1 La parola dell’Eterno mi fu rivolta in questi termini: 2 "Figlio d’uomo, profetizza contro i pastori d’Israele; profetizza, e di’ a quei pastori: Così parla il Signore, l’Eterno: ‘Guai ai pastori d’Israele, che non hanno fatto che pascere sé stessi! Non è forse il gregge quello che i pastori devono pascere? 3 Voi mangiate il latte, vi vestite della lana, ammazzate ciò che è ingrassato, ma non pascete il gregge. 4 Voi non avete fortificato le pecore deboli, non avete guarito la malata, non avete fasciato quella che era ferita, non avete ricondotto la smarrita, non avete cercato la perduta, ma avete dominato su di loro con violenza e con asprezza. 5 Esse, per mancanza di pastore, si sono disperse, sono diventate pasto di tutte le bestie dei campi e si sono disperse. 6 Le mie pecore vanno errando per tutti i monti e per ogni alto colle; le mie pecore si disperdono su tutta la faccia del paese, e non c’è nessuno che se ne prenda cura, nessuno che le cerchi! 7 Perciò, o pastori, ascoltate la parola dell’Eterno! 8 Com’è vero che io vivo’, dice il Signore, l’Eterno, ‘poiché le mie pecore sono abbandonate alla rapina; poiché le mie pecore, essendo senza pastore, servono di pasto a tutte le bestie dei campi, e i miei pastori non cercano le mie pecore; poiché i pastori pascolano sé stessi e non pascolano le mie pecore, 9 perciò, ascoltate, o pastori, la parola dell’Eterno! 10 Così parla il Signore, l’Eterno: Eccomi contro i pastori; io domanderò le mie pecore alle loro mani; li farò cessare dal pascere le pecore; i pastori non pasceranno più sé stessi; io strapperò le mie pecore dalla loro bocca, ed esse non serviranno più loro di pasto’. 11 Poiché, così dice il Signore, l’Eterno: ‘Eccomi! io stesso domanderò delle mie pecore e andrò in cerca di loro. 12 Come un pastore va in cerca del suo gregge il giorno che si trova in mezzo alle sue pecore disperse, così io andrò in cerca delle mie pecore e le ricondurrò da tutti i luoghi dove sono state disperse in un giorno di nuvole e di tenebre; 13 le farò uscire dai popoli, le radunerò dai diversi paesi, le ricondurrò sul loro suolo, e le pascerò sui monti d’Israele, lungo i ruscelli e in tutti i luoghi abitati del paese. 14 Io le pascerò in buoni pascoli e i loro ovili saranno sugli alti monti d’Israele; esse riposeranno là in buoni ovili e pascoleranno in grassi pascoli sui monti d’Israele. 15 Io stesso pascerò le mie pecore, io stesso le farò riposare’, dice il Signore, l’Eterno. 16 ‘Io cercherò la perduta, ricondurrò la smarrita, fascerò la ferita, fortificherò la malata, ma distruggerò la grassa e la forte: io le pascerò con giustizia. 17 Quanto a voi, o pecore mie, così dice il Signore, l’Eterno: Ecco, io giudicherò fra pecora e pecora, fra montoni e capri. 18 Vi pare forse troppo poco pascolare in questo buon pascolo, al punto che volete calpestare con i piedi ciò che rimane del vostro pascolo? Il bere le acque più chiare, al punto che volete intorbidare con i piedi ciò che ne resta? 19 Le mie pecore hanno per pascolo quello che i vostri piedi hanno calpestato; devono bere ciò che i vostri piedi hanno intorbidito!’. 20 Perciò, così dice loro il Signore, l’Eterno: ‘Eccomi, io stesso giudicherò fra la pecora grassa e la pecora magra. 21 Siccome voi avete spinto con il fianco e con la spalla e avete cozzato con le corna tutte le pecore deboli finché non le avete disperse e cacciate fuori, 22 io salverò le mie pecore, ed esse non saranno più abbandonate alla rapina; giudicherò fra pecora e pecora. 23 Susciterò sopra di esse un solo pastore, che le pascolerà: il mio servo Davide; egli le pascolerà, egli sarà il loro pastore. 24 Io, l’Eterno, sarò il loro Dio, e il mio servo Davide sarà principe in mezzo a loro. Io, l’Eterno, ho parlato. 25 Stabilirò con esse un patto di pace; farò sparire le bestie cattive dal paese e le mie pecore dimoreranno al sicuro nel deserto e dormiranno nelle foreste. 26 Farò in modo che esse e i luoghi attorno al mio colle saranno una benedizione; farò scendere la pioggia a suo tempo, e saranno piogge di benedizione. 27 L’albero dei campi darà il suo frutto e la terra darà i suoi prodotti. Esse staranno al sicuro sul loro suolo e conosceranno che io sono l’Eterno, quando spezzerò le sbarre del loro giogo e le libererò dalla mano di quelli che le tenevano schiave. 28 Non saranno più preda delle nazioni; le bestie dei campi non le divoreranno più, ma se ne staranno al sicuro, senza che nessuno più le spaventi. 29 Farò sorgere per loro una vegetazione rinomata; non saranno più consumate dalla fame nel paese e non porteranno più l’obbrobrio delle nazioni. 30 Conosceranno che io, l’Eterno, il loro Dio, sono con esse, e che esse, la casa d’Israele, sono il mio popolo’, dice il Signore, l’Eterno. 31 ‘Voi, pecore mie, pecore del mio pascolo, siete uomini, e io sono il vostro Dio’, dice l’Eterno".
1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Fiul omului, prorocește împotriva păstorilorCap. 33:24. sufletești ai lui Israel! Prorocește și spune-le lor, păstorilor: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «VaiIer. 23:1.Zah. 11:17. de păstorii lui Israel, care se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma? 3 Voi mâncațiIs. 56:11.Zah. 11:16. grăsimea, vă îmbrăcați cu lâna, tăiațiCap. 33:25,26.Mica 3:1-3.Zah. 11:5. ce e gras, dar nu pașteți oile. 4 Nu întăriți pe cele slabeVers. 16.Zah. 11:16., nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită, n-aduceți înapoi pe cea rătăcită, nu căutațiLuca 15:4. pe cea pierdută, ci le stăpâniți1 Pet. 5:3. cu asuprire și cu asprime! 5 Astfel, eleCap. 33:21,28. s-au risipit1 Împ. 22:17.Mat. 9:36., pentru că n-aveau păstor; au ajunsIs. 56:9.Ier. 12:9. Vers. 8. prada tuturor fiarelor câmpului și s-au risipit. 6 Turma Mea rătăcește pe toți munții și pe toate dealurile înalte; oile Mele sunt risipite pe toată fața țării și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută!» 7 De aceea, păstorilor, ascultați cuvântul Domnului: 8 «Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «pentru că oile Mele au ajuns de jaf și suntVers. 5,6. prada tuturor fiarelor câmpului din lipsă de păstor, pentru că păstorii Mei n-au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteauVers. 2,10. numai pe ei înșiși, și nu pășteau oile Mele, 9 de aceea, păstorilor, ascultați cuvântul Domnului! 10 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‹Iată, am necaz pe păstori! Îmi voiCap. 3:18.Evr. 13:17. lua înapoi oile din mâinile lor, nu-i voi mai lăsa să-Mi pască oile și nu se vor mai pașteVers. 2,8. nici pe ei înșiși; căci Îmi voi izbăvi oile din gura lor și nu le vor mai sluji ca hrană!›» 11 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, Mă voi îngriji Eu Însumi de oile Mele și le voi cerceta! 12 Cum își cercetează un păstor turma când este în mijlocul oilor sale împrăștiate, așa Îmi voi cerceta Eu oile și le voi strânge din toate locurile pe unde au fost risipite în ziua plină de noriCap. 30:3.Ioel 2:2. și negură. 13 Le voiIs. 65:9,10.Ier. 23:3. Cap. 28:25;36:24; 37:21,22. scoate dintre popoare, le voi strânge din felurite țări și le voi aduce înapoi în țara lor; le voi paște pe munții lui Israel, de-a lungul râurilor și în toate locurile locuite ale țării. 14 Le voiPs. 23:2. paște pe o pășune bună și stâna lor va fi pe munții cei înalți ai lui Israel; acoloIer. 33:12. se vor odihni într-un staul plăcut și vor avea pășuni grase pe munții lui Israel. 15 Eu Însumi Îmi voi paște oile, Eu le voi duce la odihnă», zice Domnul Dumnezeu. 16 «VoiVers. 4.Is. 40:11.Mica 4:6.Mat. 18:11.Marcu 2:17.Luca 5:32. căuta pe cea pierdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită și voi întări pe cea slabă. Dar voi păzi pe cele graseIs. 10:16.Amos 4:1. și pline de vlagă: vreau să le pascIer. 10:24. cum se cade.» 17 Și voi, oile Mele, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, voiCap. 20:37,38. Vers. 20,22.Zah. 10:3.Mat. 25:32,33. judeca între oaie și oaie, între berbeci și țapi. 18 Este prea puțin pentru voi că pașteți în pășunea cea bună, de mai călcați în picioare și cealaltă parte a pășunii voastre? Că beți o apă limpede, de mai tulburați și pe cealaltă cu picioarele? 19 Și oile Mele trebuie apoi să pască ce ați călcat voi cu picioarele voastre și să bea ce ați tulburat voi cu picioarele voastre!» 20 De aceea, așa le vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată că voiVers. 17. judeca între oaia grasă și oaia slabă. 21 Pentru că ați izbit cu coasta și cu umărul și ați împuns cu coarnele voastre toate oile slabe până le-ați izgonit, 22 voi veni în ajutorul oilor Mele, ca să nu mai fie de jaf, și voi judeca între oaieVers. 17. și oaie. 23 Voi pune peste ele un singur păstorIs. 40:11.Ier. 23:4,5.Ioan 10:11.Evr. 13:20.1 Pet. 2:25;5:4., care le va paște, și anume pe RobulIer. 30:9. Cap. 37:24,25.Osea 3:5. Meu David; El le va paște, El va fi păstorul lor. 24 EuExod 29:45. Vers. 30. Cap. 37:27., Domnul, voi fi Dumnezeul lor, și Robul Meu David va fi voievodCap. 37:22.Luca 1:32,33. în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit! 25 Voi încheiaCap. 37:26. cu ele un legământ de pace și voiLev. 26:5.Is. 11:6-9;35:9.Osea 2:18. îndepărta din țară toate fiarele sălbatice; ele vor locui în linișteIer. 23:6. Vers. 28. în pustie și vor putea dormi în mijlocul pădurilor. 26 Le voi face, pe ele și împrejurimile dealuluiIs. 56:7. Cap. 20:40. Meu, o pricină de binecuvântareGen. 12:2.Is. 19:24.Zah. 8:13.; le voi trimiteLev. 26:4. ploaie la vreme, și aceasta va fi o ploaiePs. 68:9.Mal. 3:10. binecuvântată! 27 PomulLev. 26:4.Ps. 85:12.Is. 4:2. de pe câmp își va da rodul și pământul își va da roadele. Ele vor fi liniștite în țara lor și vor ști că Eu sunt Domnul când voiLev. 26:13.Ier. 2:20. rupe legăturile jugului lor și când le voi izbăvi din mâna celor ceIer. 25:14. le asupresc. 28 Nu vorVers. 8. Cap. 36:4. mai fi de jaf între neamuri, nu le vor mânca fiarele din țară, ci vorIer. 30:10;46:27. Vers. 25. locui în liniște și nu le va mai tulbura nimeni. 29 Le voi pune un răsadIs. 11:1.Ier. 23:5. căruia i se va duce faima; nu vor mai fi mistuite de foame în țară și nu vor mai purtaCap. 36:3,6,15. ocara neamurilor. 30 Și vor ști astfel că EuVers. 24. Cap. 37:27., Domnul Dumnezeul lor, sunt cu ele și că ele sunt poporul Meu, ele, casa lui Israel», zice Domnul Dumnezeu.’ 31 Voi sunteți oilePs. 100:3.Ioan 10:11. Mele, oile pășunii Mele, și Eu sunt Dumnezeul vostru", zice Domnul Dumnezeu.