1 Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, şi spune -i: ,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

2 Dacă nu vrei să -l laşi să plece, şi dacă -l mai opreşti,

3 iată, mîna Domnului va fi peste turmele tale de pe cîmp; peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi şi peste oi; şi anume va fi o ciumă foarte mare.

4 Dar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel şi turmele Egiptenilor, aşa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.``

5 Domnul a hotărît vremea, şi a zis: ,,Mîne, va face Domnul lucrul acesta în ţară.``

6 Şi Domnul a făcut aşa, chiar de a doua zi. Toate turmele Egiptenilor au perit, dar n'a perit nici o vită din turmele copiilor lui Israel.

7 Faraon a trimes să vadă ce se întîmplase: şi iată că nici o vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima lui Faraon s'a împietrit, şi n'a lăsat pe popor să plece.

8 Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron: ,,Umpleţi-vă mînile cu cenuşă din cuptor, şi Moise s'o arunce spre cer, subt ochii lui Faraon.

9 Ea se va preface într'o ţărînă, care va acoperi toată ţara Egiptului; şi va da naştere, în toată ţara Egiptului, pe oameni şi pe dobitoace, la nişte bube pricinuite de nişte beşici ferbinţi.``

10 Ei au luat cenuşă din cuptor, şi s'au înfăţişat înaintea lui Faraon; Moise a aruncat -o spre cer, şi ea a dat naştere, pe oameni şi pe dobitoace, la nişte bube pricinuite de nişte beşici ferbinţi.

11 Vrăjitorii nu s'au putut arăta înaintea lui Moise, din pricina bubelor; căci bubele erau pe vrăjitori, ca şi pe toţi Egiptenii.``

12 Domnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n'a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul lui Moise.

13 Domnul a zis lui Moise: ,,Scoală-te dis de dimineaţă, du-te înaintea lui Faraon, şi spune -i: ,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

14 Fiindcă, de data aceasta, am să trimet toate urgiile Mele împotriva inimii tale, împotriva slujitorilor tăi şi împotriva poporului tău, ca să ştii că nimeni nu este ca Mine pe tot pămîntul.

15 Dacă Mi-aş fi întins mîna, şi te-aş fi lovit cu ciumă, pe tine şi pe poporul tău, ai fi pierit de pe pămînt.

16 Dar te-am lăsat să rămîi în picioare, ca să vezi puterea Mea, şi Numele Meu să fie vestit în tot pămîntul.

17 Dacă te mai ridici împotriva poporului Meu, şi dacă nu -l laşi să plece,

18 iată, mîne, la ceasul acesta, voi face să bată o piatră aşa de mare, cum n'a mai fost în Egipt, din ziua întemeierii lui şi pînă azi.

19 Pune-ţi dar la adăpost turmele şi tot ce ai pe cîmp. Piatra are să bată pe toţi oamenii şi toate vitele de pe cîmp, cari nu vor fi intrat în case; şi vor peri.``

20 Aceia dintre slujitorii lui Faraon, cari s'au temut de Cuvîntul Domnului, şi-au adunat în case robii şi turmele.

21 Dar cei ce nu şi-au pus la inimă Cuvîntul Domnului, şi-au lăsat robii şi turmele pe cîmp.

22 Domnul a zis lui Moise: ,,Întinde-ţi mîna spre cer; şi are să bată piatra în toată ţara Egiptului pe oameni, pe vite, şi pe toată iarba de pe cîmp în ţara Egiptului!``

23 Moise şi -a întins toiagul spre cer; şi Domnul a trimes tunete şi piatră, de cădea foc pe pămînt. Domnul a făcut să bată piatra peste ţara Egiptului.

24 A bătut piatra, şi focul se amesteca cu piatra; piatra era aşa de mare încît nu mai bătuse piatră ca aceea în toată ţara Egiptului de cînd este el locuit de oameni.

25 Piatra a nimicit, în toată ţara Egiptului, tot ce era pe cîmp, dela oameni pînă la dobitoace; piatra a nimicit şi toată iarba de pe cîmp, şi a frînt toţi copacii de pe cîmp.

26 Numai în ţinutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, n'a bătut piatra,

27 Faraon a trimes să cheme pe Moise şi pe Aaron, şi le -a zis: ,,De data aceasta, am păcătuit; Domnul are dreptate, iar eu şi poporul meu sîntem vinovaţi.

28 Rugaţi-vă Domnului, ca să nu mai fie tunete şi piatră; şi vă voi lăsa să plecaţi, şi nu veţi mai fi opriţi.``

29 Moise i -a zis: ,,Cînd voi eşi din cetate, voi ridica mînile spre Domnul, tunetele vor înceta şi nu va mai bate piatra, ca să ştii că al Domnului este pămîntul!

30 Dar ştiu că tu şi slujitorii tăi tot nu vă veţi teme de Domnul Dumnezeu.``

31 Inul şi orzul se prăpădiseră, pentrucă orzul tocmai dăduse în spic, iar inul era în floare;

32 grîul şi ovăzul nu se stricaseră, pentru că erau tîrzii.

33 Moise a plecat dela Faraon, şi a eşit afară din cetate; şi -a ridicat mînile spre Domnul, tunetele şi piatra au încetat, şi n'a mai căzut ploaia pe pămînt.

34 Faraon, văzînd că ploaia, piatra şi tunetele încetaseră, n'a contenit să păcătuiască şi şi -a împietrit inima, el şi slujitorii lui.

35 Lui Faraon i s'a împietrit inima şi n'a lăsat pe copiii lui Israel să plece, după cum spusese Domnul prin Moise.

1 耶和华对摩西说： "你要到法老那里去， 对他说： ‘耶和华希伯来人的 神这样说： "让我的人民离开这里， 使他们可以事奉我。"

2 如果你拒绝他们离开这里， 仍然强留他们，

3 看哪， 耶和华的手必用严重的瘟疫加在你田间的牲畜身上， 加在马、驴、骆驼、牛群、羊群身上。

4 耶和华必把以色列的牲畜和埃及人的牲畜分别出来； 所有属于以色列人的， 一只也不死去。’"

5 耶和华就定了时候， 说： "明天耶和华必在此地行这事。"

6 第二天， 耶和华就行了这事， 埃及人全部的牲畜都死了； 可是属于以色列人的牲畜， 一只也没有死去。

7 法老派人去看， 果然看见属于以色列人的牲畜， 连一只也没有死去。法老的心还是刚硬， 不肯让以色列人离开。

8 耶和华对摩西和亚伦说： "你们要两手拿满炉灰， 摩西要在法老眼前把炉灰向天上扬起来。

9 这炉灰必在埃及全地变为微尘， 在埃及全地的人和牲畜身上就必生出疹病和脓疮。"

10 摩西和亚伦取了炉灰， 站在法老面前； 摩西把炉灰向天上扬起来， 人和牲畜身上就生出了疹病和脓疮。

11 众术士因为生了疮的缘故， 不能站在摩西的面前； 因为众术士和所有埃及人身上都生了疮。

12 耶和华使法老心里刚硬， 他就不肯听摩西和亚伦的话， 就像耶和华对摩西所说的。

13 耶和华对摩西说： "你要清早起来， 站在法老面前， 对他说： ‘耶和华希伯来人的 神这样说： "让我的人民离开这里， 使他们可以事奉我。

14 因为这一次我要降下我的一切灾祸， 打击你和你的臣仆及人民， 为要使你知道在全地上没有神像我的。

15 如果我现在伸手用瘟疫击打你和你的人民， 你就早已从地上消灭了。

16 然而我使你存留， 是为了使你看见我的能力， 并且在全地上传讲我的名。

17 你仍然向我的人民自高， 不让他们离开吗？

18 看哪， 明天大约这个时候， 我必降下极重的冰雹， 在埃及自建国以来， 直到现在， 未曾有过这样的冰雹的。

19 所以， 你现在要派人去， 把你的牲畜和田间所有属于你的， 都收聚到安全的地方； 因为凡在田间发现的人和牲畜而不收回家里去的， 冰雹必落在他们身上， 他们就必死亡。"’"

20 法老的臣仆中有惧怕耶和华这话的， 就叫他的仆人和牲畜进屋里来。

21 但那不把耶和华这话放在心上的， 却把他的仆人和牲畜留在田里。

22 耶和华对摩西说： "你要向天伸杖， 使埃及全地都有冰雹， 落在人身上、在牲畜身上和埃及地田间所有的蔬菜上。"

23 摩西把手杖向天一伸， 耶和华就打雷（"打雷"原文作" 神的声音"）下雹， 有火落在地上； 耶和华使冰雹降在埃及地上。

24 那时有了冰雹， 冰雹与火混杂在一起， 十分严重； 埃及全地自从建国以来， 未曾有过这样的冰雹。

25 在埃及全地， 冰雹把田间的一切， 连人和牲畜都击打了； 冰雹又把田间的一切蔬菜击打了， 也把田间的一切树木打断了。

26 只有在以色列人所在的歌珊地， 没有冰雹。

27 于是， 法老把摩西和亚伦召了来， 对他们说： "这一次我犯了罪了； 耶和华是公义的， 我和我的人民是有罪的。

28 请你们祈求耶和华吧， 因为这雷声和冰雹已经够了； 我决意让你们离开， 你们不可再留在这里。"

29 摩西回答法老： "我一出城， 就必向耶和华伸手祷告， 雷声就必止住， 也不再有冰雹了， 好使你知道大地是属于耶和华的。

30 至于你和你的臣仆， 我知道你们在耶和华 神的面前还是没有惧怕的心。"

31 那时， 麻和大麦被冰雹击打了， 因为大麦已经吐穗， 麻也开了花。

32 只是小麦和粗麦却没有被击打， 因为它们还没有长成。

33 摩西离开法老出城去了， 就向耶和华伸手祷告， 雷声和冰雹就止住了， 雨也不再倾倒在地上了。

34 法老看见雨水、冰雹和雷声都止住了， 就更加犯罪， 他和他的臣仆都心里刚硬。

35 法老的心刚硬， 不肯让以色列人离开， 就像耶和华借着摩西所说的。