1 Davide andò a Nob dal sacerdote Aimelec; Aimelec gli venne incontro tutto tremante e gli disse: "Perché sei solo e non hai nessuno con te?". 2 Davide rispose al sacerdote Aimelec: "Il re mi ha dato un incarico e mi ha detto: ‘Nessuno sappia nulla dell’affare per cui ti mando e dell’ordine che ti ho dato’; e quanto alla mia gente, le ho detto di trovarsi in un certo luogo. 3 E ora che cos’hai tu sotto mano? Dammi cinque pani o quelli che si potrà trovare". 4 Il sacerdote rispose a Davide, dicendo: "Non ho sotto mano del pane comune, ma c’è del pane consacrato; ma la tua gente si è almeno astenuta da contatto con donne?". 5 Davide rispose al sacerdote: "Da quando sono partito, tre giorni fa, siamo rimasti senza donne; e quanto ai vasi della mia gente erano puri; e se anche la nostra incombenza è profana, essa sarà oggi santificata da quello che si porrà nei vasi". 6 Il sacerdote gli diede dunque del pane consacrato perché non c’era altro pane tranne quello della presentazione, che era stato tolto davanti all’Eterno, per mettervi invece del pane caldo nel momento in cui si toglieva l’altro. 7 Quel giorno, un certo uomo tra i servi di Saul si trovava là, trattenuto alla presenza dell’Eterno; si chiamava Doeg, era Edomita e capo dei pastori di Saul. 8 Davide disse ad Aimelec: "Non hai tu qui disponibile una lancia o una spada? Perché io non ho preso con me né la mia spada né le mie armi, tanto premeva l’incarico del re". 9 Il sacerdote rispose: "C’è la spada di Goliat, il Filisteo, che tu uccidesti nella valle dei terebinti; è là avvolta in un panno dietro all’efod; se la vuoi prendere, prendila, perché qui non ce n’è un’altra all’infuori di questa". Davide disse: "Nessuna è pari a quella; dammela!". 10 Allora Davide si alzò, e quel giorno fuggì per timore di Saul, e andò da Achis, re di Gat. 11 I servi del re dissero ad Achis: "Non è costui Davide, il re del paese? Non è colui del quale cantavano nelle loro danze: ‘Saul ha ucciso i suoi mille, e Davide i suoi diecimila?’". 12 Davide si tenne in cuore queste parole ed ebbe grande timore di Achis, re di Gat. 13 Cambiò il suo modo di fare in loro presenza, faceva il pazzo in mezzo a loro, tracciava dei segni sui battenti delle porte, e si lasciava scorrere la saliva sulla barba. 14 Achis disse ai suoi servi: "Guardate, è un pazzo; perché me lo avete condotto? 15 Mi mancano forse dei pazzi, che mi avete condotto questo a fare il pazzo in mia presenza? Costui non entrerà in casa mia!".
1 David s-a dus la Nob, la preotul AhimelecCap. 14:3., care a alergat speriatCap. 16:4. înaintea lui și i-a zis: „Pentru ce ești singur și nu este nimeni cu tine?" 2 David a răspuns preotului Ahimelec: „Împăratul mi-a dat o poruncă și mi-a zis: ‘Nimeni să nu știe nimic de pricina pentru care te trimit și de porunca pe care ți-am dat-o.’ Am hotărât un loc de întâlnire cu oamenii mei. 3 Acum ce ai la îndemână? Dă-mi cinci pâini sau ce se va găsi." 4 Preotul a răspuns lui David: „N-am pâine obișnuită la îndemână, ci numai pâine sfințităExod 25:30.Lev. 24:5.Mat. 12:4.; doar dacă oamenii tăi s-auExod 19:15.Zah. 7:3. ferit de împreunarea cu femei!" 5 David a răspuns preotului: „Ne-am ferit de împreunarea cu femei de trei zile de când am plecat și toți oamenii1 Tes. 4:4. mei sunt curați; de altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfințită negreșit azi de acelaLev. 8:26. care o va face." 6 Atunci, preotul i-a datMat. 12:3,4.Marcu 2:25,26.Luca 6:3,4. pâinea sfințită, căci nu era acolo altă pâine decât pâinea pentru punerea înainte, care fusese luată dinainteaLev. 24:8,9. Domnului ca să fie înlocuită cu pâine caldă în clipa când luaseră pe cealaltă. 7 Chiar în ziua aceea se afla acolo închis înaintea Domnului un om dintre slujitorii lui Saul; era un edomit, numit DoegCap. 22:9. Ps. 52, titlu., căpetenia păstorilor lui Saul. 8 David a zis lui Ahimelec: „N-ai la îndemână o suliță sau o sabie? Căci nu mi-am luat cu mine nici sabia, nici armele, pentru că porunca împăratului era grabnică." 9 Preotul a răspuns: „Iată sabia lui Goliat, Filisteanul, pe care l-ai omorât în ValeaCap. 17:2,50. Terebinților; este învelităCap. 31:10. într-un covor, în dosul efodului. Dacă vrei s-o iei, ia-o, căci nu este alta aici." Și David a zis: „Nu-i alta ca ea; dă-mi-o."
10 David s-a sculat și a fugit chiar în ziua aceea de Saul. A ajuns la Achiș, împăratul Gatului. 11 SlujitoriiPs. 56, titlu. lui Achiș i-au zis: „Nu este acesta David, împăratul țării? Nu este el acela pentru care se cânta jucând: ‘SaulCap. 18:7;29:5. și-a bătut miile lui,
Iar David, zecile lui de mii’?" 12 David a pus laLuca 2:19. inimă aceste cuvinte și a avut o mare frică de Achiș, împăratul Gatului. 13 A făcut pe nebunulPs. 34, titlu. înaintea lor; făcea năzdrăvănii înaintea lor, făcea zgârieturi pe ușile porților și lăsa să-i curgă balele pe barbă. 14 Achiș a zis slujitorilor săi: „Vedeți bine că omul acesta și-a pierdut mințile. Pentru ce mi-l aduceți? 15 Oare duc lipsă de nebuni, de-mi aduceți pe acesta și mă faceți martor la năzdrăvăniile lui? Să intre el în casa mea?"