1 E la parola dell’Eterno mi fu rivolta in questi termini: 2 "Ora, figlio d’uomo, non giudicherai tu, non giudicherai tu questa città di sangue? Falle dunque conoscere tutte le sue abominazioni! e di’: 3 Così parla il Signore, l’Eterno: ‘O città che spargi il sangue in mezzo a te perché il tuo tempo giunga, e che ti fai degli idoli per contaminarti! 4 Per il sangue che hai sparso ti sei resa colpevole, e per gli idoli che hai fatto ti sei contaminata; tu hai fatto avvicinare i tuoi giorni e sei giunta al termine dei tuoi anni; perciò io ti espongo all’obbrobrio delle nazioni e allo scherno di tutti i paesi. 5 Quelli che ti sono vicini e quelli che sono lontani si faranno beffe di te, o tu macchiata d’infamia, e piena di disordine! 6 Ecco, i prìncipi d’Israele, ognuno secondo il suo potere, sono occupati in te a spargere il sangue; 7 in te si disprezza padre e madre; in mezzo a te si opprime lo straniero; in te si calpesta l’orfano e la vedova. 8 Tu disprezzi le mie cose sante, tu profani i miei sabati. 9 In te c’è della gente che calunnia per spargere il sangue, in te si mangia sui monti, in mezzo a te si commettono scelleratezze. 10 In te si scopre la nudità del padre, in te si violenta la donna impura per le sue mestruazioni; 11 in te l’uno commette abominazione con la moglie del suo prossimo, l’altro contamina con incesto sua nuora, l’altro violenta sua sorella, figlia di suo padre. 12 In te si ricevono regali per spargere del sangue; tu prendi interessi, dai a usura, trai guadagno dal prossimo con la violenza, e dimentichi me’, dice il Signore, l’Eterno. 13 ‘Ma ecco, io batto le mani, a causa del disonesto guadagno che fai, e del sangue da te sparso, che è in mezzo di te. 14 Il tuo cuore reggerà forse, o le tue mani saranno forti il giorno che io agirò contro di te? Io, l’Eterno, ho parlato e lo farò. 15 Io ti disperderò fra le nazioni, ti disseminerò per i paesi, e toglierò via da te tutta la tua immondizia; 16 tu sarai profanata da te stessa agli occhi delle nazioni, e conoscerai che io sono l’Eterno’". 17 La parola dell’Eterno mi fu rivolta in questi termini: 18 "Figlio d’uomo, quelli della casa d’Israele per me sono diventati tante scorie: tutti quanti non sono che bronzo, stagno, ferro, piombo, in mezzo al crogiuolo; sono tutti scorie d’argento. 19 Perciò, così parla il Signore, l’Eterno: ‘Poiché siete tutti diventati tante scorie, ecco, io vi raduno in mezzo a Gerusalemme. 20 Come si raduna l’argento, il bronzo, il ferro, il piombo e lo stagno in mezzo al crogiuolo e si soffia sul fuoco per fonderli, così, nella mia ira e nel mio furore io vi radunerò, vi metterò là e vi fonderò. 21 Vi radunerò, soffierò contro di voi nel fuoco del mio furore e voi sarete fusi in mezzo a Gerusalemme. 22 Come l’argento è fuso nel crogiuolo, così voi sarete fusi nelle città; voi saprete che io, l’Eterno, riverso su di voi il mio furore’". 23 La parola dell’Eterno mi fu rivolta in questi termini: 24 "Figlio d’uomo, di’ a Gerusalemme: ‘Tu sei una terra che non è stata purificata, che non è stata bagnata da pioggia in un giorno di indignazione’. 25 C’è una cospirazione dei suoi profeti in mezzo a lei; come un leone ruggente che sbrana una preda, costoro divorano le anime, prendono tesori e cose preziose, moltiplicano le vedove in mezzo a lei. 26 I suoi sacerdoti violano la mia legge e profanano le mie cose sante; non distinguono fra santo e profano, non fanno conoscere la differenza che passa fra ciò che è impuro e ciò che è puro, chiudono gli occhi sui miei sabati, e io sono profanato in mezzo a loro. 27 I suoi capi, in mezzo a lei, sono come lupi che sbranano la loro preda: spargono il sangue, perdono le anime per saziare la loro avidità. 28 I loro profeti intonacano loro tutto questo con malta che non regge: hanno delle visioni vane, pronosticano loro la menzogna, e dicono: ‘Così parla il Signore, l’Eterno’, mentre l’Eterno non ha parlato affatto. 29 Il popolo del paese si dà alla violenza, commette rapine, calpesta l’afflitto e il povero, opprime lo straniero, contro ogni equità. 30 Io ho cercato fra di loro qualcuno che riparasse il muro e stesse sulla breccia davanti a me in favore del paese, perché io non lo distruggessi; ma non l’ho trovato. 31 Perciò, io riverserò su loro la mia indignazione; io li consumerò con il fuoco della mia ira e farò ricadere sul loro capo la loro condotta", dice il Signore, l’Eterno.

1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Și tu, fiul omului, vrei*Cap. 20:4;23:36. să judeci? Vrei să judeci cetatea setoasă*Cap. 24:6,9.Naum 3:1. de sânge? Pune-i înainte toate urâciunile ei! 3 Spune: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Cetate care verși sânge în mijlocul tău, ca să-ți vină ziua, și care-ți faci idoli ca să te spurci! 4 Te-ai făcut vinovată din pricina sângelui pe care l-ai vărsat*2 Împ. 21:16. și te-ai spurcat prin idolii pe care i-ai făcut. Ți-ai apropiat astfel zilele și ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea*Deut. 28:37.1 Împ. 9:7. Cap. 5:14.Dan. 9:16. te fac de ocară printre neamuri și de batjocură printre toate țările. 5 Cei de aproape și cei de departe își vor bate joc de tine, căci ești vestită ca spurcată și plină de tulburări! 6 Iată că, în tine, toți voievozii*Is. 1:23.Mica 3:1-3.Ţef. 3:3. lui Israel își întrebuințează puterea ca să verse sânge. 7 În tine, tatăl și mama sunt*Deut. 27:16. disprețuiți, străinul*Exod 22:21,22. este chinuit, orfanul și văduva sunt asupriți. 8 Tu Îmi nesocotești*Vers. 26. locașurile Mele cele sfinte, Îmi spurci*Lev. 19:30. Cap. 23:38. Sabatele. 9 În tine sunt bârfitori*Exod 23:1.Lev. 19:16., ca să verse sânge; în tine*Cap. 18:6,11. se mănâncă jertfe idolești pe munți; în mijlocul tău se fac desfrânări. 10 În mijlocul tău se descoperă*Lev. 18:7,8;20:11.1 Cor. 5:1. goliciunea tatălui; în mijlocul tău este silită femeia în timpul*Lev. 18:19;20:18. Cap. 18:6. necurăției ei! 11 În mijlocul tău fiecare se dedă la urâciuni cu nevasta aproapelui său, fiecare se spurcă prin amestecare de sânge*Lev. 18:20;20:10.Deut. 22:22.Ier. 5:8. Cap. 18:11. cu noră-sa, fiecare necinstește*Lev. 18:15;20:12;18:9;20:17. pe soră-sa, fiica tatălui său. 12 În tine se iau*Exod 23:8.Deut. 16:19;27:25. daruri pentru vărsare de sânge. Tu iei dobândă*Exod 22:25.Lev. 25:36.Deut. 23:19. Cap. 18:13. și camătă, jefuiești cu sila pe aproapele tău și pe Mine Mă*Deut. 32:18.Ier. 3:21. Cap. 23:35. uiți», zice Domnul Dumnezeu. 13 «De aceea, iată că bat din mâini*Cap. 21:17. din pricina lăcomiei pe care ai avut-o și din pricina sângelui vărsat în mijlocul tău. 14 Îți va suferi inima*Cap. 21:7. și îți vor fi mâinile destul de tari în zilele când voi lucra împotriva ta? Eu, Domnul*Cap. 17:24., am vorbit și voi și lucra. 15 Te voi risipi*Deut. 4:27;28:25,64. Cap. 12:14,15. printre neamuri, te voi răspândi în felurite țări și îți voi nimici*Cap. 23:27,48. cu desăvârșire necurăția din mijlocul tău. 16 Vei fi spurcată astfel de tine însăți înaintea neamurilor și vei ști*Ps. 9:16. Cap. 6:7. că Eu sunt Domnul.»’" 17 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 18 „Fiul omului, casa lui Israel a ajuns*Is. 1:22.Ier. 6:28.Ps. 119:119. pentru Mine ca niște zgură; toți sunt aramă, cositor, fier, plumb în cuptorul de topit; au ajuns niște zgură de argint. 19 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Pentru că toți ați ajuns niște zgură, iată că vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului. 20 Cum se strâng argintul, arama, fierul, plumbul și cositorul în cuptorul de topit și se suflă în foc ca să se topească, așa vă voi strânge și Eu în mânia și urgia Mea; vă voi pune acolo și vă voi topi. 21 Da, vă voi strânge și voi sufla*Cap. 21:31. peste voi cu focul mâniei Mele și vă veți topi în el. 22 Cum se topește argintul în topitoare, așa veți fi topiți voi în mijlocul lui. Și veți ști că Eu, Domnul, Mi-am vărsat*Cap. 20:8,33. Vers. 31. mânia peste voi.’" 23 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 24 „Fiul omului, spune Ierusalimului: ‘Ești o țară necurățită și neudată de ploaie în ziua mâniei.’ 25 Mai-marii lui uneltesc*Osea 6:9. în mijlocul lui ca să înghită*Mat. 23:14. sufletele, ca un leu care răcnește și își sfâșie prada; pun mâna*Mica 3:11.Ţef. 3:3,4. pe bogății și lucruri scumpe și măresc numărul văduvelor în mijlocul lui. 26 Preoții*Mal. 2:8. lui calcă Legea Mea și Îmi pângăresc*Lev. 22:2.1 Sam. 2:29. lucrurile Mele sfinte, nu fac nicio deosebire*Lev. 10:10.Ier. 15:19. Cap. 44:23. între ce este sfânt și ce nu este sfânt, nici nu învață pe oameni să facă deosebire între ce este necurat și ce este curat, își întorc ochii de la Sabatele Mele și sunt pângărit în mijlocul lor. 27 Căpeteniile*Is. 1:23. Vers. 6.Mica 3:2,3,9-11.Ţef. 3:3. lui sunt în mijlocul lui ca niște lupi care își sfâșie prada; varsă sânge, pierd sufletele numai ca să-și potolească lăcomia de bani. 28 Prorocii*Cap. 13:10. lui au pentru ei tencuieli de ipsos, vedenii*Cap. 13:6,7;21:29. înșelătoare, prorocii mincinoase. Ei zic: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu!’ Și Domnul nu le-a vorbit! 29 Poporul*Ier. 5:26-28. Cap. 18:12. din țară se dedă la silnicie, fură, asuprește*Exod 22:21;23:9.Lev. 19:33. Vers. 7. pe cel nenorocit și pe cel lipsit, calcă în picioare pe străin împotriva oricărei dreptăți! 30 Caut*Ier. 5:1. printre ei un om care să înalțe*Cap. 13:5. un zid și să stea în mijlocul spărturii*Ps. 106:23. înaintea Mea pentru țară, ca să n-o nimicesc, dar nu găsesc niciunul! 31 Îmi voi vărsa urgia*Vers. 22. peste ei, îi voi nimici cu focul mâniei Mele și le voi întoarce faptele*Cap. 9:10;11:21;16:43. asupra capului lor", zice Domnul Dumnezeu.