1 Bisogna vantarsi? non è cosa buona, tuttavia verrò alle visioni e alle rivelazioni del Signore.

2 Io conosco un uomo in Cristo, che quattordici anni fa - se fu con il corpo non so né so se fu senza il corpo, Dio lo sa - fu rapito fino al terzo cielo. 3 So che quel tale - se fu con il corpo o senza il corpo non so, 4 Dio lo sa - fu rapito in paradiso e udì parole ineffabili che non è lecito all’uomo pronunciare. 5 Di quel tale io mi vanterò, ma di me stesso non mi vanterò se non delle mie debolezze. 6 Che, se pur volessi vantarmi, non sarei un pazzo, perché direi la verità, ma me ne astengo, perché nessuno mi stimi oltre quello che mi vede essere o sente da me.

7 E, perché io non avessi a insuperbire a motivo dell’eccellenza delle rivelazioni, mi è stata messa una spina nella carne, un angelo di Satana, per schiaffeggiarmi affinché io non insuperbisca. 8 Tre volte ho pregato il Signore perché l’allontanasse da me 9 ed egli mi ha detto: "La mia grazia ti basta, perché la mia potenza si dimostra perfetta nella debolezza". Perciò molto volentieri mi vanterò piuttosto delle mie debolezze, affinché la potenza di Cristo riposi su me. 10 Per questo io mi compiaccio in debolezze, in ingiurie, in necessità, in persecuzioni, in angustie per amor di Cristo perché, quando sono debole, allora sono forte.

11 Sono diventato pazzo; siete voi che mi ci avete costretto, poiché io avrei dovuto essere da voi raccomandato e perché in nulla sono stato da meno di quei sommi apostoli, benché io non sia nulla. 12 Certo, i segni dell’apostolo sono stati manifestati in atto fra voi nella perseveranza a tutta prova, nei miracoli, nei prodigi e opere potenti. 13 In che cosa siete stati ritenuti inferiori rispetto alle altre chiese, se non nel fatto che io stesso non vi sono stato di aggravio? Perdonatemi questo torto!

14 Ecco, questa è la terza volta che sono pronto a venire da voi e non vi sarò di peso, poiché io non cerco i vostri beni, ma voi; perché non sono i figli che devono accumulare per i genitori, ma i genitori per i figli. 15 E io molto volentieri spenderò e sarò speso per le anime vostre. Se io vi amo tanto, devo essere da voi amato di meno? 16 Ma sia pure così, che io non vi sia stato di peso, ma, forse, da uomo astuto, vi ho presi con l’inganno. 17 Mi sono io approfittato di voi per mezzo di qualcuno di quelli che io vi ho mandato? 18 Ho pregato Tito di venire da voi e ho mandato quell’altro fratello con lui. Tito si è forse approfittato di voi? Non abbiamo noi camminato con il medesimo spirito e seguito le medesime orme?

19 Da tempo voi v’immaginate che noi ci difendiamo davanti a voi. È davanti a Dio, in Cristo, che noi parliamo e tutto questo, carissimi, per la vostra edificazione. 20 Poiché io temo, quando verrò, di trovarvi non quali vorrei e di essere io stesso da voi trovato quale non mi vorreste; temo che vi siano tra voi contese, gelosie, ire, rivalità, maldicenze, insinuazioni, superbie, tumulti; 21 e che al mio arrivo il mio Dio abbia di nuovo a umiliarmi davanti a voi e io debba piangere per molti di quelli che hanno peccato precedentemente e non si sono ravveduti dell’impurità, della fornicazione e della dissolutezza a cui si erano dati.

1 E nevoie să mă laud, măcar că nu este de folos. Voi veni totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în*Rom. 16:7. Cap. 5:17.Gal. 1:22. Hristos care, acum paisprezece ani, a fost*Fapte 22:17. răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup, nu știu, dacă a fost fără trup, nu știu – Dumnezeu știe). 3 Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu – Dumnezeu știe) 4 a fost răpit în rai*Luca 23:43. și a auzit cuvinte care nu se pot spune și pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar*Cap. 11:30., întrucât mă privește pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele. 6 Chiar dacă aș vrea*Cap. 10:8;11:16. să mă laud, n-aș fi nebun, căci aș spune adevărul, dar mă feresc, ca să n-aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decât ce vede în mine sau ce aude de la mine. 7 Și ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un țepuș*Ezec. 28:24.Gal. 4:13,14. în carne, un sol*Iov 2:7.Luca 13:16. al Satanei, ca să mă pălmuiască și să mă împiedice să mă îngâmf. 8 De trei*Deut. 3:23-27.Mat. 26:44. ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. 9 Și El mi-a zis: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită." Deci mă*Cap. 11:30.1 Pet. 4:14. voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. 10 De aceea simt plăcere*Rom. 5:3. Cap. 7:4. în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci*Cap. 13:4., când sunt slab, atunci sunt tare.

11 Am ajuns nebun*Cap. 11:1,16,17., voi m-ați silit. Dar voi trebuia să mă lăudați, căci, măcar că nu sunt nimic*Cap. 11:5.Gal. 2:6-8., totuși cu nimic*1 Cor. 3:7;15:8,9.Efes. 3:8. n-am fost mai prejos de acești apostoli așa de minunați. 12 Semnele*Rom. 15:18,19.1 Cor. 9:2. Cap. 4:2;6:4;11:6. unui apostol le-ați avut printre voi în toată răbdarea, prin semne, puteri și minuni care au fost făcute între voi. 13 În adevăr*1 Cor. 1:7., în ce ați fost voi puși mai prejos decât celelalte Biserici, afară doar că numai eu*1 Cor. 9:12. Cap. 11:9. singur nu v-am fost o sarcină? O, iertați-mi nedreptatea aceasta*Cap. 11:7.!… 14 Iată*Cap. 13:1. că sunt gata să vin a treia oară la voi, și tot nu*Fapte 20:33.1 Cor. 4:14,15. vă voi fi o sarcină, căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înșivă. Ce-i drept, nu*1 Cor. 4:14. copiii sunt datori să agonisească pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor. 15 Și eu voi*Filip. 2:17.1 Tes. 2:8. cheltui prea bucuros din ale mele și mă voi cheltui în totul și pe mine însumi pentru*Ioan 10:11. Cap. 1:6.Col. 1:24.2 Tim. 2:10. sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit cu atât mai puțin*Cap. 6:12,13.? 16 Fie și-așa! Nu*Cap. 11:9. v-am fost sarcină deloc. „Dar", zic ei, „ca un om isteț ce sunt, v-am prins prin șiretlic." 17 Dar*Cap. 7:2. am tras eu oare vreun folos de la voi prin vreunul din aceia pe care i-am trimis la voi? 18 Am*Cap. 8:6,16,22. rugat pe Tit să vină să vă vadă și împreună cu el am trimis și pe*Cap. 8:18. fratele – a cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi călăuziți de același Duh și n-am călcat noi pe aceleași urme? 19 De multă vreme*Cap. 5:12. voi vă închipuiți că vrem să ne apărăm înaintea voastră! Noi vorbim înaintea*Rom. 9:1. Cap. 11:31. lui Dumnezeu în Hristos și toate*1 Cor. 10:33. aceste lucruri le spunem, preaiubiților, pentru zidirea voastră. 20 Fiindcă mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc așa cum n-aș vrea să vă găsesc, și eu*1 Cor. 4:21. Cap. 10:2;13:2,10. însumi să fiu găsit de voi așa cum n-ați vrea. Mă tem să nu găsesc gâlceavă, pizmă, mânii, dezbinări, vorbiri de rău, bârfeli, îngâmfări, tulburări. 21 Mă tem ca, la venirea mea la voi, să*Cap. 2:1,4. nu mă smerească din nou Dumnezeul meu cu privire la voi și să trebuiască să plâng pe mulți din cei ce*Cap. 13:2. au păcătuit mai înainte și nu s-au pocăit de necurăția, curvia*1 Cor. 5:1. și spurcăciunile pe care le-au făcut.