1 Quanto desidererei che sopportaste da parte mia un po’ di follia! Ma, pure, sopportatemi! 2 Poiché io sono geloso di voi di una gelosia di Dio, perché vi ho fidanzati a un unico sposo, per presentarvi come una casta vergine a Cristo. 3 Ma temo che, come il serpente sedusse Eva con la sua astuzia, così le vostre menti siano corrotte e sviate dalla semplicità e dalla purezza rispetto a Cristo. 4 Infatti, se uno viene a predicarvi un altro Gesù, diverso da quello che abbiamo predicato noi, o se si tratta di ricevere uno Spirito diverso da quello che avete ricevuto, o un vangelo diverso da quello che avete accettato, voi ben lo sopportate! 5 Ora io stimo di non essere stato in nulla da meno di questi sommi apostoli. 6 Ma anche se sono rozzo nel parlare, non lo sono però nella conoscenza; e l’abbiamo dimostrato tra di voi, in tutti i modi e in ogni cosa.
7 Ho io commesso peccato quando, abbassando me stesso perché voi foste innalzati, vi ho annunciato l’evangelo di Dio gratuitamente? 8 Ho spogliato altre chiese, prendendo da loro un salario, per poter servire voi 9 e quando, durante il mio soggiorno fra voi, mi trovai nel bisogno, non fui di peso a nessuno, perché i fratelli, venuti dalla Macedonia, supplirono al mio bisogno; in ogni cosa mi sono astenuto e mi asterrò ancora dall’esservi di peso. 10 Com’è vero che la verità di Cristo è in me, questo vanto non mi sarà tolto nelle contrade dell’Acaia. 11 Perché? Forse perché non vi amo? Dio lo sa. 12 Ma quello che faccio lo farò ancora per togliere ogni occasione a quanti desiderano un pretesto per essere considerati uguali a noi in ciò di cui si vantano. 13 Quei tali sono dei falsi apostoli, degli operai fraudolenti, che si travestono da apostoli di Cristo. 14 E non c’è da meravigliarsene, perché anche Satana si traveste da angelo di luce. 15 Non è dunque gran cosa se anche i suoi ministri si travestono da ministri di giustizia; la fine loro sarà secondo le loro opere.
16 Lo dico di nuovo: nessuno mi prenda per pazzo o, se no, accettatemi anche come pazzo, affinché anch’io possa vantarmi un po’. 17 Quello che dico, quando mi vanto con tanta fiducia, non lo dico secondo il Signore, ma come un pazzo. 18 Poiché molti si vantano secondo la carne, anch’io mi vanterò. 19 Difatti voi, che siete saggi, li sopportate volentieri i pazzi. 20 Che se uno vi riduce in schiavitù, se uno vi divora, se uno vi prende il vostro, se uno s’innalza sopra voi, se uno vi percuote in faccia, voi lo sopportate. 21 Lo dico a nostra vergogna, come se noi fossimo stati deboli, eppure, di qualunque cosa uno possa vantarsi - parlo da pazzo - oso vantarmene anch’io. 22 Sono Ebrei? Lo sono anch’io. Sono Israeliti? Lo sono anch’io. Sono discendenza di Abraamo? Lo sono anch’io. 23 Sono ministri di Cristo? - Parlo come uno fuori di sé - io lo sono più di loro, più di loro per le fatiche, più di loro per le prigionie, assai più di loro per le percosse sofferte. Sono spesso stato in pericolo di morte. 24 Dai Giudei cinque volte ho ricevuto quaranta colpi meno uno; 25 tre volte sono stato battuto con le verghe; una volta sono stato lapidato; tre volte ho fatto naufragio; ho passato un giorno e una notte nell’abisso. 26 Spesse volte in viaggio, in pericolo sui fiumi, in pericolo di ladroni, in pericoli da parte dei miei connazionali, in pericoli per parte dei Gentili, in pericoli in città, in pericoli nei deserti, in pericoli sul mare, in pericoli tra falsi fratelli, 27 in fatiche e in pene; spesse volte in veglie, nella fame e nella sete, spesse volte nei digiuni, nel freddo e nella nudità. 28 E, per non parlare d’altro, c’è quello che mi assale tutti i giorni, l’ansietà per tutte le chiese. 29 Chi è debole che io non sia debole? Chi è scandalizzato che io non frema per lui?
30 Se bisogna vantarsi, io mi vanterò delle cose che concernono la mia debolezza. 31 Il Dio e Padre del nostro Signore Gesù, che è benedetto in eterno, sa che io non mento. 32 A Damasco, il governatore del re Areta aveva posto delle guardie alla città dei Damasceni per arrestarmi, 33 ma da una finestra fui calato, in una cesta, lungo il muro, e scampai dalle sue mani.
1 O, de ați putea suferi puțintică nebunieVers. 16. Cap. 5:13. din partea mea! Ei, haide, suferiți-mă! 2 Căci sunt gelosGal. 4:17,18. de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-amOsea 2:19,20.1 Cor. 4:15. logodit cu un bărbat, ca să vă înfățișez înainteaCol. 1:28. lui Hristos ca pe o fecioară curatăLev. 21:13.. 3 Dar mă tem ca, după cum șarpeleGen. 3:4.Ioan 8:44. a amăgit pe Eva cu șiretlicul lui, tot așa și gândurile voastre să nu se striceEfes. 6:24.Col. 2:4,8,18.1 Tim. 1:3;4:1.Evr. 13:9.2 Pet. 3:17. de la curăția și credincioșia care este față de Hristos. 4 În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus, pe care noi nu L-am propovăduit, sau dacă este vorba să primiți un alt duh pe care nu l-ați primit, sau o altă evanghelieGal. 1:7,8., pe care n-ați primit-o, o, cum îl îngăduiți de bine! 5 Dar socotesc că nici eu nu sunt cu1 Cor. 15:10. Cap. 12:11.Gal. 2:6. nimic mai prejos de apostolii aceștia „nespus de aleși"! 6 Chiar dacă sunt1 Cor. 1:17;2:1,13. Cap. 10:10. un necioplit în vorbire, nu sunt însă și înEfes. 3:4. cunoștință, și am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul și în toateCap. 4:2;5:11;12:12. privințele. 7 Sau am făcut un păcat când m-am smerit pe mine însumiFapte 18:3.1 Cor. 9:6,12. Cap. 10:1. ca să fiți înălțați voi și v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu? 8 Am despuiat alte Biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă. 9 Și când eram la voi și m-am găsit în nevoie, n-amFapte 20:33. Cap. 12:13.1 Tes. 2:9.2 Tes. 3:8,9. fost sarcină nimănui, căci de nevoile mele au îngrijit frațiiFilip. 4:10,15,16., când veniseră din Macedonia. În toate m-am ferit și mă voi feri săCap. 12:14,16. vă îngreuiez cu ceva. 10 Pe adevărul lui Hristos care este înRom. 9:1. mine, nimeni1 Cor. 9:15. nu-mi va răpi această pricină de laudă în ținuturile Ahaiei! 11 Pentru ceCap. 6:11;7:3;12:15.?… Pentru că nu vă iubesc?… Știe Dumnezeu! 12 Dar lucrez și voi lucra astfel, pentru ca1 Cor. 9:12. să tai orice prilej celor ce caută un prilej ca să poată fi găsiți deopotrivă cu mine în lucrurile cu care se laudă. 13 Oamenii aceștia suntFapte 15:24.Rom. 16:18.Gal. 1:7;6:12.Filip. 1:15.2 Pet. 2:1.1 Ioan 4:1.Apoc. 2:2. niște apostoli mincinoși, niște lucrătoriCap. 2:17.Filip. 3:2.Tit 1:10,11. înșelători, care se prefac în apostoli ai lui Hristos. 14 Și nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un îngerGal. 1:8. de lumină. 15 Nu este mare lucru dar dacă și slujitorii lui se prefac în slujitoriCap. 3:9. ai neprihănirii. Sfârșitul lorFilip. 3:19. va fi după faptele lor.
16 IarășiVers. 1. Cap. 12:6,11. spun: Să nu mă creadă nimeni nebun. Sau altminteri, suferiți-mă măcar ca nebun, ca să mă laud și eu puțintel. 17 Ce spun în1 Cor. 7:6,12. această îndrăzneală, ca să mă laud, nuCap. 9:4. spun după Domnul, ci ca și cum aș spune din nebunie. 18 De vreme ceFilip. 3:3,4. mulți se laudă după firea pământească, mă voi lăuda și eu. 19 Doar voi suferiți cu plăcere pe nebuni, voi1 Cor. 4:10., care sunteți înțelepți! 20 DacăGal. 2:4;4:9. vă robește cineva, dacă vă mănâncă cineva, dacă pune cineva mâna pe voi, dacă vă privește cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, suferiți! 21 Spre rușinea mea o spun că amCap. 10:10. fost slabi! Totuși, oriceFilip. 3:4. poate să pună înainte cineva – vorbesc în nebunie – pot pune și eu înainte. 22 Sunt ei evrei? Și eu sunt! Sunt ei israeliți? Și eu sunt! Sunt ei sămânță a lui Avraam? ȘiFapte 22:3.Rom. 1:11.Filip. 3:5. eu sunt! 23 Sunt ei slujitori ai lui Hristos? – vorbesc ca un ieșit din minți. – Eu sunt și mai mult. În osteneli1 Cor. 15:10., și mai mult; în temnițe, și mai mult; în lovituriFapte 9:16;20:23;21:11. Cap. 6:4,5., fără număr; de multe ori în primejdii de moarte1 Cor. 15:30-32. Cap. 1:9,10;4:11;6:9.! 24 De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeciDeut. 25:3. de lovituri fără una; 25 de trei ori am fost bătutFapte 16:22. cu nuiele; o dată am fost împroșcatFapte 14:19. cu pietre; de trei ori s-a sfărâmatFapte 27:41. corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adâncul mării. 26 Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, înFapte 9:23;13:50;14:5;17:5;20:3;21:31;23:10,11;25:3. primejdii din partea celor din neamul meu, înFapte 14:5;19:23. primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăți, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între frații mincinoși, 27 în osteneli și necazuri, în priveghiuriFapte 20:31. Cap. 6:5. adesea, în foame1 Cor. 4:11. și sete, în posturi adesea, în frig și lipsă de îmbrăcăminte! 28 Și, pe lângă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grijaFapte 20:18.Rom. 1:14. pentru toate Bisericile. 29 Cine1 Cor. 8:13;9:22. este slab și să nu fiu și eu slab? Cine cade în păcat și eu să nu ard? 30 Dacă e vorba să mă laud, măCap. 12:5,9,10. voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea. 31 DumnezeuRom. 1:9;9:1. Cap. 1:23.Gal. 1:20.1 Tes. 2:5. și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, careRom. 9:5. este binecuvântat în veci, știe că nu mint!… 32 ÎnFapte 9:24,25. Damasc, dregătorul împăratului Areta păzea cetatea Damascenilor, ca să mă prindă. 33 Dar am fost dat jos pe o fereastră într-o coșniță, prin zid, și am scăpat din mâinile lor.