1 Roboamo andò a Sichem, perché tutto Israele era venuto a Sichem per proclamarlo re. 2 Quando Geroboamo, figlio di Nebat, lo venne a sapere, si trovava ancora in Egitto, dove era fuggito per scampare dal re Salomone; e tornò dall’Egitto. 3 Lo mandarono a chiamare, e Geroboamo con tutto Israele vennero a parlare a Roboamo, e gli dissero: 4 "Tuo padre ha reso duro il nostro giogo; ora tu rendi più lieve la dura schiavitù e il giogo pesante che tuo padre ci ha imposti, e noi ti serviremo". 5 Egli rispose loro: "Tornate da me fra tre giorni". E il popolo se ne andò. 6 Il re Roboamo si consigliò con gli anziani che erano stati al servizio del re Salomone suo padre mentre era vivo, e disse: "Che cosa mi consigliate di rispondere a questo popolo?". 7 E quelli gli parlarono così: "Se ti mostri benevolo verso questo popolo e gli compiaci, e se gli parli con bontà, ti sarà servo per sempre". 8 Ma Roboamo abbandonò il consiglio datogli dagli anziani, e si consigliò con i giovani che erano cresciuti con lui ed erano stati al suo servizio, 9 e disse loro: "Come consigliate voi che rispondiamo a questo popolo che mi ha parlato dicendo: ‘Allevia il giogo che tuo padre ci ha imposto?’". 10 E i giovani che erano cresciuti con lui gli parlarono così: "Ecco ciò che dirai a questo popolo che si è rivolto a te dicendo: ‘Tuo padre ha reso pesante il nostro giogo, ma tu rendilo più leggero!’. Gli risponderai così: ‘Il mio dito mignolo è più grosso del corpo di mio padre; 11 mio padre vi ha caricati di un giogo pesante, ma io lo renderò ancora più pesante; mio padre vi ha castigati con la frusta, e io vi castigherò con i flagelli a punte’". 12 Tre giorni dopo, Geroboamo e tutto il popolo vennero da Roboamo, come aveva ordinato il re dicendo: "Tornate da me fra tre giorni". 13 Il re rispose loro duramente, abbandonando il consiglio che gli anziani gli avevano dato; 14 e parlò loro secondo il consiglio dei giovani, dicendo: "Mio padre ha reso pesante il vostro giogo, ma io lo renderò ancora più pesante; mio padre vi ha castigati con la frusta, e io vi castigherò con i flagelli a punte". 15 Così il re non diede ascolto al popolo; perché questa cosa era diretta da Dio, affinché si adempisse la parola che l’Eterno aveva pronunciato per mezzo di Aiia di Silo a Geroboamo, figlio di Nebat. 16 Quando tutto Israele vide che il re non gli dava ascolto, rispose al re, dicendo: "Che parte abbiamo noi con Davide? Noi non abbiamo nulla di comune con il figlio di Isai! Ognuno alle sue tende, o Israele! Provvedi ora alla tua casa, o Davide!". E tutto Israele se ne andò alle sue tende. 17 Ma sui figli d’Israele che abitavano nelle città di Giuda, regnò Roboamo. 18 Il re Roboamo mandò loro Adoram, preposto ai lavori forzati; ma i figli d’Israele lo lapidarono ed egli morì. Il re Roboamo salì in fretta sopra un carro per fuggire a Gerusalemme. 19 Così Israele si ribellò alla casa di Davide, ed è rimasto ribelle fino a oggi.

CAPITOLELE 10—36

1 Roboam*1 Împ. 12:1. s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă împărat. 2 Când a auzit lucrul acesta, Ieroboam, fiul lui Nebat, era în Egipt, unde*1 Împ. 11:40. fugise de împăratul Solomon, și s-a întors din Egipt. 3 Au trimis să-l cheme. Atunci, Ieroboam și tot Israelul au venit la Roboam și i-au vorbit așa: 4 „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, acum ușurează această aspră robie și jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Și îți vom sluji." 5 El le-a zis: „Întoarceți-vă la mine după trei zile!" Și poporul a plecat. 6 Împăratul Roboam a întrebat pe bătrânii care fuseseră cu tatăl său, Solomon, în timpul vieții lui și a zis: „Ce mă sfătuiți să răspund poporului acestuia?" 7 Și iată ce i-au zis ei: „Dacă vei fi bun cu poporul acesta, dacă-i vei primi bine și dacă le vei vorbi cu bunăvoință, îți vor sluji pe vecie." 8 Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrânii și a întrebat pe tinerii care crescuseră cu el și care-l înconjurau. 9 El le-a zis: „Ce mă sfătuiți să răspund poporului acestuia care-mi vorbește astfel: ‘Ușurează jugul pe care l-a pus tatăl tău peste noi’?" 10 Și iată ce i-au zis tinerii care crescuseră cu el: „Așa să vorbești poporului acestuia care ți-a vorbit așa: ‘Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, iar tu ușurează-ni-l!’; să le vorbești așa: ‘Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu. 11 Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu îl voi face și mai greu; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane.’" 12 Ieroboam și tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum le spusese împăratul: „Întoarceți-vă la mine peste trei zile!" 13 Împăratul le-a răspuns aspru. Împăratul Roboam a lăsat sfatul bătrânilor 14 și le-a vorbit așa, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu îl voi îngreuia și mai mult; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane." 15 Astfel, împăratul n-a ascultat pe popor, căci*1 Sam. 2:25.1 Împ. 12:15,24. așa rânduise Dumnezeu în vederea împlinirii cuvântului pe care-l spusese Domnul prin Ahia*1 Împ. 11:29. din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 16 Când a văzut tot Israelul că împăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns împăratului: „Ce parte avem noi cu David? Noi n-avem nicio moștenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum, vezi-ți de casă, Davide!" Și tot Israelul s-a dus în corturile lui. 17 Copiii lui Israel care locuiau în cetățile lui Iuda au fost singurii peste care a domnit Roboam. 18 Atunci, împăratul Roboam a trimis pe Hadoram, care era mai-mare peste dări. Hadoram a fost împroșcat cu pietre de copiii lui Israel și a murit. Și împăratul Roboam s-a*1 Împ. 12:19. grăbit și s-a suit într-un car, ca să fugă la Ierusalim. 19 Astfel s-a dezlipit Israel de casa lui David până în ziua de azi.