1 Allora Anna pregò e disse: "Il mio cuore esulta nell’Eterno, l’Eterno mi ha dato una forza vittoriosa, la mia bocca si apre contro i miei nemici perché gioisco per la liberazione che tu mi hai concesso. 2 Non c’è nessuno che sia santo come l’Eterno, poiché non c’è altro Dio fuori di te; né c’è rocca pari al nostro Dio. 3 Non parlate più con tanto orgoglio; non esca più l’arroganza dalla vostra bocca; poiché l’Eterno è un Dio che sa tutto, e da lui sono pesate le azioni dell’uomo. 4 L’arco dei potenti è spezzato, e i deboli sono rivestiti di forza. 5 Quelli che una volta erano sazi si offrono a giornata per il pane, e quelli che soffrivano la fame non la soffrono più; perfino la sterile partorisce sette volte, mentre quella che aveva molti figli diventa fiacca. 6 L’Eterno fa morire e fa vivere; fa scendere nel soggiorno dei morti e ne fa risalire. 7 L’Eterno fa impoverire e arricchisce, egli abbassa e innalza. 8 Rileva il misero dalla polvere e tira su il povero dal letame, per farli sedere con i prìncipi, per farli eredi di un trono di gloria; poiché le colonne della terra sono dell’Eterno, e sopra queste egli ha poggiato il mondo. 9 Egli veglierà sui passi dei suoi fedeli, ma gli empi periranno nelle tenebre; poiché l’uomo non trionferà per la sua forza. 10 Gli avversari dell’Eterno saranno frantumati. Egli tuonerà contro di loro dal cielo; l’Eterno giudicherà gli estremi confini della terra, darà forza al suo re, farà grande la potenza del suo unto".

11 Elcana se ne andò a casa sua a Rama, e il fanciullo rimase a servire l’Eterno sotto gli occhi del sacerdote Eli.

12 Ora i figli di Eli erano uomini scellerati; non conoscevano l’Eterno. 13 Ed ecco qual era il modo di agire di questi sacerdoti riguardo al popolo: quando qualcuno offriva un sacrificio, il servo del sacerdote veniva, nel momento in cui si faceva cuocere la carne, avendo in mano una forchetta a tre punte; 14 la piantava nella caldaia o nel paiolo o nella pentola o nella marmitta; e tutto quello che la forchetta tirava su, il sacerdote lo prendeva per sé. Così facevano a tutti gli Israeliti che andavano là, a Silo. 15 E anche prima che si fosse fatto bruciare il grasso, il servo del sacerdote veniva e diceva all’uomo che faceva il sacrificio: "Dammi della carne da fare arrostire, per il sacerdote; poiché egli non accetterà da te carne cotta, ma cruda". 16 E se quell’uomo gli diceva: "Si faccia, prima di tutto, bruciare il grasso; poi prenderai quello che vorrai", egli rispondeva: "No, me la devi dare ora; altrimenti la prenderò per forza!". 17 Dunque, il peccato di quei giovani era grandissimo agli occhi dell’Eterno, perché la gente disprezzava le offerte fatte all’Eterno. 18 Ma Samuele faceva il servizio davanti all’Eterno; era un bambino, e portava un efod di lino. 19 Sua madre gli faceva ogni anno una piccola tunica e gliela portava quando saliva con suo marito a offrire il sacrificio annuale. 20 Eli benedisse Elcana e sua moglie, dicendo: "L’Eterno ti dia prole da questa donna, al posto del dono che lei ha fatto all’Eterno!". E se ne tornarono a casa loro. 21 E l’Eterno visitò Anna, la quale concepì e partorì tre figli e due figlie. E il bambino Samuele cresceva presso l’Eterno. 22 Ora Eli era molto vecchio e udì tutto quello che i suoi figli facevano a tutto Israele e come si univano alle donne che erano di servizio all’ingresso della tenda di convegno. 23 E disse loro: "Perché fate queste cose? poiché odo tutto il popolo parlare delle vostre azioni malvagie. 24 Non fate così, figli miei, poiché quello che odo di voi non è buono; voi inducete il popolo di Dio a trasgredire. 25 Se un uomo pecca contro un altro uomo, Iddio lo giudica; ma, se pecca contro l’Eterno, chi intercederà per lui?". Quelli però non diedero ascolto alla voce del padre loro, perché l’Eterno li voleva far morire. 26 Intanto, il piccolo Samuele continuava a crescere ed era gradito sia all’Eterno sia agli uomini.

27 Un uomo di Dio andò da Eli e gli disse: "Così parla l’Eterno: ‘Non mi sono io forse rivelato alla casa di tuo padre, quando essi erano in Egitto al servizio del Faraone? 28 Non lo scelsi io forse, fra tutte le tribù d’Israele, perché fosse mio sacerdote, salisse al mio altare, bruciasse il profumo e portasse l’efod in mia presenza? E non diedi io forse alla casa di tuo padre tutti i sacrifici dei figli d’Israele, fatti mediante il fuoco? 29 E allora perché calpestate i miei sacrifici e le mie oblazioni che ho comandato mi siano offerti nella mia dimora? E come mai onori i tuoi figli più di me, e vi ingrassate con il meglio di tutte le oblazioni d’Israele, mio popolo?’. 30 Perciò così dice l’Eterno, l’Iddio d’Israele: ‘Io avevo dichiarato che la tua casa e la casa di tuo padre sarebbero state al mio servizio, per sempre’; ma ora l’Eterno dice: ‘Lungi da me tale cosa! Poiché io onoro quelli che mi onorano, e quelli che mi disprezzano saranno disprezzati. 31 Ecco, vengono i giorni in cui io troncherò il tuo braccio e il braccio della casa di tuo padre, in modo che non ci sarà in casa tua nessun vecchio. 32 Vedrai lo squallore nella mia dimora, mentre Israele sarà ricolmo di beni, e non ci sarà più mai nessun vecchio nella tua casa. 33 E quello dei tuoi che lascerò sussistere presso il mio altare, rimarrà per consumarti gli occhi e rattristarti il cuore; e tutti i nati e cresciuti in casa tua moriranno nel fiore degli anni. 34 E ti servirà di segno quello che accadrà ai tuoi figli, Ofni e Fineas: entrambi moriranno in uno stesso giorno. 35 Io mi susciterò un sacerdote fedele, che agirà secondo il mio cuore e secondo l’anima mia; io gli costruirò una casa stabile ed egli sarà al servizio del mio unto per sempre. 36 E chiunque rimarrà della tua casa verrà a prostrarsi davanti a lui per avere una moneta d’argento e un tozzo di pane, e dirà: Ammettimi, ti prego, a fare qualcuno dei servizi del sacerdozio perché io abbia un boccone di pane da mangiare’".

1 Ana s-a rugat*Filip. 4:6. și a zis:

„Mi se bucură inima*Luca 1:46. în Domnul,

Puterea mea*Ps. 92:10;112:9. a fost înălțată de Domnul;

Mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei,

Căci mă bucur*Ps. 9:14;13:5;20:5;35:9. de ajutorul Tău.

2 Nimeni*Exod 15:11.Deut. 3:24;32:4.Ps. 86:8;89:6,8. nu este sfânt ca Domnul;

Nu este alt*Deut. 4:35.2 Sam. 22:32. Dumnezeu decât Tine;

Nu este stâncă așa ca Dumnezeul nostru.

3 Nu mai vorbiți cu atâta îngâmfare,

Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie*Ps. 94:4.Mal. 3:13.Iuda 15.,

Căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul,

Și toate faptele sunt cântărite de El.

4 Arcul*Ps. 37:15,17;76:3. celor puternici s-a sfărâmat,

Și cei slabi sunt încinși cu putere.

5 Cei ce*Ps. 34:10.Luca 1:53. erau sătui se închiriază pentru pâine,

Și cei ce erau flămânzi se odihnesc;

Chiar cea*Ps. 113:9. stearpă naște de șapte ori,

Și cea care*Is. 54:1.Ier. 15:9. avea mulți copii stă lâncezită.

6 Domnul omoară*Deut. 32:39.Iov 5:18.Osea 6:1. și înviază,

El coboară în Locuința morților și El scoate de acolo.

7 Domnul sărăcește*Iov 1:21. și El îmbogățește,

El smerește*Ps. 75:7. și El înalță,

8 El ridică*Ps. 113:7,8.Dan. 4:17.Luca 1:52. din pulbere pe cel sărac,

Ridică din gunoi pe cel lipsit,

Ca să-i pună*Iov 36:7. să șadă alături cu cei mari.

Și le dă de moștenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă,

Căci ai Domnului sunt stâlpii*Iov 38:4-6.Ps. 24:2;102:25;104:5.Evr. 1:3. pământului

Și pe ei a așezat El lumea.

9 El va păzi pașii*Ps. 91:11;121:3. preaiubiților Lui,

Dar cei răi vor fi nimiciți în întuneric,

Căci omul nu va birui prin putere.

10 Vrăjmașii Domnului vor tremura*Ps. 2:9.,

Din înălțimea*Cap. 7:10.Ps. 18:13. cerului, El Își va arunca tunetul asupra lor;

Domnul*Ps. 96:13;98:9. va judeca marginile pământului.

El va da Împăratului Său putere

Și El va înălța tăria*Ps. 89:24. Unsului Lui."

11 Elcana s-a dus acasă, la Rama, și copilul a rămas în slujba*Cap. 2:18;3:1. Domnului, înaintea preotului Eli.

12 Fiii lui Eli erau niște oameni răi*Deut. 13:13.. Nu*Jud. 2:10.Ier. 22:16.Rom. 1:28. cunoșteau pe Domnul. 13 Și iată care era felul de purtare al acestor preoți față de popor. Când aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa când se fierbea carnea. Ținând în mână o furculiță cu trei coarne, 14 o vâra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală, și tot ce apuca cu furculița lua preotul pentru el. Așa făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo. 15 Chiar înainte de a arde*Lev. 3:3-5,16. grăsimea, venea sluga preotului și zicea celui ce aducea jertfa: „Dă pentru preot carnea de fript; el nu va lua de la tine carne fiartă, ci vrea carne crudă." 16 Și dacă omul zicea: „După ce se va arde grăsimea, vei lua ce-ți va plăcea", sluga răspundea: „Nu! Dă-mi acum, căci altfel iau cu sila." 17 Tinerii aceștia se făceau vinovați înaintea Domnului de un foarte*Gen. 6:11. mare păcat, pentru că nesocoteau*Mal. 2:8. darurile Domnului.

18 Samuel*Vers. 11. făcea slujba înaintea Domnului și copilul acesta era îmbrăcat*Exod 28:4.2 Sam. 6:14. cu un efod de in. 19 Mama sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică și i-o aducea când se suia*Cap. 1:3. cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an. 20 Eli a binecuvântat*Gen. 14:19. pe Elcana și pe nevastă-sa și a zis: „Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat*Cap. 1:28. ea Domnului!" Și s-au întors acasă. 21 Când a cercetat*Gen. 21:1. Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Și tânărul Samuel creștea*Jud. 13:24. Vers. 26. Cap. 3:19.Luca 1:80;2:40. înaintea Domnului.

22 Eli era foarte bătrân și a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat și că se culcau cu femeile*Exod 38:8. care slujeau afară, la ușa cortului întâlnirii. 23 El le-a zis: „Pentru ce faceți astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele. 24 Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceți pe poporul Domnului să păcătuiască. 25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu, dar dacă păcătuiește împotriva*Num. 15:30. Domnului, cine se va ruga pentru el?" Totuși ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul*Ios. 11:20.Prov. 15:10. voia să-i omoare. 26 Tânărul Samuel creștea mereu*Vers. 21. și era plăcut*Prov. 3:4.Luca 2:52.Fapte 2:47.Rom. 14:18. Domnului și oamenilor.

27 Un om*1 Împ. 13:1. al lui Dumnezeu a venit la Eli și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Nu M-am descoperit*Exod 4:14,27. Eu casei tatălui tău când erau în Egipt, în casa lui Faraon? 28 Eu l-am ales*Exod 28:1,4.Num. 16:5;18:1,7. dintre toate semințiile lui Israel, ca să fie în slujba Mea, în preoție, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia și să poarte efodul înaintea Mea și am dat*Lev. 2:3,10;6:16;7:7,8,34,35;10:14,15.Num. 5:9,10;18:8-19. casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc și aduse de copiii lui Israel. 29 Pentru ce călcați*Deut. 32:15. voi în picioare jertfele Mele și darurile Mele, care am poruncit să se facă în Locașul*Deut. 12:5,6. Meu? Și cum se face că tu cinstești pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, ca să vă îngrășați din cele dintâi roade luate din toate darurile poporului Meu Israel?’ 30 De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Spusesem*Exod 29:9. că și casa ta și casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea. Și acum’, zice Domnul, ‘departe*Ier. 18:9,10. de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti*Ps. 18:20;91:14. pe cine Mă cinstește, dar cei ce Mă disprețuiesc*Mal. 2:9. vor fi disprețuiți. 31 Iată că vine vremea*1 Împ. 2:27.Ezec. 44:10. Cap. 4:11,18,20;14:3;22:18. când voi tăia brațul tău și brațul casei tatălui tău, așa încât nu va mai fi niciun bătrân în casa ta. 32 Vei vedea un potrivnic al tău în locașul Meu, în timp ce Israel va fi copleșit de bunătăți de Domnul și nu va mai fi niciodată niciun bătrân*Zah. 8:4. în casa ta. 33 Voi lăsa să rămână la altarul Meu numai unul dintr-ai tăi, ca să ți se topească ochii de durere și să ți se întristeze sufletul, dar toți ceilalți din casa ta vor muri în floarea vârstei. 34 Și iată semnul*1 Împ. 13:3. celor ce se vor întâmpla celor doi fii ai tăi, Hofni și Fineas: amândoi vor muri*Cap. 4:11. într-o zi. 35 Eu*1 Împ. 2:35.1 Cron. 29:22.Ezec. 44:15. Îmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu; îi voi zidi*2 Sam. 7:11,27.1 Împ. 11:38. o casă stătătoare și va umbla totdeauna înaintea Unsului*Ps. 2:2;18:50. Meu. 36 Și*1 Împ. 2:27. oricine va mai rămâne din casa ta va veni să se arunce cu fața la pământ înaintea lui pentru un ban de argint și pentru o bucată de pâine și va zice: «Pune-mă, te rog, în una din slujbele preoției, ca să am o bucată de pâine să mănânc.»’"