1 Quanto a colui che è debole nella fede, accoglietelo, ma non per discutere opinioni. 2 Uno crede di poter mangiare di tutto, mentre l’altro, che è debole, mangia soltanto verdure. 3 Colui che mangia di tutto, non sprezzi colui che non mangia di tutto e colui che non mangia di tutto, non giudichi colui che mangia di tutto, perché Dio lo ha accolto. 4 Chi sei tu che giudichi il domestico altrui? Se sta in piedi o se cade è cosa che riguarda il suo padrone; ma egli sarà tenuto in piedi, perché il Signore è potente da farlo stare in piedi.

5 Uno stima un giorno più di un altro, l’altro stima tutti i giorni uguali; sia ciascuno pienamente convinto nella propria mente. 6 Chi ha riguardo al giorno, lo fa per il Signore e chi mangia di tutto, lo fa per il Signore, perché rende grazie a Dio; chi non mangia di tutto fa così per il Signore e rende grazie a Dio. 7 Poiché nessuno di noi vive per sé stesso e nessuno muore per sé stesso, 8 perché, se viviamo, viviamo per il Signore e, se moriamo, moriamo per il Signore; sia dunque che viviamo o che moriamo, siamo del Signore. 9 Poiché a questo fine Cristo è morto ed è tornato in vita: per essere il Signore sia dei morti sia dei viventi. 10 Ma tu, perché giudichi tuo fratello? E anche tu, perché disprezzi tuo fratello? Poiché tutti compariremo davanti al tribunale di Dio, 11 infatti sta scritto:

"Come io vivo", dice il Signore, "ogni ginocchio si piegherà davanti a me, e ogni lingua darà gloria a Dio".

12 Così dunque ciascuno di noi renderà conto di sé stesso a Dio.

13 Quindi non giudichiamoci più gli uni gli altri, ma decidetevi piuttosto a non porre pietra d’inciampo sulla via del fratello, né essergli occasione di caduta. 14 Io so e sono persuaso nel Signore Gesù che nessuna cosa è impura in sé stessa, però, se uno stima che una cosa è impura, per lui è impura. 15 Ora, se a causa di un cibo tuo fratello è rattristato, tu non procedi più secondo amore. Non perdere, con il tuo cibo, colui per il quale Cristo è morto! 16 Il privilegio che avete non sia dunque oggetto di biasimo, 17 perché il regno di Dio non consiste in vivanda né in bevanda, ma è giustizia, pace e gioia nello Spirito Santo. 18 Poiché chi serve Cristo in questo, è gradito a Dio e approvato dagli uomini. 19 Cerchiamo dunque le cose che contribuiscono alla pace e alla reciproca edificazione. 20 Non disfare, per un cibo, l’opera di Dio. Certo, tutte le cose sono pure ma è male quando uno mangia dando scandalo. 21 È bene non mangiare carne, né bere vino, né fare cosa alcuna che possa essere d’intoppo al fratello. 22 Tu, la fede che hai, tienila per te stesso davanti a Dio. Beato chi non condanna sé stesso in quello che approva. 23 Ma chi dubita, se mangia è condannato, perché non mangia con fede e tutto quello che non viene da fede è peccato.

1 Primiți bine pe cel slab*Cap. 15:1,7.1 Cor. 8:9,11;9:22. în credință și nu vă apucați la vorbă asupra părerilor îndoielnice. 2 Unul crede că poate*Vers. 14.1 Cor. 10:25.1 Tim. 4:4.Tit 1:15. să mănânce de toate, pe când altul, care este slab, nu mănâncă decât verdețuri. 3 Cine mănâncă să nu disprețuiască pe cine*Col. 2:16. nu mănâncă și cine nu mănâncă să nu judece pe cine mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit. 4 Cine ești tu*Iac. 4:12., care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său; totuși va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească pentru ca să stea. 5 Unul*Gal. 4:10.Col. 2:16. socotește o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredințat în mintea lui. 6 Cine*Gal. 4:10. face deosebire între zile pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă pentru Domnul mănâncă, pentru că aduce mulțumiri*1 Cor. 10:31.1 Tim. 4:3. lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă și aduce și el mulțumiri lui Dumnezeu. 7 În adevăr, niciunul*1 Cor. 6:19,20.Gal. 2:20.1 Tes. 5:10.1 Pet. 4:2. din noi nu trăiește pentru sine și niciunul din noi nu moare pentru sine. 8 Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim și, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului. 9 Căci Hristos*2 Cor. 5:15. pentru aceasta a murit și a înviat, ca să aibă stăpânire*Fapte 10:36. și peste cei morți, și peste cei vii. 10 Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce disprețuiești tu pe fratele tău? Căci toți*Mat. 25:31,32.Fapte 10:42;17:31.2 Cor. 5:10.Iuda 14,15. ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. 11 Fiindcă este scris: „‘Pe viața*Is. 45:23.Filip. 2:10. Mea Mă jur’, zice Domnul, ‘că orice genunchi se va pleca înaintea Mea și orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.’" 12 Așa că fiecare*Mat. 12:36.Gal. 6:5.1 Pet. 4:5. din noi are să dea socoteală despre sine însuși lui Dumnezeu.

13 Să nu ne mai judecăm dar unii pe alții. Ci mai bine judecați să*1 Cor. 8:9,13;10:32. nu faceți nimic care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire. 14 Eu știu și sunt încredințat în Domnul Isus că*Fapte 10:15. Vers. 2,20.1 Cor. 10:25.1 Tim. 4:4.Tit 1:15. nimic nu este necurat în sine și că un lucru nu este necurat decât pentru cel*1 Cor. 8:7,10. ce crede că este necurat. 15 Dar, dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din pricina unei mâncări, nu mai umbli în dragoste! Nu*1 Cor. 8:11. nimici, prin mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos! 16 Nu*Cap. 12:17. faceți ca binele vostru să fie grăit de rău. 17 Căci*1 Cor. 8:8. Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt. 18 Cine slujește lui Hristos în felul acesta este plăcut*2 Cor. 8:21. lui Dumnezeu și cinstit de oameni. 19 Așadar*Ps. 34:14. Cap. 12:18. să urmărim lucrurile care duc la pacea și zidirea noastră*Cap. 15:2.1 Cor. 14:12.1 Tes. 5:11.. 20 Să nu nimicești pentru*Vers. 15. o mâncare lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate*Mat. 15:11.Fapte 10:15. Vers. 14.Tit 1:15. lucrurile sunt curate. Totuși*1 Cor. 8:9-12. a mânca din ele, când faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere, este rău. 21 Bine este să nu mănânci carne*1 Cor. 8:13., să nu bei vin și să te ferești de orice lucru care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire. 22 Încredințarea pe care o ai, păstreaz-o pentru tine, înaintea lui Dumnezeu. Ferice*1 Ioan 3:21. de cel ce nu se osândește singur în ce găsește bine. 23 Dar cine se îndoiește și mănâncă este osândit, pentru că nu mănâncă din încredințare. Tot*Tit 1:15. ce nu vine din încredințare e păcat.