1 And I heard a great voice out of the temple, saying to the seven angels, Go and pour out the seven bowls of the fury of God upon the earth. 2 And the first went and poured out his bowl on the earth; and there came an evil and grievous sore upon the men that had the mark of the beast, and those who worshipped its image. 3 And the second poured out his bowl on the sea; and it became blood, as of a dead man; and every living soul died in the sea. 4 And the third poured out his bowl on the rivers, and on the fountains of waters; and they became blood. 5 And I heard the angel of the waters saying, Thou art righteous, who art and wast, the holy one, that thou hast judged so; 6 for they have poured out the blood of saints and prophets, and thou hast given them blood to drink; they are worthy. 7 And I heard the altar saying, Yea, Lord God Almighty, true and righteous are thy judgments.

8 And the fourth poured out his bowl on the sun; and it was given to it to burn men with fire. 9 And the men were burnt with great heat, and blasphemed the name of God, who had authority over these plagues, and did not repent to give him glory. 10 And the fifth poured out his bowl on the throne of the beast; and its kingdom became darkened; and they gnawed their tongues with distress, 11 and blasphemed the God of the heaven for their distresses and their sores, and did not repent of their works.

12 And the sixth poured out his bowl on the great river Euphrates; and its water was dried up, that the way of the kings from the rising of the sun might be prepared. 13 And I saw out of the mouth of the dragon, and out of the mouth of the beast, and out of the mouth of the false prophet, three unclean spirits, as frogs; 14 for they are the spirits of demons, doing signs; which go out to the kings of the whole habitable world to gather them together to the war of that great day of God the Almighty. 15 (Behold, I come as a thief. Blessed is he that watches and keeps his garments, that he may not walk naked, and that they may not see his shame.) 16 And he gathered them together to the place called in Hebrew, Armagedon.

17 And the seventh poured out his bowl on the air; and there came out a great voice from the temple of the heaven, from the throne, saying, It is done. 18 And there were lightnings, and voices, and thunders; and there was a great earthquake, such as was not since men were upon the earth, such an earthquake, so great. 19 And the great city was divided into three parts; and the cities of the nations fell: and great Babylon was remembered before God to give her the cup of the wine of the fury of his wrath. 20 And every island fled, and mountains were not found; 21 and a great hail, as of a talent weight, comes down out of the heaven upon men; and men blasphemed God because of the plague of hail, for the plague of it is exceeding great.

1 Și am auzit un glas tare, care venea din Templu și care zicea celor*Cap. 15:1. șapte îngeri: „Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte potire ale mâniei*Cap. 14:10;15:7. lui Dumnezeu!" 2 Cel dintâi s-a dus și a vărsat potirul lui pe*Cap. 8:7. pământ. Și o rană rea și dureroasă a lovit*Exod 9:9-11. pe oamenii care*Cap. 13:16,17. aveau semnul fiarei și care*Cap. 13:14. se închinau icoanei ei. 3 Al doilea a vărsat potirul lui în*Cap. 8:8. mare. Și marea s-a*Exod 7:17,20. făcut sânge, ca sângele unui om mort. Și*Cap. 8:9. a murit orice făptură vie, chiar și tot ce era în mare. 4 Al treilea a vărsat potirul lui în*Cap. 8:10. râuri și în izvoarele apelor. Și apele s-au*Exod 7:20. făcut sânge. 5 Și am auzit pe îngerul apelor zicând: „Drept*Cap. 15:3. ești Tu, Doamne, care*Cap. 1:4,8;4:8;11:17. ești și care erai! Tu ești Sfânt, pentru că ai judecat în felul acesta. 6 Fiindcă aceștia au*Mat. 23:34,35. Cap. 13:15. vărsat sângele sfinților*Cap. 11:18;18:20. și al prorocilor, le-ai dat și Tu să bea sânge*Is. 49:26.. Și sunt vrednici." 7 Și am auzit altarul zicând: „Da, Doamne*Cap. 15:3. Dumnezeule, Atotputernice, adevărate*Cap. 13:10;14:10;19:2. și drepte sunt judecățile Tale!" 8 Al patrulea a vărsat potirul lui peste*Cap. 8:12. soare. Și*Cap. 9:17,18;14:18. soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui. 9 Și oamenii au fost dogoriți de o arșiță mare și au*Vers. 11,21. hulit Numele Dumnezeului care are stăpânire peste aceste urgii și*Dan. 5:22,23. Cap. 9:20. nu s-au pocăit ca să-I*Cap. 11:13;14:7. dea slavă. 10 Al cincilea a vărsat potirul lui peste*Cap. 13:2. scaunul de domnie al fiarei. Și*Cap. 9:2. împărăția fiarei a fost acoperită de întuneric. Oamenii își*Cap. 11:10. mușcau limbile de durere. 11 Și au*Vers. 9,21. hulit pe Dumnezeul cerului din pricina durerilor lor și din pricina rănilor*Vers. 2. lor rele și*Vers. 9. nu s-au pocăit de faptele lor. 12 Al șaselea a vărsat potirul lui peste*Cap. 9:14. râul cel mare, Eufrat. Și*Ier. 50:38;51:36. apa lui a secat, ca*Is. 41:2,25. să fie pregătită calea împăraților care au să vină din Răsărit. 13 Apoi am văzut ieșind din gura balaurului*1 Ioan 4:1-3. și din gura fiarei și din gura prorocului mincinos*Cap. 12:3,9. trei duhuri necurate*Cap. 19:20;20:10., care semănau cu niște broaște. 14 Acestea sunt*1 Tim. 4:1.Iac. 3:15. duhuri de draci, care fac*2 Tes. 2:9. Cap. 13:13,14; 19:20. semne nemaipomenite și care se duc la împărații pământului întreg*Luca 2:1., ca să-i strângă pentru războiul*Cap. 17:14;19:19;20:8. zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. 15 „Iată*Mat. 24:43.1 Tes. 5:2.2 Pet. 3:10. Cap. 3:3., Eu vin ca un hoț. Ferice de cel ce veghează și își păzește hainele, ca*2 Cor. 5:3. Cap. 3:4,18.să nu umble gol și să i se vadă rușinea!"16 Duhurile*Cap. 19:19. cele rele i-au strâns în locul care pe evreiește se cheamă Armaghedon. 17 Al șaptelea a vărsat potirul lui în văzduh. Și din Templu, din scaunul de domnie, a ieșit un glas tare, care zicea: „S-a*Cap. 21:6. isprăvit!" 18 Și au urmat*Cap. 4:5;8:5;11:19. fulgere, glasuri, tunete și s-a*Cap. 11:13. făcut un mare cutremur de pământ, așa de tare cum*Dan. 12:1., de când este omul pe pământ, n-a fost un cutremur așa de mare. 19 Cetatea*Cap. 14:8;17:18. cea mare a fost împărțită în trei părți și cetățile neamurilor s-au prăbușit. Și Dumnezeu Și-a*Cap. 18:5. adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i*Is. 51:17,22.Ier. 25:15,16. Cap. 14:10. dea potirul de vin al furiei mâniei Lui. 20 Toate*Cap. 6:14. ostroavele au fugit și munții nu s-au mai găsit. 21 O*Cap. 11:19. grindină mare, ale cărei boabe cântăreau aproape un talant, a căzut din cer peste oameni. Și oamenii*Vers. 9,11. au hulit pe Dumnezeu din pricina urgiei*Exod 9:23-25. grindinei, pentru că această urgie era foarte mare.