1 I Filistei, dunque, presero l’arca di Dio e la trasportarono da Eben-Ezer ad Asdod; 2 presero l’arca di Dio, la portarono nella casa di Dagon e la collocarono accanto a Dagon. 3 E il giorno dopo, gli Asdodei si alzarono di buon’ora e trovarono Dagon caduto con la faccia a terra, davanti all’arca dell’Eterno. Presero Dagon e lo rimisero al suo posto. 4 Il giorno dopo, si alzarono di buon’ora e trovarono che Dagon era di nuovo caduto con la faccia a terra, davanti all’arca dell’Eterno; la testa ed entrambe le mani di Dagon giacevano mozzate sulla soglia, e non gli restava più che il tronco. 5 Perciò, fino al giorno d’oggi, i sacerdoti di Dagon e tutti quelli che entrano nella casa di Dagon ad Asdod non mettono il piede sulla soglia. 6 Poi la mano dell’Eterno si aggravò su quelli di Asdod, portò fra loro la desolazione, e li colpì di emorroidi, ad Asdod e nel suo territorio. 7 E quando quelli di Asdod videro che avveniva così, dissero: "L’arca dell’Iddio d’Israele non rimarrà presso di noi, poiché la sua mano è troppo pesante su di noi e su Dagon, nostro dio". 8 Mandarono quindi a convocare presso di loro tutti i prìncipi dei Filistei, e dissero: "Che faremo dell’arca dell’Iddio d’Israele?". I prìncipi risposero: "Si trasporti l’arca dell’Iddio d’Israele a Gat". 9 E trasportarono là l’arca dell’Iddio d’Israele. E quando l’ebbero trasportata, la mano dell’Eterno si volse contro la città, e vi fu un immenso scoraggiamento. L’Eterno colpì gli uomini della città, piccoli e grandi, e un flagello di emorroidi scoppiò fra loro. 10 Allora mandarono l’arca di Dio a Ecron. E quando l’arca di Dio giunse a Ecron, quelli di Ecron cominciarono a gridare, dicendo: "Hanno trasportato l’arca dell’Iddio d’Israele da noi, per far morire noi e il nostro popolo!". 11 Mandarono quindi a convocare tutti i prìncipi dei Filistei, e dissero: "Rimandate l’arca dell’Iddio d’Israele; torni al suo posto, e non faccia morire noi e il nostro popolo!", poiché tutta la città era in preda a un terrore di morte, e la mano di Dio si aggravava grandemente su di essa. 12 Quelli che non morivano erano colpiti da emorroidi, e le grida della città salivano fino al cielo.

1 Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu și l-au dus din Eben-Ezer*Cap. 4:1;7:12. la Asdod. 2 După ce au pus mâna pe chivotul lui Dumnezeu, filistenii l-au dus în casa lui Dagon*Jud. 16:23.(Zeul pește) și l-au așezat lângă Dagon. 3 A doua zi, asdodenii, care se sculaseră dis-de-dimineață, au găsit pe Dagon întins*Is. 19:1;46:1,2. cu fața la pământ înaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon și l-au pus*Is. 46:7. înapoi la locul lui. 4 Și a doua zi, sculându-se dis-de-dimineață, au găsit pe Dagon întins cu fața la pământ înaintea chivotului Domnului; capul*Ier. 50:2.Ezec. 6:4,6.Mica 1:7. lui Dagon și cele două mâini ale lui erau tăiate pe prag și nu-i rămăsese decât trunchiul. 5 De aceea, până în ziua de azi, preoții lui Dagon și toți cei ce intră*Ţef. 1:9. în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag.

6 Mâna*Cap. 5:7,11.Exod 9:3.Ps. 32:4.Fapte 13:11. Domnului a apăsat asupra celor din Asdod și i-a pustiit*Cap. 6:5.; i-a lovit cu bube*Deut. 28:27.Ps. 78:66. la șezut, atât în Asdod, cât și în ținutul lui. 7 Când au văzut că așa stau lucrurile, oamenii din Asdod au zis: „Chivotul Dumnezeului lui Israel să nu rămână la noi, căci mâna Lui apasă asupra noastră și asupra lui Dagon, dumnezeul nostru." 8 Și au trimis și au adunat la ei pe toți domnitorii filistenilor și au zis: „Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel?" Domnitorii au răspuns: „Să se ducă la Gat chivotul Dumnezeului lui Israel." Și au adus acolo chivotul Dumnezeului lui Israel. 9 Dar, după ce a fost dus acolo, mâna*Deut. 2:15. Cap. 7:13;12:15. Domnului a apăsat asupra cetății și a fost o mare*Vers. 11. groază; a lovit*Vers. 6.Ps. 78:66. pe oamenii cetății de la mic până la mare și au avut o spuzeală de bube la șezut. 10 Atunci au trimis chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Când a intrat chivotul lui Dumnezeu în Ecron, ecroniții au strigat: „Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel ca să ne omoare, pe noi și poporul nostru." 11 Și au trimis și au strâns pe toți domnitorii filistenilor și au zis: „Trimiteți înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel; să se întoarcă la locul lui, ca să nu ne omoare, pe noi și poporul nostru." Căci în toată cetatea era o groază de moarte, și mâna*Vers. 6,9. lui Dumnezeu apăsa cu putere. 12 Oamenii care nu mureau erau loviți cu bube la șezut, și țipetele cetății se înălțau până la cer.