1 Davide tenne consiglio con i capi di migliaia e di centinaia, cioè con tutti i prìncipi del popolo, 2 poi disse a tutta la comunità d’Israele: "Se vi sembra bene, e se l’Eterno, il nostro Dio, lo approva, mandiamo dappertutto a dire ai nostri fratelli che sono rimasti in tutte le regioni d’Israele, e così pure ai sacerdoti e ai Leviti nelle loro città e nelle loro campagne, che si uniscano a noi; 3 e riconduciamo qui da noi l’arca del nostro Dio; poiché non ce ne siamo occupati ai tempi di Saul". 4 E tutta l’assemblea rispose che si facesse così, poiché la cosa sembrò buona agli occhi di tutto il popolo. 5 Davide dunque radunò tutto Israele dal Sicor d’Egitto fino all’ingresso di Camat, per ricondurre l’arca di Dio da Chiriat-Iearim. 6 Davide, con tutto Israele, salì verso Baala, cioè verso Chiriat-Iearim, che appartiene a Giuda, per trasferire di là l’arca di Dio, davanti alla quale è invocato il nome dell’Eterno, che siede su di essa fra i cherubini. 7 Posero l’arca di Dio sopra un carro nuovo, portandola via dalla casa di Abinadab; e Uzza e Aio conducevano il carro. 8 Davide e tutto Israele festeggiavano a tutta forza davanti a Dio, cantando e suonando cetre, saltèri, timpani, cembali e trombe. 9 Quando giunsero all’aia di Chidon, Uzza stese la mano per reggere l’arca, perché i buoi la facevano inclinare. 10 L’ira dell’Eterno si accese contro Uzza, e l’Eterno lo colpì per avere steso la mano sull’arca; e Uzza morì là davanti a Dio. 11 Davide si rattristò perché l’Eterno aveva fatto una breccia nel popolo, colpendo Uzza; e quel luogo è stato chiamato Perez-Uzza fino a oggi. 12 In quel giorno Davide ebbe paura di Dio e disse: "Come farò a portare a casa mia l’arca di Dio?". 13 Davide non ritirò l’arca presso di sé, nella città di Davide, ma la fece portare in casa di Obed-Edom di Gat. 14 L’arca di Dio rimase tre mesi dalla famiglia di Obed-Edom, in casa sua; e l’Eterno benedisse la casa di Obed-Edom e tutto quello che gli apparteneva.

1 David a ținut sfat cu căpeteniile peste mii și peste sute, cu toți mai-marii. 2 Și David a zis întregii adunări a lui Israel: „Dacă găsiți cu cale și dacă lucrul acesta vine de la Domnul Dumnezeul nostru, să trimitem în toate părțile la frații noștri care au rămas*1 Sam. 31:1.Is. 37:4. în toate ținuturile lui Israel și la preoți și leviți în cetățile și împrejurimile lor, ca să se strângă la noi 3 și să aducem la noi chivotul Dumnezeului nostru, căci*1 Sam. 7:1,2. nu ne-am mai îngrijit de el de pe vremea lui Saul." 4 Toată adunarea a hotărât să facă așa, căci lucrul acesta a părut bun întregului popor. 5 David a strâns*1 Sam. 7:5.2 Sam. 6:1. pe tot Israelul, de la Șilhor*Ios. 13:3., în Egipt, până la intrarea Hamatului, ca să aducă din*1 Sam. 6:21;7:1. Chiriat-Iearim chivotul lui Dumnezeu. 6 Și David, împreună cu tot Israelul, s-a suit la Baala*Ios. 15:9,60., la Chiriat-Iearim, care este al lui Iuda, ca să ridice de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului care șade*1 Sam. 4:4.2 Sam. 6:2. între heruvimi. 7 Au pus într-un car*Num. 4:15. Cap. 15:2,13. nou chivotul lui Dumnezeu, pe care l-au luat din casa*1 Sam. 7:1. lui Abinadab. Uza și Ahio cârmuiau carul. 8 David*2 Sam. 6:5. și tot Israelul jucau înaintea lui Dumnezeu cu toată puterea lor, cântând și zicând din harpe, din lăute, din tobe, din chimvale și din trâmbițe. 9 Când au ajuns la aria lui Chidon, Uza a întins mâna să apuce chivotul, pentru că boii erau să-l răstoarne. 10 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Uza și Domnul l-a lovit pentru că*Num. 4:15. Cap. 15:13,15. întinsese mâna pe chivot. Uza a murit*Lev. 10:2. acolo înaintea lui Dumnezeu. 11 David s-a mâniat că Domnul făcuse o spărtură lovind pe Uza cu o asemenea pedeapsă. De aceea, locul acesta a fost numit până în ziua de azi Pereț-Uza*13:11 Sau: Spărtura lui Uza.. 12 David s-a temut de Dumnezeu în ziua aceea și a zis: „Cum să aduc chivotul lui Dumnezeu la mine?" 13 David n-a tras chivotul la el, în cetatea lui David, ci l-a dus în casa lui Obed-Edom din Gat. 14 Chivotul*2 Sam. 6:11. lui Dumnezeu a rămas trei luni la familia lui Obed-Edom, în casa lui. Și Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom*Gen. 30:27. Cap. 26:5. și tot ce era al lui.