Publicidade

2 Reis 8

MRI2012
La Sunamita ottiene la restituzione dei suoi beni

1 Eliseo aveva detto alla donna di cui aveva risuscitato il figlio: "Alzati; va, tu con la tua famiglia, a soggiornare all’estero, dovunque potrai; perché l’Eterno ha chiamato la carestia, e infatti essa verrà nel paese per sette anni". 2 La donna si alzò, e fece come le aveva detto l’uomo di Dio; se ne andò con la sua famiglia, e soggiornò per sette anni nel paese dei Filistei. 3 Passati i sette anni, quella donna tornò dal paese dei Filistei, e andò dal re a reclamare la sua casa e le sue terre. 4 Il re discorreva con Gheazi, servo dell’uomo di Dio, e gli diceva: "Ti prego, raccontami tutte le cose grandi che ha fatto Eliseo". 5 E mentre appunto Gheazi raccontava al re come Eliseo aveva risuscitato il morto, ecco che la donna, di cui era stato risuscitato il figlio, venne dal re a reclamare la sua casa e le sue terre. E Gheazi disse: "O re, mio signore, questa è quella donna, e questo è suo figlio, che Eliseo ha risuscitato". 6 Il re interrogò la donna, che gli raccontò tutto; e il re le mise a disposizione un funzionario al quale disse: "Falle restituire tutto quello che è suo, e tutte le rendite delle terre, dal giorno in cui lei lasciò il paese, fino ad ora".

Azael diventa re di Siria

7 Eliseo si recò a Damasco; Ben-Adad, re di Siria, era ammalato, e gli fu riferito che l’uomo di Dio era giunto . 8 Allora il re disse ad Azael: "Prendi con te un regalo, vaincontro all’uomo di Dio, e consulta per mezzo di lui l’Eterno, per sapere se io guarirò da questa malattia". 9 Azael dunque andò incontro a Eliseo, portando con in dono tutto quello che c’era di meglio in Damasco: un carico di quaranta cammelli. Appena fu giunto, si presentò a Eliseo, e gli disse: "Tuo figlio Ben-Adad, re di Siria, mi ha mandato da te per dirti: Guarirò da questa malattia?". 10 Eliseo gli rispose: "Vaa dirgli: Guarirai di certo. Ma l’Eterno mi ha fatto vedere che certamente morirà". 11 L’uomo di Dio posò lo sguardo sopra Azael, e lo fissò così a lungo da farlo arrossire, poi si mise a piangere. 12 Azael disse: "Perché piange il mio signore?". Eliseo rispose: "Perché so il male che farai ai figli d’Israele; tu darai alle fiamme le loro fortezze, ucciderai la loro gioventù con la spada, schiaccerai i loro bambini, e sventrerai le loro donne incinte". 13 Azael disse: "Ma che cosa è mai il tuo servo, questo cane, per fare delle cose così grandi?". Eliseo rispose: "L’Eterno mi ha fatto vedere che tu sarai re di Siria". 14 Azael si allontanò da Eliseo e tornò dal suo signore, che gli chiese: "Che ti ha detto Eliseo?". Egli rispose: "Mi ha detto che guarirai certamente". 15 Il giorno dopo, Azael prese una coperta, la immerse nell’acqua, e la stese sulla faccia di Ben-Adad, che morì. E Azael regnò al posto suo.

Ieoram e Acazia, re di Giuda

16 Il quinto anno di Ioram, figlio di Acab, re d’Israele, Ieoram, figlio di Giosafat re di Giuda, cominciò a regnare su Giuda. 17 Aveva trentadue anni quando cominciò a regnare, e regnò otto anni a Gerusalemme. 18 Camminò per la strada dei re d’Israele, come aveva fatto la casa di Acab, poiché aveva come moglie una figlia di Acab: fece ciò che è male agli occhi dell’Eterno. 19 Tuttavia l’Eterno non volle distruggere Giuda, per amore di Davide suo servo, conformemente alla promessa che gli fece di lasciare sempre una lampada a lui e ai suoi figli. 20 Ai suoi tempi Edom si ribellò, sottraendosi al giogo di Giuda, e si diede un re. 21 Allora Ioram passò a Sair con tutti i suoi carri; una notte si alzò e sconfisse gli Edomiti che lo avevano accerchiato e i capitani dei carri; mentre la gente di Ioram poté fuggire alle proprie case. 22 Così Edom si è ribellato e si è sottratto al giogo di Giuda fino al giorno d’oggi. In quello stesso tempo, anche Libna si ribellò. 23 Il resto delle azioni di Ioram e tutto quello che fece, si trova scritto nel libro delle Cronache dei re di Giuda. 24 Ioram si addormentò con i suoi padri, e con i suoi padri fu sepolto nella città di Davide. E Acazia, suo figlio, regnò al suo posto.

Acazia, re di Giuda

25 Il dodicesimo anno di Ioram, figlio di Acab, re d’Israele, Acazia, figlio di Ieoram re di Giuda, cominciò a regnare. 26 Aveva ventidue anni quando cominciò a regnare, e regnò un anno in Gerusalemme. Sua madre si chiamava Atalia, nipote di Omri, re d’Israele. 27 Egli camminò per la strada della casa di Acab, e fece ciò che è male agli occhi dell’Eterno, come la casa di Acab, perché era imparentato con la casa di Acab. 28 Egli andò con Ioram, figlio di Acab, a combattere contro Azael, re di Siria, a Ramot di Galaad; e i Siri ferirono Ioram, 29 e il re Ioram tornò a Izreel per farsi curare le ferite che aveva ricevuto dai Siri a Rama, quando combatteva contro Azael, re di Siria. Acazia, figlio di Ieoram re di Giuda, scese a Izreel a vedere Ioram, figlio di Acab, perché questi era ammalato.

Ka Hoki te Wahine Huneme

1 , kua kōrero a Eriha ki te wahine nāna nei te tamaiti i whakaorangia e ia, kua mea, "Whakatika, haere koutou ko tōu whare, ā, e noho ki tāu wāhi e noho ai koe; kua karangatia hoki e Ihowā he matekai; ā, ka hoki ki te whenua, e whitu tau." 2 , ka whakatika taua wahine, ka mea i te tangata a te Atua i ai; ā, haere ana rātou ko tōna whare, noho ana ki te whenua o ngā Pirihitini, e whitu ngā tau.

3 , i te takanga o ngā tau e whitu, ka hoki atu taua wahine i te whenua o ngā Pirihitini; ā, haere ana ia ki te karanga ki te kīngi tōna whare, tāna māra.

4 , ko te kīngi i te kōrero ki a Kehati, tangata a te tangata a te Atua; i mea hoki ia, "Tēnā, kōrerotia mai ki ahau ngā mahi nunui katoa i mea ai a Eriha." 5 Ā, i a ia e kōrero ana ki te kīngi i tāna whakaoranga i te tūpāpaku, , ko te wahine nāna nei te tamaiti i whakaorangia e ia i te mate, e karanga ana ki te kīngi tōna whare, tāna māra.

, ka mea a Kehati, "E tōku ariki, e te kīngi, koia tēnei te wahine, ā, ko tāna tama tēnei i whakaorangia e Eriha."

6 Ā, i te uinga a te kīngi ki te wahine , ka kōrerotia e ia ki a ia.

Heoi, ka tukua e te kīngi ki a ia tētahi o ngā rangatira, ka mea, "Whakahokia āna mea katoa, me ngā hua katoa o te māra mai o te i mahue ai i a ia te whenua ā mohoa noa nei."

Ko Eriha me Kīngi Pēneharara o Hīria

7 Ā, i haere a Eriha ki Ramahiku; ā, e mate ana a Pēneharara kīngi o Hīria; , ka whakaaturia ki a ia, ka kōrerotia, "Kua tae mai te tangata a te Atua ki konei." 8 , ka mea atu te kīngi ki a Hataere, "Maua atu tētahi hākari i tōu ringa, ka haere ki te whakatau i te tangata a te Atua, ka ui ki Ihowā ki a ia, ka mea, E ora rānei ahau i tēnei mate?"

9 , haere ana a Hataere ki te whakatau i a ia, me te mau anō he hākari i tōna ringa, i ētahi o ngā mea papai katoa o Ramahiku, he kawenga ngā kāmera e whā tekau, ā, ka tae. Ka i tōna aroaro, ka mea, "tāu tama, Pēneharara kīngi o Hīria ahau i unga mai ki a koe, hei mea, E ora rānei ahau i tēnei mate?"

10 Anō ko Eriha ki a ia, "Haere, mea atu ki a ia, E ora anō koe; otiia kua oti i a Ihowā te whakakite mai ki ahau, tērā ia e mate." 11 , ka whakatau ia i tōna mata ki runga ki a ia, ū tonu, ā, whakamā noa ia; ko te tino tangihanga o te tangata a te Atua.

12 , ka mea a Hataere, "te aha tōku ariki i tangi ai?"

Anō ko ia, "te mea e mōhio ana ahau ki te kino e meatia e koe ki ngā tama a Īharaira; ko ō rātou e tahuna e koe ki te ahi, ko ā rātou taitamariki e patua e koe ki te hoari, ko ā rātou kōhungahunga e tāia iho e koe, ā, ko ā rātou wāhine hapū ka ripiripia e koe."

13 Anō ko Hataere, "Ha! He aha tāu pononga, he kurī noa nei, kia meatia e ia tēnei mea nui?"

Anō ko Eriha, "Kua whakakitea mai e Ihowā ki ahau, ko koe hei kīngi Hīria."

14 Heoi, mawehe atu ana ia i a Eriha, ā, ka tae ki tōna ariki; ā, ka mea tērā ki a ia, "I pēhea mai te kupu a Eriha ki a koe?" Anō ko ia, "E ana ia, tērā koe e ora." 15 , i te aonga ake, ka mau ia ki te kākahu mātotoru, ā, tukua ana ki te wai, ā, uhia ana ki tōna mata, , kua mate. Ā, ko Hataere te kīngi i muri i a ia.

Ko Kīngi Iehorama o Hūrā

16 I te rima o ngā tau o Iorama tama a Āhapa kīngi o Īharaira, i a Iehohāpata e kīngi ana ki a Hūrā, ka kīngi a Iehorama tama a Iehohāpata kīngi o Hūrā. 17 E toru tekau rua ōna tau i a ia ka kīngi nei, ā, e waru ngā tau i kīngi ai ia i Hiruhārama. 18 , haere ana ia i te ara o ngā kīngi o Īharaira, pērā tonu me ngā mahi a te whare o Āhapa; i a ia hoki te tamāhine a Āhapa hei wahine; ā, i mahia e ia te mea kino ki Ihowā titiro. 19 Otiia kīhai a Ihowā i pai ki te whakangaro i a Hūrā, i whakaaro hoki ki tāna pononga, ki a Rāwiri, i kōrero hoki ia ki a ia, ka hoatu e ia ki a ia he rama āna tamariki ngā katoa.

20 I ōna ka maunu a Ēroma i raro i te ringa o Hūrā, ā, whakakīngitia ana he kīngi rātou. 21 Kātahi ka haere a Iorama ki Tairi, me ana hāriata katoa i a ia; ā, whakatika ana ia i te , ā, patua iho e ia ngā Ēromi i karapotia ai ia, rātou ko ngā rangatira o ngā hāriata; ā, rere ana te iwi ki ō rātou tēneti. 22 Heoi, i maunu a Ēroma i raro i te ringa o Hūrā ā tae noa ki tēnei . Kātahi ka maunu anō hoki a Rīpina i taua .

23 , ko ērā atu meatanga a Iorama, me āna mahi katoa, kāhore ianei i tuhituhia ki te Pukapuka o ngā meatanga o Ngā o Ngā Kīngi o Hūrā? 24 , kua moe a Iorama ki ōna mātua, ā, tanumia iho ki ōna mātua ki te o Rāwiri; ā, ko Ahatia, ko tāna tama te kīngi i muri i a ia.

Ko Kīngi Ahatia o Hūrā

25 , i te tekau rua o ngā tau o Iorama tama a Āhapa kīngi o Īharaira, ka kīngi a Ahatia tama a Iehorama kīngi o Hūrā. 26 E rua tekau rua ngā tau o Ahatia i a ia ka kīngi nei; ā, kotahi ōna tau i kīngi ai i Hiruhārama. Ā, ko te ingoa o tōna whaea ko Atāria tamāhine a Omori kīngi o Īharaira. 27 , haere ana ia i te ara o te whare o Āhapa, ā, mahia ana e ia te kino ki te titiro a Ihowā, pērā tonu me te whare o Āhapa; ko ia hoki te hunaonga o te whare o Āhapa.

28 , haere ana ia me Iorama tama a Āhapa ki te whawhai ki a Hataere kīngi o Hīria ki Rāmoto Kireara; , ana a Iorama i ngā Hīriani. 29 , hoki ana a Kīngi Iorama ki Ietereere kia rongoātia ngā tūnga i ai ia i ngā Hīriani ki Rama, i tāna whawhai ki a Hataere kīngi o Hīria.

Ā, haere ana a Ahatia tama a Iehorama kīngi o Hūrā ki raro kia kite i a Iorama tama a Āhapa ki Ietereere, te mea e mate ana ia.

Veja também

Bíblia Online Bíblia Online

Bíblia Online • Versão: 2026-07-05_12-11-46-