1 Non c’è dunque ora alcuna condanna per quelli che sono in Cristo Gesù [i quali non camminano secondo la carne, ma secondo lo Spirito], 2 perché la legge dello Spirito della vita in Cristo Gesù mi ha liberato dalla legge del peccato e della morte. 3 Poiché quello che era impossibile alla legge, perché la carne la rendeva debole, Dio lo ha fatto mandando il proprio Figlio in carne simile a carne di peccato e, a motivo del peccato, ha condannato il peccato nella carne, 4 affinché il comandamento della legge fosse adempiuto in noi, che camminiamo non secondo la carne, ma secondo lo Spirito. 5 Poiché quelli che sono secondo la carne hanno l’animo alle cose della carne, ma quelli che sono secondo lo Spirito hanno l’animo alle cose dello Spirito. 6 Perché ciò a cui la carne ha l’animo è morte, ma ciò a cui lo Spirito ha l’animo è vita e pace, 7 poiché ciò a cui la carne ha l’animo è inimicizia contro Dio, perché non è sottomesso alla legge di Dio e neppure può esserlo; 8 e quelli che sono nella carne non possono piacere a Dio.

9 Voi però non siete nella carne ma nello Spirito, se davvero lo Spirito di Dio abita in voi ma, se qualcuno non ha lo Spirito di Cristo, egli non è di lui. 10 Ma se Cristo è in voi, benché il corpo sia morto a causa del peccato, lo Spirito è vita a motivo della giustificazione. 11 Se lo Spirito di colui che ha risuscitato Gesù dai morti abita in voi, colui che ha risuscitato Cristo Gesù dai morti vivificherà anche i vostri corpi mortali per mezzo del suo Spirito che abita in voi.

12 Così dunque, fratelli, noi siamo debitori non alla carne per vivere secondo la carne 13 perché, se vivete secondo la carne, voi morrete, ma, se mediante lo Spirito fate morire gli atti del corpo, voi vivrete, 14 poiché tutti quelli che sono condotti dallo Spirito di Dio sono figli di Dio. 15 Poiché voi non avete ricevuto lo spirito di servitù per ricadere nella paura, ma avete ricevuto lo Spirito di adozione, per il quale gridiamo: "Abbà! Padre!". 16 Lo Spirito stesso attesta insieme con il nostro spirito che siamo figli di Dio 17 e, se siamo figli, siamo anche eredi: eredi di Dio e coeredi di Cristo, se pur soffriamo con lui, affinché siamo anche glorificati con lui.

18 Perché io stimo che le sofferenze del tempo presente non siano per nulla paragonabili alla gloria che deve essere manifestata a nostro riguardo. 19 Infatti la creazione aspetta con impazienza la manifestazione dei figli di Dio, 20 perché la creazione è stata sottoposta alla vanità, non di sua propria volontà, ma a motivo di colui che ve l’ha sottoposta, 21 non senza speranza però che la creazione stessa sarà anch’essa liberata dalla servitù della corruzione, per entrare nella libertà della gloria dei figli di Dio. 22 Poiché sappiamo che fino ad ora tutta la creazione geme insieme ed è in travaglio; 23 non solo essa, ma anche noi stessi, che abbiamo le primizie dello Spirito, gemiamo dentro noi stessi, aspettando l’adozione, la redenzione del nostro corpo. 24 Poiché siamo stati salvati in speranza. Ora la speranza di ciò che si vede non è speranza; difatti, quello che uno vede, perché lo spererebbe ancora? 25 Ma, se speriamo quello che non vediamo, l’aspettiamo con pazienza.

26 Allo stesso modo ancora, lo Spirito viene in aiuto alla nostra debolezza, perché noi non sappiamo pregare come si conviene, ma lo Spirito intercede egli stesso per noi con sospiri ineffabili 27 e colui che investiga i cuori conosce quale sia il sentimento dello Spirito, perché egli intercede per i santi secondo Dio.

28 Or sappiamo che tutte le cose cooperano al bene di quelli che amano Dio, i quali sono chiamati secondo il suo proposito. 29 Perché quelli che egli ha preconosciuti, li ha pure predestinati a essere conformi all’immagine del Figlio suo, affinché egli sia il primogenito fra molti fratelli, 30 e quelli che ha predestinati, li ha pure chiamati; e quelli che ha chiamati, li ha pure giustificati; e quelli che ha giustificati, li ha pure glorificati.

31 Che diremo dunque a queste cose? Se Dio è per noi, chi sarà contro di noi? 32 Colui che non ha risparmiato il proprio Figlio, ma lo ha dato per tutti noi, come non ci donerà egli anche tutte le cose con lui? 33 Chi accuserà gli eletti di Dio? Dio è colui che li giustifica. 34 Chi li condannerà? Cristo Gesù è colui che è morto e, ancor più, è risuscitato, è alla destra di Dio e anche intercede per noi. 35 Chi ci separerà dall’amore di Cristo? Sarà forse la tribolazione, l’angoscia, la persecuzione, la fame, la nudità, il pericolo, la spada? 36 Come è scritto:

"Per amor di te noi siamo tutto il giorno messi a morte; siamo stati considerati come pecore da macello".

37 Anzi in tutte queste cose noi siamo più che vincitori, in virtù di colui che ci ha amati. 38 Poiché io sono persuaso che né morte, né vita, né angeli, né principati, né cose presenti, né cose future, 39 né potenze, né altezza, né profondità, né alcun’altra creatura potranno separarci dall’amore di Dio che è in Cristo Gesù, nostro Signore.

1 Acum dar nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu*Vers. 4.Gal. 5:16,25. trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului. 2 În adevăr, legea*Ioan 8:36. Cap. 6:18,22.Gal. 2:19;5:1. Duhului*1 Cor. 15:45.2 Cor. 3:6. de viață în Hristos Isus m-a izbăvit de legea*Cap. 7:24,25. păcatului și a morții. 3 Căci – lucru*Fapte 13:39. Cap. 3:20.Evr. 7:18,19;10:1,2,10,14. cu neputință Legii, întrucât firea pământească*8:3 Grecește: carnea, aici și peste tot unde e firea pământească. o făcea fără putere – Dumnezeu*2 Cor. 5:21.Gal. 3:13. a osândit păcatul în firea pământească, trimițând, din pricina păcatului, pe Însuși Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, 4 pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care*Vers. 1. trăim nu după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului. 5 În adevăr, cei ce*Ioan 3:6.1 Cor. 2:14. trăiesc după îndemnurile firii pământești umblă după lucrurile firii pământești, pe când cei*Gal. 5:22,25. ce trăiesc după îndemnurile Duhului umblă după lucrurile Duhului. 6 Și umblarea*Cap. 6:21;8:13.Gal. 6:8. după lucrurile firii pământești este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace. 7 Fiindcă umblarea*Iac. 4:4. după lucrurile firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici*1 Cor. 2:14. nu poate să se supună. 8 Deci cei ce sunt pământești nu pot să placă lui Dumnezeu. 9 Voi însă nu mai sunteți pământești, ci duhovnicești, dacă Duhul*1 Cor. 3:16;6:19. lui Dumnezeu locuiește în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul*Ioan 3:34.Gal. 4:6.Filip. 1:19.1 Pet. 1:11. lui Hristos, nu este al Lui. 10 Și dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morții din pricina păcatului, dar duhul vostru este viu din pricina neprihănirii. 11 Și dacă Duhul Celui*Fapte 2:24. ce a înviat pe Isus dintre cei morți locuiește în voi, Cel*Cap. 6:4,5.1 Cor. 6:14.2 Cor. 4:14.Efes. 2:5. ce a înviat pe Hristos Isus din morți va învia și trupurile voastre muritoare din pricina Duhului Său, care locuiește în voi.

12 Așadar*Cap. 6:7,14., fraților, noi nu mai datorăm nimic firii pământești, ca să trăim după îndemnurile ei. 13 Dacă trăiți*Vers. 6.Gal. 6:8. după îndemnurile ei, veți muri, dar, dacă, prin Duhul, faceți să moară*Efes. 4:22.Col. 3:5. faptele trupului, veți trăi. 14 Căci toți cei ce sunt călăuziți*Gal. 5:18. de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Și voi n-ați*1 Cor. 2:12.Evr. 2:15. primit un duh de robie, ca să mai aveți frică*2 Tim. 1:7.1 Ioan 4:18., ci ați primit un duh*Is. 56:6.Gal. 4:5,6. de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava*Marcu 14:36.!", adică „Tată!" 16 Însuși*2 Cor. 1:22;5:5.Efes. 1:13;4:30. Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17 Și, dacă suntem copii, suntem și moștenitori*Fapte 26:18.Gal. 4:7.: moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună-moștenitori cu Hristos, dacă suferim*Fapte 14:22.Filip. 1:29.2 Tim. 2:11,12. cu adevărat împreună cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El. 18 Eu socotesc că suferințele*2 Cor. 4:17.1 Pet. 1:6,7;4:13. din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi. 19 De asemenea, și firea*2 Pet. 3:13. așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea*1 Ioan 3:2.Gen. 3:19. fiilor lui Dumnezeu. 20 Căci firea*Vers. 22. a fost supusă deșertăciunii – nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o – cu nădejdea însă 21 că și ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. 22 Dar știm că, până în ziua de azi, toată firea suspină*Ier. 12:11. și suferă durerile nașterii. 23 Și nu numai ea, dar și noi, care avem cele dintâi roade*2 Cor. 5:5.Efes. 1:14. ale Duhului, suspinăm*2 Cor. 5:2,4. în noi și așteptăm*Luca 20:36. înfierea, adică răscumpărarea trupului*Luca 21:28.Efes. 4:30. nostru. 24 Căci în nădejdea*2 Cor. 5:7.Evr. 11:1. aceasta am fost mântuiți. Dar o nădejde care se vede nu mai este nădejde, pentru că ce se vede se mai poate nădăjdui? 25 Pe când, dacă nădăjduim ce nu vedem, așteptăm cu răbdare. 26 Și tot astfel și Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, căci nu*Mat. 20:22.Iac. 4:3. știm cum trebuie să ne rugăm. Dar Însuși*Zah. 12:10.Efes. 6:18. Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite. 27 Și Cel*1 Cron. 28:9.Ps. 7:9.Prov. 17:3.Ier. 11:20;17:10;20:12.Fapte 1:24.1 Tes. 2:4.Apoc. 2:23. ce cercetează inimile știe care este năzuința Duhului, pentru că El mijlocește pentru sfinți după*1 Ioan 5:14. voia lui Dumnezeu.

28 De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce*Cap. 9:11,23,24.2 Tim. 1:9. sunt chemați după planul Său. 29 Căci, pe aceia pe care i-a cunoscut mai*Exod 33:12,17.Ps. 1:6.Ier. 1:5.Mat. 7:23. Cap. 11:2.2 Tim. 2:19.1 Pet. 1:2. dinainte, i-a și hotărât mai*Efes. 1:5,11. dinainte să*Ioan 17:22.2 Cor. 3:18.Filip. 3:21.1 Ioan 3:2. fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca*Col. 1:15,18.Evr. 1:6.Apoc. 1:5. El să fie Cel Întâi Născut dintre mai mulți frați. 30 Și pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a și chemat*Cap. 1:6;9:24.Efes. 4:4.Evr. 9:15.1 Pet. 2:9., și pe aceia pe care i-a chemat, i-a și socotit neprihăniți*1 Cor. 6:11., iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniți, i-a și proslăvit*Ioan 17:22.Efes. 2:6.. 31 Deci ce vom zice noi în fața tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? 32 El*Cap. 5:6,10., care n-a cruțat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a*Cap. 4:25. dat pentru noi toți, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile? 33 Cine va ridica pâră împotriva aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu*Is. 50:8,9.Apoc. 12:10,11. este Acela care-i socotește neprihăniți! 34 Cine-i*Iov 34:29. va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a și înviat, stă*Marcu 16:19.Col. 3:1.Evr. 1:3;8:1;12:2.1 Pet. 3:22. la dreapta lui Dumnezeu și*Evr. 7:25;9:24.1 Ioan 2:1. mijlocește pentru noi! 35 Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea sau prigonirea sau foametea sau lipsa de îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia? 36 După cum este scris: „Din*Ps. 44:22.1 Cor. 15:30,31.2 Cor. 4:11. pricina Ta suntem dați morții toată ziua; suntem socotiți ca niște oi de tăiat." 37 Totuși*1 Cor. 15:57.2 Cor. 2:14.1 Ioan 4:4;5:4,5.Apoc. 12:11. în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. 38 Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile*Efes. 1:21;6:12.Col. 1:16;2:15.1 Pet. 3:22., nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, 39 nici înălțimea, nici adâncimea, nici o altă făptură*8:39 Sau: zidire. nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.