们的, 砖却要如数交上。"
19 以色列人的首领因有命令说: "你们每天本分要做的砖数不可减少", 就知道自己有祸了。
20 他们从法老那里出来的时候, 遇见摩西和亚伦, 正在站着等候他们,
21 就对他们说: "愿耶和华鉴察你们, 审判你们, 因为你们使我们的香气在法老眼前和他的臣仆眼前都发臭了, 把刀放在他们的手里来杀我们。"
22 摩西回到耶和华那里, 说: "主啊! 你为什么苦待这人民呢?为什么差派我呢?
23 自从我到法老那里, 奉你的名说话以来, 他就苦待这人民, 你一点也没有拯救你自己的人民。"