1 "Porgete orecchio, o cieli, e io parlerò, e ascolti la terra le parole della mia bocca. 2 Si spanda il mio insegnamento come la pioggia, stilli la mia parola come la rugiada, come la pioggerella sopra la verdura, e come un acquazzone sopra l’erba, 3 poiché io proclamerò il nome dell’Eterno. Magnificate il nostro Iddio! 4 Quanto alla Rocca, l’opera sua è perfetta, poiché tutte le sue vie sono giustizia. È un Dio fedele e senza ingiustizia; egli è giusto e retto. 5 Ma essi si sono comportati male verso di lui; non sono suoi figli, loro è l’infamia, razza contorta e perversa. 6 È questa la ricompensa che date all’Eterno, o popolo insensato e privo di saggezza? Non è il padre tuo che ti ha acquistato? non è egli colui che ti ha fatto e ti ha stabilito? 7 Ricordati dei giorni antichi, considera gli anni delle età passate, interroga tuo padre, ed egli te lo farà conoscere, i tuoi vecchi, ed essi te lo diranno. 8 Quando l’Altissimo diede alle nazioni la loro eredità, quando separò i figli degli uomini, egli fissò i confini dei popoli, tenendo conto del numero dei figli d’Israele. 9 Poiché la parte dell’Eterno è il suo popolo, Giacobbe è la porzione della sua eredità. 10 Egli lo trovò in una terra deserta, in una solitudine piena di urla e di desolazione. Egli lo circondò, ne prese cura, lo custodì come la pupilla dell’occhio suo. 11 Simile all’aquila che desta la sua nidiata, si libra in volo sopra i suoi piccini, spiega le sue ali, li prende e li porta sulle penne, 12 l’Eterno solo lo ha condotto, e nessun dio straniero era con lui. 13 Egli l’ha fatto passare a cavallo sulle alture della terra, e Israele ha mangiato il prodotto dei campi; gli ha fatto succhiare il miele che esce dalla rupe, l’olio che esce dalle rocce più dure, 14 la crema delle vacche e il latte delle pecore. Gli ha dato il grasso degli agnelli, dei montoni di Basan e dei capri, con il fior di farina del frumento; e tu hai bevuto il vino generoso, il sangue dell’uva. 15 Ma Iesurun si è fatto grasso e ha ricalcitrato, si è fatto grasso, grosso e pingue! ha abbandonato l’Iddio che lo ha fatto, e ha disprezzato la Rocca della sua salvezza. 16 Essi lo hanno fatto ingelosire con divinità straniere, lo hanno irritato con abominazioni. 17 Hanno sacrificato a demòni che non sono Dio, a dèi che non avevano conosciuto, dèi nuovi, apparsi di recente, davanti ai quali i vostri padri non avevano tremato. 18 Hai abbandonato la Rocca che ti diede la vita, e hai dimenticato l’Iddio che ti mise al mondo. 19 E l’Eterno l’ha visto, e ha ripudiato i suoi figli e le sue figlie che lo avevano irritato; 20 e ha detto: ‘Io nasconderò loro la mia faccia,e starò a vedere quale sarà la loro fine; poiché sono una razza quanto mai perversa, figli in cui non c’è fedeltà. 21 Essi mi hanno fatto ingelosire con ciò che non è Dio, mi hanno irritato con i loro idoli vani; e io li farò ingelosire con gente che non è un popolo, li irriterò con una nazione stolta. 22 Poiché un fuoco si è acceso, nella mia ira, e divamperà fino in fondo al soggiorno dei morti; divorerà la terra e i suoi prodotti, e infiammerà le fondamenta delle montagne. 23 Io accumulerò su loro dei mali, esaurirò contro di loro tutte le mie frecce. 24 Essi saranno consumati dalla fame, divorati dalla febbre, dalla pestilenza mortale; manderò contro di loro le zanne delle belve, e il veleno delle bestie che strisciano nella polvere. 25 Di fuori la spada e di dentro il terrore spargeranno il lutto, mietendo giovani e fanciulle, lattanti e uomini canuti. 26 Io direi: Li spazzerò via di un soffio, farò sparire la loro memoria fra gli uomini, 27 se non temessi gli insulti del nemico e che i loro avversari, illudendosi, fossero indotti a dire: ‘È stata la nostra potente mano e non l’Eterno, che ha fatto tutto questo!’. 28 Poiché è una nazione che ha perso il senno, e non c’è in essi nessuna intelligenza. 29 Se fossero saggi, lo capirebbero, considererebbero la fine che li aspetta. 30 Come potrebbe uno solo inseguirne mille, e due metterne in fuga diecimila, se la loro Rocca non li avesse venduti, se l’Eterno non li avesse dati in mano al nemico? 31 Poiché la loro rocca non è come la nostra Rocca; i nostri stessi nemici ne sono giudici; 32 ma la loro vigna viene dalla vigna di Sodoma e dalle campagne di Gomorra; la loro uva è avvelenata, i loro grappoli, amari; 33 il loro vino è tossico di serpenti, un crudele veleno di aspidi. 34 ‘Tutto questo non è tenuto in serbo presso di me, sigillato nei miei tesori? 35 A me la vendetta e la retribuzione, quando il loro piede vacillerà!’. Poiché il giorno della loro calamità è vicino, e ciò che per loro è preparato si affretta a venire. 36 Sì, l’Eterno giudicherà il suo popolo, ma avrà pietà dei suoi servi quando vedrà che la forza è sparita, e che non rimane più tra loro né schiavo né libero. 37 Allora egli dirà: ‘Dove sono i loro dèi, la rocca nella quale confidavano, 38 gli dèi che mangiavano il grasso dei loro sacrifici e bevevano il vino delle loro libazioni? Si alzino essi a soccorrervi, a coprirvi della loro protezione! 39 Ora vedete che io solo sono Dio, e che non c’è altro dio accanto a me. Io faccio morire e faccio vivere, ferisco e risano, e non c’è chi possa liberare dalla mia mano. 40 Sì, io alzo la mia mano al cielo, e dico: Com’è vero che io vivo in eterno, 41 quando affilerò la mia folgorante spada e metterò mano a giudicare, farò vendetta dei miei nemici e darò ciò che si meritano a quelli che mi odiano. 42 Inebrierò di sangue le mie frecce, del sangue degli uccisi e dei prigionieri, la mia spada divorerà la carne, le teste dei condottieri nemici’. 43 Nazioni, cantate le lodi del suo popolo! poiché l’Eterno vendica il sangue dei suoi servi, fa ricadere la sua vendetta sopra i suoi avversari, ma si mostra propizio alla sua terra, al suo popolo". 44 E Mosè venne con Giosuè, figlio di Nun, e pronunciò in presenza del popolo tutte le parole di questo cantico. 45 E quando Mosè ebbe finito di pronunciare tutte queste parole davanti a tutto Israele, disse loro: 46 "Prendete a cuore tutte le parole con le quali testimonio oggi contro di voi. Le prescriverete ai vostri figli, affinché abbiano cura di mettere in pratica tutte le parole di questa legge. 47 Poiché questa non è una parola senza valore per voi: anzi, è la vostra vita; e per questa parola prolungherete i vostri giorni nel paese del quale andate a prendere possesso, passando il Giordano". 48 E, in quello stesso giorno, l’Eterno parlò a Mosè, dicendo: 49 "Sali su questo monte di Abarim, sul monte Nebo, che è nel paese di Moab, di fronte a Gerico, e guarda il paese di Canaan, che io do in possesso ai figli d’Israele. 50 Tu morirai sul monte sul quale stai per salire e sarai riunito al tuo popolo, come tuo fratello Aaronne è morto sul monte Or ed è stato riunito al suo popolo, 51 perché commetteste un’infedeltà contro di me in mezzo ai figli d’Israele, alle acque di Meriba a Cades, nel deserto di Sin, e perché non mi santificaste in mezzo ai figli d’Israele. 52 Tu vedrai il paese davanti a te, ma là, nel paese che io do ai figli d’Israele, non entrerai".

1 „Luați aminte*Cap. 4:26;30:19;31:28.Ps. 50:4.Is. 1:2.Ier. 2:12;6:19., ceruri, și voi vorbi;

Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele!

2 Ca ploaia să curgă*Is. 55:10,11.1 Cor. 3:6-8. învățăturile mele,

Ca roua să cadă cuvântul meu,

Ca ploaia*Ps. 72:6.Mica 5:7. repede pe verdeață,

Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

3 Căci voi vesti Numele Domnului.

Dați*1 Cron. 29:11. slavă Dumnezeului nostru!

4 El este*2 Sam. 22:3;23:3.Ps. 18:2,31,46.Hab. 1:12. Stânca; lucrările*2 Sam. 22:31. Lui sunt desăvârșite,

Căci toate*Dan. 4:37.Apoc. 15:3. căile Lui sunt drepte;

El este un Dumnezeu*Ier. 10:10. credincios și fără nedreptate*Iov 34:10.Ps. 92:15.,

El este drept și curat.

5 Ei s-au stricat*Cap. 31:29.;

Netrebnicia copiilor Lui este rușinea lor!

Neam îndărătnic*Mat. 17:17.Luca 9:41.Filip. 2:15. și stricat!

6 Pe Domnul Îl răsplătiți*Ps. 116:12. astfel?!

Popor nechibzuit și fără înțelepciune!

Nu este El oare Tatăl*Is. 63:16. tău, care te-a făcut*Ps. 74:2.,

Te-a întocmit*Vers. 15.Is. 27:11;44:2. și ți-a dat ființă?

7 Adu-ți aminte de zilele din vechime,

Socotește anii, vârstă de oameni după vârstă de oameni,

Întreabă pe tatăl*Exod 13:14.Ps. 44:1;78:3,4. tău, și te va învăța,

Pe bătrânii tăi, și îți vor spune.

8 Când Cel Preaînalt a dat*Zah. 9:2.Fapte 17:26. o moștenire neamurilor,

Când a despărțit*Gen. 11:8. pe copiii oamenilor,

A pus hotare popoarelor

După numărul copiilor lui Israel,

9 Căci partea*Exod 15:16;19:5.1 Sam. 10:1.Ps. 78:71. Domnului este poporul Lui,

Iacov este partea Lui de moștenire.

10 El l-a găsit într-un ținut pustiu*Cap. 8:15.Ier. 2:6.Osea 13:5.,

Într-o singurătate plină de urlete înfricoșate;

L-a înconjurat, l-a îngrijit*Cap. 4:36.

Și l-a păzit*Ps. 17:8.Prov. 7:2.Zah. 2:8. ca lumina ochiului Lui.

11 Ca vulturul*Exod 19:4. Cap. 1:31.Is. 31:5;46:4;63:9.Osea 11:3. care își scutură cuibul,

Zboară deasupra puilor,

Își întinde aripile, îi ia

Și-i poartă pe penele lui,

12 Așa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său,

Și nu era niciun dumnezeu străin cu El.

13 L-a suit*Cap. 33:29.Is. 58:14.Ezec. 36:2. pe înălțimile țării,

Și Israel a mâncat roadele câmpului;

I-a dat să sugă*Iov 29:6.Ps. 81:16. miere din stâncă,

Untdelemnul care iese din stânca cea mai tare,

14 Untul de la vaci și laptele oilor,

Cu grăsimea mieilor,

A berbecilor din Basan și a țapilor,

Cu grăsimea grâului*Ps. 81:16;147:14.,

Și ai băut vinul, sângele*Gen. 49:11. strugurelui.

15 Israel*Cap. 33:5,26.Is. 44:2. s-a îngrășat și a azvârlit*1 Sam. 2:29. din picior;

Te-ai*Cap. 31:20.Neem. 9:25.Ps. 17:10.Ier. 2:7;5:7,28.Osea 13:6. îngrășat, te-ai îngroșat și te-ai lățit!

Și a părăsit*Cap. 31:16.Is. 1:4. pe Dumnezeu, Ziditorul*Vers. 6.Is. 51:13. lui,

A nesocotit Stânca*2 Sam. 22:47.Ps. 89:26;95:1. mântuirii lui,

16 L-au*1 Împ. 14:22.1 Cor. 10:22. întărâtat la gelozie prin dumnezei străini,

L-au mâniat prin urâciuni;

17 Au adus jertfe*Lev. 17:7.Ps. 106:37.1 Cor. 10:20.Apoc. 9:20. dracilor, unor idoli care nu sunt dumnezei,

Unor dumnezei pe care nu-i cunoșteau,

Dumnezei noi, veniți de curând,

De care nu se temuseră părinții voștri.

18 Ai părăsit Stânca*Is. 17:10. cea care te-a născut

Și ai uitat*Ier. 2:32. pe Dumnezeul care te-a întocmit.

19 Domnul a văzut lucrul*Jud. 2:14. acesta și S-a mâniat,

S-a supărat*Is. 1:2. pe fiii și fiicele Lui.

20 El a zis: ‘Îmi*Cap. 31:17. voi ascunde Fața de ei

Și voi vedea care le va fi sfârșitul,

Căci sunt un neam stricat,

Sunt niște copii*Is. 30:9.Mat. 17:17. necredincioși.

21 Mi-au*Vers. 16.Ps. 78:58. întărâtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu,

M-au mâniat*1 Sam. 12:21.1 Împ. 16:13,26.Ps. 31:6.Ier. 8:19;10:8;14:22.Iona 2:8.Fapte 14:15. prin idolii lor deșerți.

Și Eu îi*Osea 1:10.Rom. 10:19. voi întărâta la gelozie printr-un popor care nu este un popor.

Îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.

22 Căci*Ier. 15:14;17:4.Plâng. 4:11. focul mâniei Mele s-a aprins

Și va arde până în fundul Locuinței morților,

Va nimici pământul și roadele lui,

Va arde temeliile munților.

23 Voi*Is. 26:15. îngrămădi toate nenorocirile peste ei,

Îmi voi*Ps. 7:12,13.Ezec. 5:16. arunca toate săgețile împotriva lor.

24 Vor fi topiți de foame, stinși de friguri

Și de boli cumplite;

Voi trimite în ei dinții fiarelor*Lev. 26:22. sălbatice

Și otrava șerpilor.

25 Afară*Plâng. 1:20.Ezec. 7:15.2 Cor. 7:5. vor pieri de sabie

Și înăuntru vor pieri de groază:

Și tânărul, și fata,

Și copilul de țâță, ca și bătrânul.

26 Voiam să*Ezec. 20:13,14,23. zic: «Îi voi lua cu o suflare»,

Le voi șterge pomenirea dintre oameni!

27 Dar Mă tem de ocările vrăjmașului,

Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească

Și să*Ps. 140:8. zică: «Mâna noastră cea puternică,

Și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri.»

28 Ei sunt un neam care și-a pierdut bunul simț

Și nu-i pricepere în ei*Is. 27:11.Ier. 4:22..

29 Dacă ar fi fost*Cap. 5:29.Ps. 81:13;107:43.Luca 19:42. înțelepți, ar înțelege

Și s-ar gândi*Is. 47:7.Plâng. 1:9. la ce li se va întâmpla.

30 Cum ar urmări unul*Lev. 26:8.Ios. 23:10.2 Cron. 24:24.Is. 30:17. singur o mie din ei

Și cum ar pune doi pe fugă zece mii,

Dacă nu i-ar fi vândut*Ps. 44:12.Is. 50:1;52:3. Stânca,

Dacă nu i-ar fi vândut Domnul?

31 Căci*1 Sam. 2:2. stânca lor nu este ca Stânca noastră,

Vrăjmașii noștri înșiși sunt judecători în această privință*1 Sam. 4:8.Ier. 40:3..

32 Ci vița*Is. 1:10. lor este din sadul Sodomei

Și din ținutul Gomorei;

Strugurii lor sunt struguri otrăviți,

Bobițele lor sunt amare;

33 Vinul lor este venin*Ps. 58:4. de șerpi,

Este otravă*Ps. 140:3.Rom. 3:13. cumplită de aspidă.

34 Oare nu este ascuns*Iov 14:17.Ier. 2:22.Osea 13:12.Rom. 2:5. lucrul acesta la Mine,

Pecetluit în comorile Mele?

35 A Mea*Ps. 94:1.Rom. 12:19.Evr. 10:30. este răzbunarea și

Eu voi răsplăti

Când va începe să le alunece piciorul!

Căci ziua nenorocirii lor*2 Pet. 2:3. este aproape

Și ceea ce-i așteaptă nu va zăbovi.’

36 Domnul*Ps. 135:14. va judeca pe poporul Său,

Dar va avea milă*Jud. 2:18.Ps. 106:45.Ier. 31:20.Ioel 2:14. de robii Săi,

Văzând că puterea le este sleită

Și că nu*1 Împ. 14:10;21:21.2 Împ. 9:8;14:26. mai este nici rob, nici slobod.

37 El va zice: ‘Unde sunt dumnezeii*Jud. 10:14.Ier. 2:28. lor,

Stânca aceea care le slujea de adăpost,

38 Dumnezeii aceia care mâncau grăsimea jertfelor lor,

Care beau vinul jertfelor lor de băutură?

Să se scoale să vă ajute

Și să vă ocrotească!

39 Să știți dar că Eu sunt*Ps. 102:27.Is. 41:4;48:12. Dumnezeu

Și că nu*Cap. 4:35.Is. 45:5,18,22. este alt dumnezeu afară de Mine;

Eu dau*1 Sam. 2:6.2 Împ. 5:7.Iov 5:18.Ps. 68:20.Osea 6:1. viață și Eu omor,

Eu rănesc și Eu tămăduiesc,

Și nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea.

40 Căci Îmi*Gen. 14:22.Exod 6:8.Num. 14:30. ridic mâna spre cer

Și zic: «Cât este de adevărat că trăiesc în veci,

41 Atât este de adevărat că, atunci când voi*Is. 27:1;34:5;66:16.Ezec. 21:9,10,14,20. ascuți fulgerul sabiei Mele

Și voi pune mâna să fac judecată,

Mă voi răzbuna*Is. 1:24.Naum 1:2. împotriva potrivnicilor Mei

Și voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

42 Sabia Mea le va înghiți carnea

Și-Mi voi îmbăta*Ier. 46:10. săgețile de sânge,

De sângele celor uciși și prinși,

Din capetele fruntașilor*Iov 13:24.Ier. 30:14.Plâng. 2:5. vrăjmașului.»’

43 Neamuri, cântați*Rom. 15:10. laudele poporului Lui!

Căci Domnul răzbună*Apoc. 6:10;19:2. sângele robilor Săi,

El Se răzbună*Vers. 41. împotriva potrivnicilor Săi

Și face ispășire pentru*Ps. 85:1. țara Lui, pentru poporul Lui."

44 Moise a venit și a rostit toate cuvintele cântării acesteia în fața poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el. 45 După ce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel, 46 le-a zis: „Puneți-vă*Cap. 6:6;11:18.Ezec. 40:4. la inimă toate cuvintele pe care vă jur astăzi să le porunciți copiilor voștri, ca să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia. 47 Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viața*Cap. 30:19.Lev. 18:5.Prov. 3:2,22;4:22.Rom. 10:5. voastră și prin aceasta vă veți lungi zilele în țara pe care o veți lua în stăpânire după ce veți trece Iordanul."

48 În aceeași zi, Domnul*Num. 27:12,13. a vorbit lui Moise și a zis: 49 „Suie-te pe muntele*Num. 33:47,48. Cap. 34:1. acesta Abarim, pe muntele Nebo, în țara Moabului, în fața Ierihonului, și privește țara Canaanului pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel. 50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui și vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron*Num. 20:25,28;33:38., fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui, 51 pentru că ați*Num. 20:11-13;27:14. păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lângă apele Meriba, la Cades, în pustia Țin, și nu M-ați*Lev. 10:3. sfințit în mijlocul copiilor lui Israel. 52 Tu vei*Num. 27:12. Cap. 34:4. vedea doar de departe țara dinaintea ta, dar nu vei intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel."