1 La parola dell’Eterno mi fu rivolta il nono anno, il decimo mese, il decimo giorno del mese, in questi termini: 2 "Figlio d’uomo, scrivi la data di questo giorno, di quest’oggi! Oggi stesso, il re di Babilonia marcia contro Gerusalemme. 3 Proponi una parabola a questa casa ribelle, e di’ loro: Così parla il Signore, l’Eterno: ‘Metti, metti la pentola sul fuoco, e versaci dentro dell’acqua; 4 raccoglici dentro i pezzi di carne, tutti i buoni pezzi, coscia e spalla; riempila di ossa scelte. 5 Prendi il meglio del gregge, ammucchia sotto la pentola la legna per far bollire le ossa; falla bollire molto, affinché anche le ossa che ci sono dentro cuociano’. 6 Perciò, così parla il Signore, l’Eterno: ‘Guai alla città sanguinaria, pentola piena di verderame, il cui verderame non si stacca! Vuotala dei pezzi, uno dopo l’altro, senza tirare a sorte! 7 Poiché il sangue che ha versato è in mezzo a lei; essa lo ha posto sulla roccia nuda; non lo ha sparso in terra, per coprirlo di polvere. 8 Per eccitare il furore, per farne vendetta, ho fatto mettere quel sangue sulla roccia nuda, perché non fosse coperto’. 9 Perciò, così parla il Signore, l’Eterno: ‘Guai alla città sanguinaria! Anch’io voglio fare un grande fuoco! 10 Ammucchia la legna, fa’ alzare la fiamma, fa’ cuocere bene la carne, fa’ sciogliere il grasso, e fa’ che le ossa si consumino! 11 Poi metti la pentola vuota sui carboni perché si riscaldi e il suo bronzo diventi rovente, affinché la sua impurità si sciolga in mezzo a essa e il suo verderame sia consumato. 12 Ogni sforzo è inutile; il suo abbondante verderame non si stacca; il suo verderame non se ne andrà che mediante il fuoco. 13 C’è della scelleratezza nella tua impurità; poiché io ti ho voluto purificare e tu non sei diventata pura; non sarai più purificata della tua impurità, finché io non abbia sfogato su di te il mio furore. 14 Io, l’Eterno, ho parlato; la cosa avverrà, io la compirò; non indietreggerò, non avrò pietà, non mi pentirò; tu sarai giudicata secondo la tua condotta, secondo le tue azioni’, dice il Signore, l’Eterno". 15 La parola dell’Eterno mi fu rivolta in questi termini: 16 "Figlio d’uomo, ecco, con un colpo improvviso io ti tolgo la delizia dei tuoi occhi; tu non fare cordoglio, non piangere, non versare lacrime. 17 Sospira in silenzio; non portare lutto per i morti, copri il capo con il turbante, mettiti i calzari ai piedi, non ti coprire la barba e non mangiare il pane che la gente ti manda". 18 La mattina parlai al popolo e la sera morì mia moglie; la mattina dopo feci come mi era stato comandato. 19 Il popolo mi disse: "Non ci spiegherai che cosa significhi quello che fai?". 20 Io risposi loro: "La parola dell’Eterno mi è stata rivolta in questi termini: 21 ‘Di’ alla casa d’Israele: Così parla il Signore, l’Eterno: Ecco, io profanerò il mio santuario, l’orgoglio della vostra forza, la delizia dei vostri occhi, il desiderio della vostra anima; i vostri figli e le vostre figlie che avete lasciato a Gerusalemme cadranno per la spada’. 22 Voi farete come ho fatto io: non vi coprirete la barba e non mangerete il pane che la gente vi manda; 23 avrete i vostri turbanti sul capo, i vostri calzari ai piedi; non farete cordoglio e non piangerete, ma vi consumerete di languore per le vostre iniquità, e gemerete l’uno con l’altro. 24 ‘Ezechiele sarà per voi un simbolo; tutto quello che fa lui, lo farete voi; quando queste cose accadranno, voi conoscerete che io sono il Signore, l’Eterno’. 25 Tu, figlio d’uomo, il giorno che io toglierò loro ciò che fa la loro forza, la gioia della loro gloria, il desiderio dei loro occhi, la brama della loro anima, i loro figli e le loro figlie, 26 in quel giorno un fuggiasco verrà da te a portartene la notizia. 27 In quel giorno la tua bocca si aprirà, all’arrivo del fuggiasco; tu parlerai, non sarai più muto, e sarai per loro un simbolo; essi conosceranno che io sono l’Eterno".
1 În anul al nouălea, în ziua a zecea a lunii a zecea, cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Fiul omului, scrie numele zilei acesteia, numele zilei de azi! Căci chiar în ziua aceasta2 Împ. 25:1.Ier. 39:1;52:4. se apropie împăratul Babilonului de Ierusalim. 3 Spune o pildă acestei caseCap. 17:12. de îndărătnici și zi-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pune, pune cazanulIer. 1:13. Cap. 11:3. și toarnă apă în el! 4 Pune bucăți de carne în el, toate bucățile cele bune, coapsa și spata, și umple-l cu cele mai bune oase. 5 Alege ce e mai bun din turmă și pune lemnele grămadă sub cazan; fă-l să fiarbă în clocot mare și să fiarbă și oasele din el!» 6 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Vai de cetatea cea setoasăCap. 22:3;23:37. Vers. 9. de sânge, cazanul cel plin de rugină și de pe care nu se ia rugina! Scoateți bucățile din el unele după altele, fără să trageți2 Sam. 8:2.Ioel 3:3.Obad. 11.Naum 3:10. la sorți! 7 Căci sângele pe care l-a vărsat ea este încă în mijlocul ei. L-a pus pe stânca goală, nu l-a vărsatLev. 17:13.Deut. 12:16,24. pe pământ, ca să-l acopere apoi cu țărână. 8 Ca să-Mi arăt urgia, ca să Mă răzbun, i-am vărsatMat. 7:2. sângele pe stânca goală, pentru ca să nu fie acoperit.» 9 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «VaiVers. 6.Naum 3:1.Hab. 2:12. de cetatea cea setoasă de sânge! Vreau să fac un rug mare! 10 Îngrămădește multe lemne, aprinde focul, fierbe bine carnea, fă fiertura groasă, ca să se ardă și ciolanele! 11 Apoi pune cazanul gol pe jăratic, ca să se încălzească, să i se înfierbânte arama, să i se topeascăCap. 22:15. murdăria dinăuntru și să i se șteargă rugina. 12 Trudă degeaba! Căci rugina de care este plin nu se dezlipește de el; rugina nu se va lua de pe el decât prin foc, 13 și tu dorești iarăși nelegiuire în spurcăciunea ta! Pentru că am vrut să te curăț și nu te-ai făcut curată, nu vei mai fi curățită de spurcăciunea ta pânăCap. 5:13;8:18;16:42. Îmi voi potoli mânia asupra ta. 14 Eu, Domnul1 Sam. 15:29., am vorbit! Lucrul acesta se va întâmpla, și Eu îl voi împlini! Nu Mă voi lăsa, nuCap. 5:11. voi avea milă, nici nu Mă voi căi. Vei fi judecată după puterea ta și după faptele tale»’, zice Domnul Dumnezeu." 15 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 16 „Fiul omului, iată, îți voi răpi printr-o lovitură ce ți-e mai scump în ochi. Dar să nu te jelești, nici să nu plângi și să nu-ți curgă lacrimile pentru ea. 17 Suspină în tăcere, dar nu plângeIer. 16:5,6,7. ca la morți! Leagă-ți turbanulLev. 10:6;21:10., pune-ți încălțămintea2 Sam. 15:30. în picioare, nu-ți acoperiMica 3:7. barba și nu mânca pâinea de jale!" 18 Vorbisem poporului dimineața, și seara mi-a murit nevasta. A doua zi dimineața, am făcut cum mi se poruncise. 19 Poporul mi-a zis: „Nu vrei să ne lămureștiCap. 12:9;37:18. ce înseamnă pentru noi ceea ce faci?" 20 Eu le-am răspuns: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 21 ‘Spune casei lui Israel: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‹Iată, voi pângăriIer. 7:14. Cap. 7:20-22. Locașul Meu cel Sfânt, fala puterii voastre, ce vă e mai scumpPs. 27:4. în ochi, lucrul iubit de voi; și fiiiCap. 23:47. voștri și fiicele voastre, pe care i-ați lăsat după voi, vor cădea uciși de sabie. 22 Și atunci veți face cum am făcut și eu. NuIer. 16:6,7. Vers. 17. vă veți acoperi barba și nu veți mânca pâinea de jale, 23 veți sta cu turbane pe cap și cu încălțămintea în picioare, nuIov 27:15.Ps. 78:64. vă veți jeli și nici nu veți plânge, ci veți tânjiLev. 26:39. Cap. 33:10. pentru nelegiuirile voastre și vă veți văita între voi. 24 EzechielIs. 20:3. Cap. 4:3; 12:6,11. va fi un semn pentru voi. Veți face întocmai cum a făcut el. ȘiIer. 17:15.Ioan 13:19;14:29., când se vor întâmpla aceste lucruri, veți știCap. 6:7;25:5. că Eu sunt Domnul Dumnezeu.›»’ 25 Tu însă, fiul omului, în ziua când le voi răpi ceea ce face tăriaVers. 21. lor, bucuria și fala lor, ce le este scump ochilor și lucrul iubit de ei, pe fiii și fiicele lor, 26 în ziua aceea, va veni un fugarCap. 33:21,22. la tine, ca să-ți dea de știre și să auzi cu urechile tale. 27 ÎnCap. 3:26,27;29:21;33:22. ziua aceea, ți se va deschide gura odată cu a fugarului, vei vorbi și nu vei mai fi mut. Vei fiVers. 24. un semn pentru ei și vor ști că Eu sunt Domnul."