Publicidade

Ezequiel 20

VDC
Infedeltà d’Israele e fedeltà di Dio

1 Il settimo anno, il decimo giorno del quinto mese, alcuni anziani d’Israele vennero a consultare l’Eterno e si misero a sedere davanti a me. 2 La parola dell’Eterno mi fu rivolta in questi termini: 3 "Figlio d’uomo, parla agli anziani d’Israele, e diloro: Così parla il Signore, l’Eterno: Siete venuti per consultarmi? Com’è vero che io vivo, io non mi lascerò consultare da voi!, dice il Signore, l’Eterno. 4 Giudicali tu, figlio d’uomo! giudicali tu! Faloro conoscere le abominazioni dei loro padri; diloro: 5 Così parla il Signore, l’Eterno: Il giorno che io scelsi Israele e alzai la mano per fare un giuramento alla discendenza della casa di Giacobbe, e mi feci loro conoscere nel paese d’Egitto, e alzai la mano per loro, dicendo: Io sono l’Eterno, il vostro Dio, 6 quel giorno alzai la mano, giurando che li avrei fatti uscire dal paese d’Egitto per introdurli in un paese che io avevo cercato per loro, paese dove scorrono il latte e il miele, il più splendido di tutti i paesi. 7 Dissi loro: Gettate via, ognuno di voi, le abominazioni che attirano i vostri sguardi e non vi contaminate con gli idoli d’Egitto; io sono l’Eterno, il vostro Dio! 8 Ma essi si ribellarono contro di me e non mi vollero dare ascolto; nessuno di essi gettò via le abominazioni che attiravano lo sguardo, abbandonarono gli idoli d’Egitto; allora parlai di voler riversare su di loro il mio furore e sfogare su di loro la mia ira in mezzo al paese d’Egitto. 9 Tuttavia, io agii per amore del mio nome, perché non fosse profanato agli occhi delle nazioni in mezzo alle quali essi si trovavano, alla presenza delle quali io mi ero fatto loro conoscere, allo scopo di farli uscire dal paese d’Egitto. 10 Li feci uscire dal paese d’Egitto e li condussi nel deserto. 11 Diedi loro le mie leggi e feci loro conoscere le mie prescrizioni, per le quali l’uomo che le metterà in pratica vivrà. 12 Diedi loro anche i miei sabati perché servissero di segno fra me e loro, perché conoscessero che io sono l’Eterno che li santifico. 13 Ma la casa d’Israele si ribellò contro di me nel deserto; non camminarono secondo le mie leggi e rifiutarono le mie prescrizioni, per le quali l’uomo che le metterà in pratica vivrà, e profanarono gravemente i miei sabati; perciò io parlai di riversare su di loro il mio furore nel deserto, per consumarli. 14 Tuttavia io agii per amore del mio nome, perché non fosse profanato agli occhi delle nazioni, alla presenza delle quali io li avevo fatti uscire dall’Egitto. 15 Alzai perfino la mano nel deserto, giurando loro che non li avrei fatti entrare nel paese che avevo dato loro, paese dove scorrono il latte e il miele, il più splendido di tutti i paesi, 16 perché avevano rigettato le mie prescrizioni, non avevano camminato secondo le mie leggi e avevano profanato i miei sabati, poiché il loro cuore andava dietro ai loro idoli. 17 Ma il mio occhio li risparmiò dalla distruzione e io non li sterminai del tutto nel deserto. 18 Dissi ai loro figli nel deserto: Non camminate secondo i precetti dei vostri padri, non osservate le loro prescrizioni e non vi contaminate mediante i loro idoli! 19 Io sono l’Eterno, il vostro Dio; camminate secondo le mie leggi, osservate le mie prescrizioni e mettetele in pratica; 20 santificate i miei sabati e siano essi un segno fra me e voi, dal quale si conosca che io sono l’Eterno, il vostro Dio. 21 Ma i figli si ribellarono contro di me; non camminarono secondo le mie leggi e non osservarono le mie prescrizioni per metterle in pratica: le leggi per le quali l’uomo che le mette in pratica vivrà. Profanarono i miei sabati, perciò parlai di riversare su di loro il mio furore e di sfogare su loro la mia ira nel deserto. 22 Tuttavia io ritirai la mia mano e agii per amore del mio nome, perché non fosse profanato agli occhi delle nazioni, alla presenza delle quali li avevo fatti uscire dall’Egitto. 23 Ma alzai pure la mano nel deserto, giurando loro che li avrei dispersi fra le nazioni e li avrei disseminati per tutti i paesi, 24 perché non mettevano in pratica le mie prescrizioni, rifiutavano le mie leggi, profanavano i miei sabati, e i loro occhi andavano dietro agli idoli dei loro padri. 25 Diedi loro perfino delle leggi non buone e delle prescrizioni per le quali non potevano vivere; 26 li contaminai con i loro doni, quando facevano passare per il fuoco ogni primogenito, per ridurli alla desolazione affinché conoscessero che io sono l’Eterno. 27 Perciò, figlio d’uomo, parla alla casa d’Israele e diloro: Così parla il Signore, l’Eterno: I vostri padri mi hanno ancora oltraggiato in questo, comportandosi perfidamente verso di me: 28 dopo che li ebbi introdotti nel paese che avevo giurato di dare loro, volsero i loro sguardi verso ogni alto colle e verso ogni albero verdeggiante, e offrirono i loro sacrifici, presentarono le loro offerte provocanti, misero i loro profumi di odore soave, e sparsero le loro libazioni. 29 Io dissi loro: Che cos’è l’alto luogo dove andate? tuttavia, si è continuato a chiamarlo alto luogo fino al giorno d’oggi. 30 Perciò, dialla casa d’Israele: Così parla il Signore, l’Eterno: Quando vi contaminate seguendo le vie dei vostri padri, vi prostituite ai loro idoli abominevoli 31 e quando, offrendo i vostri doni e facendo passare per il fuoco i vostri figli, vi contaminate fino a oggi con tutti i vostri idoli, dovrei forse lasciarmi consultare da voi, casa d’Israele? Com’è vero che io vivo, dice il Signore, l’Eterno, io non mi lascerò consultare da voi! 32 Non avverrà affatto quello che vi passa per la mente quando dite: Noi saremo come le nazioni, come le famiglie degli altri paesi, e renderemo un culto al legno e alla pietra! 33 Com’è vero che io vivo, dice il Signore, l’Eterno, con mano forte, con braccio steso, con furore scatenato, io regnerò su di voi! 34 Vi condurrò fuori tra i popoli e vi raccoglierò dai paesi dove sarete stati dispersi, con mano forte, con braccio steso e con furore scatenato, 35 e vi condurrò nel deserto dei popoli e verrò in giudizio con voi a faccia a faccia; 36 come venni in giudizio con i vostri padri nel deserto del paese d’Egitto, così verrò in giudizio con voi, dice il Signore, l’Eterno. 37 Vi farò passare sotto la verga e vi rimetterò nei vincoli del patto; 38 separerò da voi i ribelli e quelli che mi sono infedeli; io li condurrò fuori dal paese dove sono stranieri, ma non entreranno nel paese d’Israele, e voi conoscerete che io sono l’Eterno. 39 A voi dunque, casa d’Israele, così parla il Signore, l’Eterno: Andate, servite ognuno i vostri idoli, poiché non mi volete ascoltare! Ma il mio santo nome non lo profanerete più con i vostri doni e con i vostri idoli! 40 Poiché sul mio monte santo e sull’alto monte d’Israele, dice il Signore, l’Eterno, tutti quelli della casa d’Israele, tutti quanti saranno nel paese, mi serviranno; io mi compiacerò di loro, io chiederò le vostre offerte e le primizie dei vostri doni in tutto quello che mi consacrerete. 41 Io mi compiacerò di voi come di un profumo di odore soave, quando vi avrò condotti fuori tra i popoli e vi avrò radunati dai paesi dove sarete stati dispersi; io sarò santificato in voi in presenza delle nazioni; 42 voi conoscerete che io sono l’Eterno, quando vi avrò condotti nella terra d’Israele, paese che giurai di dare ai vostri padri. 43 vi ricorderete della vostra condotta e di tutte le azioni con le quali vi siete contaminati e sarete disgustati di voi stessi, per tutte le malvagità che avete commesso; 44 conoscerete che io sono l’Eterno, quando avrò agito con voi per amore del mio nome, e non secondo la vostra condotta malvagia, secondo le vostre azioni corrotte, o casa d’Israele!, dice il Signore, l’Eterno".

Mustrări și făgăduințe

1 În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrâniiCap. 8:1;14:1. lui Israel au venit la mine întrebe pe Domnul și au șezut jos înaintea mea. 2 Și cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 3 Fiul omului, vorbește bătrânilor lui Israel și spune-le: Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «întrebați ați venit? Pe viața Mea nuVers. 31. Cap. 14:3. voi lăsa fiu întrebat de voi», zice Domnul Dumnezeu.4 Vrei să-i judeciCap. 22:2;23:36., fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-leCap. 16:2. înainte urâciunile părinților lor! 5 Spune-le: Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «În ziua când amExod 6:7.Deut. 7:6. ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătatExod 3:8;4:31.Deut. 4:34. lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: Eu suntExod 20:2. Domnul Dumnezeul vostru!6 În ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i ducExod 3:8,17.Deut. 8:7-9.Ier. 32:22. din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasăPs. 48:2. Vers. 15.Dan. 8:9;11:16,41.Zah. 7:14. dintre toate țările. 7 Atunci le-am zis: LepădațiCap. 18:31., fiecare, urâciunile2 Cron. 15:8. care atrag privirile și nu spurcați cu idoliiLev. 17:7;18:3.Deut. 29:16-18.Ios. 24:14. Egiptului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!8 Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mâniaCap. 7:8. Vers. 13,21. peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9 Dar am avut în vedereExod 32:12.Num. 14:13.Deut. 9:28. Vers. 14,22. Cap. 36:21,22. Numele Meu, ca nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului. 10 Și i-am scosExod 13:18. astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie. 11 Le-am datDeut. 4:8.Neem. 9:13,14.Ps. 147:19,20. legile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele pe careLev. 18:5. Vers. 13,21.Rom. 10:5.Gal. 3:12. trebuie le împlinească omul ca trăiască prin ele. 12 Le-am dat și Sabatele MeleExod 20:8;31:13;35:2.Deut. 5:12.Neem. 9:14. fie ca un semn între Mine și ei, pentru ca știe Eu sunt Domnul, care-i sfințesc. 13 Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva MeaNum. 14:22.Ps. 78:40;95:8-10. în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncileProv. 1:25. Vers. 16,24. Mele pe care trebuie le împlinească omul ca trăiască prin ele și Mi-au pângăritExod 16:27. peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustieNum. 14:29;26:65.Ps. 106:23., ca să-i nimicesc. 14 Dar am avut în vedereVers. 9,22. Numele Meu, ca nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 15 Chiar și în pustie Mi-am ridicatNum. 14:28.Ps. 95:11;106:26. mâna spre ei și le-am jurat nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasăVers. 6. din toate țările, 16 și aceasta pentru Vers. 13,24. au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru au pângărit Sabatele Mele, căci inimaNum. 15:39.Ps. 78:37.Amos 5:25,26.Fapte 7:42,43. nu li s-a depărtat de la idolii lor. 17 Dar M-am uitat cu milăPs. 78:38. la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie. 18 Atunci am zis fiilor lor în pustie: Nu luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu spurcați cu idolii lor! 19 Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblațiDeut. 5:32,33;6;7;8;10;11;12. întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le! 20 SfințițiIer. 17:22. Vers. 12. Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca știți Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!21 Dar fiii s-au răzvrătitNum. 25:1,2.Deut. 9:23,24;31:27. și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele pe careVers. 11,13. trebuie le împlinească omul ca trăiască prin ele și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărsVers. 8,13. urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. 22 Dar Mi-am tras mânaPs. 78:38. Vers. 17. înapoi și am avut în vedereVers. 9,14. Numele Meu, ca nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 23 În pustie, Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat am să-i împrăștiiLev. 26:33.Deut. 28:64.Ps. 106:27.Ier. 15:4. printre neamuri și să-i risipesc în felurite țări, 24 pentru n-au împlinitVers. 13,16. poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochiiCap. 6:9. spre idolii părinților lor. 25 Ba încă le-am dat și legiPs. 81:12. Vers. 39.Rom. 1:24.2 Tes. 2:11. care nu erau bune și porunci prin care nu puteau trăiască. 26 I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc2 Împ. 17:17;21:6.2 Cron. 28:3;33:6.Ier. 32:35. Cap. 16:20,21. pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și le arătCap. 6:7. Eu sunt Domnul.»27 De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel și spune-le: Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Părinții voștri M-au batjocoritRom. 2:24. și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine. 28 Și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem le-o voi da, și ei și-au aruncat ochiiIs. 57:5. Cap. 6:13; 16:19. spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură. 29 Eu i-am întrebat: Ce sunt aceste înălțimi la care duceți?De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi!»30 De aceea spune casei lui Israel: Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voiți voi spurcați în felul părinților voștri și curviți alergând după urâciunile lor? 31 Da, aducându-vă darurileVers. 26. de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu lasVers. 3. fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «nu voi lăsa întrebat de voi! 32 Nu veți vedea împlinindu-se ce Cap. 11:5. închipuiți când ziceți: Vrem fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem slujim lemnului și pietrei!33 Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întinsIer. 21:5. și vărsându-Mi urgia. 34 voi scoate din mijlocul popoarelor și voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. 35 voi aduce în pustia popoarelor și acoloIer. 2:9,35. Cap. 17:20. voi judeca față în față cu voi. 36 Cum M-am judecatNum. 14:21-23,28,29. cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa voi judeca și cu voi», zice Domnul Dumnezeu. 37 «voi treceLev. 27:32.Ier. 33:13. pe sub toiag și voi pune sub mustrarea legământului. 38 Voi deosebiCap. 34:17,20.Mat. 25:32,33. dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși; îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor mergeIer. 44:14. iarăși în țara lui Israel. Și veți știCap. 6:7;15:7;23:49. Eu sunt Domnul.»" 39 Acum, casa lui Israel, așa vorbește Domnul Dumnezeu: Duceți-vă și slujițiJud. 10:14.Ps. 81:12.Amos 4:4. fiecare la idolii voștri! După aceea, veți asculta negreșit și nu veți mai pângăriIs. 1:13. Cap. 23:38,39. Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri! 40 Căci pe muntele MeuIs. 2:2,3. Cap. 17:23.Mica 4:1. cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel", zice Domnul Dumnezeu, acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îiIs. 56:7;60:7.Zah. 8:20.Mal. 3:4.Rom. 12:1. voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina. 41 voi primi ca pe niște miresmeEfes. 5:2.Filip. 4:18. cu miros plăcut, după ce voi scoate din mijlocul popoarelor și voi strânge din țările în care sunteți risipiți, și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor. 42 ȘiVers. 38,44. Cap. 36:23;38:23. veți ști Eu sunt Domnul cândCap. 11:17;34:13;36:24. voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem o voi da părinților voștri. 43 AcoloCap. 16:61. veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și va fi scârbăLev. 26:39. Cap. 6:9.Osea 5:15. de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut. 44 Și veți știVers. 38. Cap. 24:24. Eu sunt Domnul când voi purta cu voi având în vedereCap. 36:22. Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel", zice Domnul Dumnezeu.

Împotriva Ierusalimului și a amoniților

45 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 46 Fiul omuluiCap. 6:2;21:2., întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! 47 Spune pădurii de la miazăzi: Ascultă cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aprindeIer. 21:14. un foc în tine care va mistui oriceLuca 23:31. copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă și totul va fi ars de ea, de la miazăziCap. 21:4. până la miazănoapte. 48 Și orice făptură va vedea Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!»" 49 Eu am zis: Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: Omul acesta face întruna la pilde!"

Veja também

Bíblia Online Bíblia Online

Bíblia Online • Versão: 2026-07-05_19-25-13-