1 Giosia celebrò la Pasqua in onore dell’Eterno a Gerusalemme; e il quattordicesimo giorno del mese fu immolato l’agnello pasquale. 2 Egli stabilì i sacerdoti nei loro uffici, e li incoraggiò a compiere il servizio nella casa dell’Eterno. 3 E disse ai Leviti che ammaestravano tutto Israele ed erano consacrati all’Eterno: "Collocate pure l’arca santa nella casa che Salomone, figlio di Davide, re d’Israele, ha costruito; voi non dovete più portarla sulle spalle; ora servite l’Eterno, il vostro Dio, e il suo popolo Israele; 4 e tenetevi pronti secondo le vostre case patriarcali, secondo le vostre classi, conformemente a quello che hanno disposto per iscritto Davide, re d’Israele e Salomone suo figlio; 5 e statevene nel santuario secondo i rami delle case patriarcali dei vostri fratelli, figli del popolo, e secondo la classificazione della casa paterna dei Leviti. 6 Immolate la Pasqua, santificatevi, e preparatela per i vostri fratelli, conformandovi alla parola dell’Eterno trasmessa per mezzo di Mosè". 7 Giosia diede alla gente del popolo, a tutti quelli che si trovavano là, del bestiame minuto: agnelli e capretti, in numero di trentamila: tutti per la Pasqua; e tremila buoi; questo proveniva dai beni particolari del re. 8 E anche i suoi prìncipi fecero un dono spontaneo al popolo, ai sacerdoti e ai Leviti. Chilchia, Zaccaria e Ieiel, conduttori della casa di Dio, diedero ai sacerdoti per i sacrifici della Pasqua, duemilaseicento capi di bestiame minuto e trecento buoi. 9 Conania, Semaia e Netaneel suoi fratelli, e Casabia, Ieiel e Iozabad, capi dei Leviti, diedero ai Leviti, per i sacrifici della Pasqua, cinquemila capi di bestiame minuto e cinquecento buoi. 10 Così, dopo aver preparato il servizio, i sacerdoti si misero al loro posto; e così pure i Leviti, secondo le loro classi, conformemente all’ordine del re. 11 Poi fu immolata la Pasqua; i sacerdoti sparsero il sangue ricevuto dalle mani dei Leviti, e questi scuoiarono le vittime. 12 E i Leviti misero da parte quello che doveva essere bruciato, per darlo ai figli del popolo, secondo i rami delle case paterne, perché l’offrissero all’Eterno, secondo quanto è scritto nel libro di Mosè. E lo stesso fecero per i buoi. 13 Poi arrostirono le vittime pasquali sul fuoco, secondo quanto è prescritto; ma le altre vivande consacrate le cossero in pentole, in caldaie e in tegami, e si affrettarono a portarle a tutti i figli del popolo. 14 Poi prepararono la Pasqua per sé stessi e per i sacerdoti, perché i sacerdoti, figli di Aaronne, furono occupati fino alla notte a mettere sull’altare ciò che doveva essere bruciato, e i grassi; perciò i Leviti fecero preparativi per sé stessi e per i sacerdoti, figli di Aaronne. 15 I cantori, figli di Asaf, erano al loro posto, conformemente all’ordine di Davide, di Asaf, di Eman e di Iedutun, il veggente del re; e i portinai stavano a ciascuna porta; essi non ebbero bisogno di allontanarsi dal loro servizio, perché i Leviti, loro fratelli, preparavano la Pasqua per loro. 16 Così, in quel giorno, tutto il servizio dell’Eterno fu preparato per fare la Pasqua e per offrire olocausti sull’altare dell’Eterno, conformemente all’ordine del re Giosia. 17 I figli d’Israele che si trovavano là, celebrarono allora la Pasqua e la festa degli azzimi per sette giorni. 18 Nessuna Pasqua, come quella, era stata celebrata in Israele dai giorni del profeta Samuele; nessuno dei re d’Israele aveva celebrato una Pasqua pari a quella celebrata da Giosia, dai sacerdoti e dai Leviti, da tutto Giuda e Israele che si trovavano là, e dagli abitanti di Gerusalemme. 19 Questa Pasqua fu celebrata il diciottesimo anno del regno di Giosia.

20 Dopo tutto questo, quando Giosia ebbe restaurato il tempio, Neco, re d’Egitto, salì per combattere a Carchemis, sull’Eufrate; e Giosia gli marciò contro. 21 Ma Neco gli inviò dei messaggeri per dirgli: "Che c’è fra me e te, o re di Giuda? Io non salgo oggi contro di te, ma contro una casa con la quale sono in guerra; e Dio mi ha comandato di fare presto; bada dunque di non opporti a Dio, il quale è con me, affinché egli non ti distrugga". 22 Ma Giosia non volle tornare indietro; anzi, si travestì per assalirlo e non diede ascolto alle parole di Neco, che venivano dalla bocca di Dio. E venne a dare battaglia nella valle di Meghiddo. 23 Gli arcieri tirarono al re Giosia; e il re disse ai suoi servi: "Portatemi via di qui, perché sono ferito gravemente". 24 I suoi servi lo tolsero dal carro e lo misero sopra un secondo carro che era pure suo, e lo condussero a Gerusalemme. E morì, e fu sepolto nel sepolcreto dei suoi padri. Tutto Giuda e Gerusalemme piansero Giosia. 25 Geremia compose un lamento su Giosia; e tutti i cantori e tutte le cantanti hanno parlato di Giosia nei loro lamenti fino a oggi, e ne hanno stabilito un’usanza in Israele. Essi si trovano scritti tra i lamenti. 26 Il resto delle azioni di Giosia, le sue opere pie secondo i precetti della legge dell’Eterno, 27 le sue azioni prime e ultime, sono cose scritte nel libro dei re d’Israele e di Giuda.

1 Iosia a prăznuit*2 Împ. 23:21,22. Paștele în cinstea Domnului la Ierusalim și au jertfit Paștele în a paisprezecea*Exod 12:6.Ezra 6:19. zi a lunii întâi. 2 A pus pe preoți în slujbele*Cap. 23:18.Ezra 6:18. lor și i-a îmbărbătat*Cap. 29:5,11. la slujba Casei Domnului. 3 A zis leviților care*Deut. 33:10. Cap. 30:22.Mal. 2:7. învățau pe tot Israelul și care erau închinați Domnului: „Puneți chivotul sfânt*Cap. 5:7. în casa pe care a zidit-o Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel! N-aveți*1 Cron. 23:26. să-l mai purtați pe umeri. Slujiți acum Domnului Dumnezeului vostru și poporului Său Israel! 4 Pregătiți-vă după*1 Cron. 9:10. casele voastre părintești, după cetele voastre, cum au rânduit prin scris*1 Cron. 23;24;25;26. David, împăratul lui Israel, și fiul*Cap. 8:14. său Solomon! 5 Luați-vă*Ps. 134:1. locurile în Sfântul Locaș, după feluritele case părintești ale fraților voștri, fiii poporului, și după înșiruirea caselor părintești ale leviților! 6 Jertfiți Paștele, sfințiți-vă*Cap. 29:5,15;30:3,15.Ezra 6:20. și pregătiți-le pentru frații voștri, întocmai după cuvântul Domnului rostit prin Moise!" 7 Iosia a dat*Cap. 30:24. oamenilor poporului, tuturor celor ce se aflau acolo, miei și capre în număr de treizeci de mii, toți pentru Paște, și trei mii de boi. Aceștia au fost luați din averile împăratului. 8 Căpeteniile lui au făcut de bunăvoie un dar poporului, preoților și leviților. Hilchia, Zaharia și Iehiel, mai-marii Casei lui Dumnezeu, au dat preoților, pentru Paște, două mii șase sute de miei și trei sute de boi. 9 Conania, Șemaia și Netaneel, frații săi, Hașabia, Ieiel și Iozabad, capii leviților, au dat leviților, pentru Paște, cinci mii de miei și cinci sute de boi. 10 Astfel s-a întocmit slujba și preoții*Ezra 6:18. și leviții și-au luat locul după cetele lor, după porunca împăratului. 11 Au jertfit Paștele. Preoții au stropit*Cap. 29:22. sângele pe care-l luau din mâna leviților, și leviții au jupuit*Cap. 29:34. vitele de piele. 12 Au pus deoparte arderile-de-tot, ca să le dea cetelor caselor părintești ale oamenilor din popor să le aducă Domnului, cum este scris în cartea*Lev. 3:3. lui Moise. Tot așa au făcut și cu boii. 13 Au fiert*Exod 12:8,9.Deut. 16:7. Paștele la foc, după orânduială, și au fiert lucrurile sfinte în cazane*1 Sam. 2:13-15., căldări și tigăi. Și le-au împărțit în grabă la tot poporul. 14 Apoi au pregătit ce era pentru ei și pentru preoți, căci preoții, fiii lui Aaron, au avut treabă până noaptea cu aducerea arderilor-de-tot și a grăsimilor. De aceea au pregătit leviții pentru ei și pentru preoți, fiii lui Aaron. 15 Cântăreții, fiii lui Asaf, stăteau la locul lor, după rânduiala lui*1 Cron. 25:1. David, lui Asaf, lui Heman și lui Iedutun, văzătorul împăratului. Ușierii*1 Cron. 9:17,18;26:14., de asemenea, erau la fiecare ușă. N-au avut nevoie să se abată de la slujba lor, căci frații lor leviții au pregătit ce era pentru ei. 16 Astfel a fost întocmită în ziua aceea toată slujba Domnului, ca să prăznuiască Paștele și să aducă arderile-de-tot pe altarul Domnului, după porunca împăratului Iosia. 17 Copiii lui Israel care se aflau acolo au prăznuit Paștele în același timp și Sărbătoarea Azimilor*Exod 12:15;13:6. Cap. 30:21. șapte zile. 18 Nicio Sărbătoare a Paștelor nu*2 Împ. 23:22,23. mai fusese prăznuită ca aceasta în Israel din zilele prorocului Samuel. Și niciunul din împărații lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe care le-au prăznuit Iosia, preoții și leviții, tot Iuda și Israelul care se aflau acolo, și locuitorii Ierusalimului. 19 În al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost prăznuite Paștele acestea.

20 După toate aceste lucruri, după ce a dres Iosia Casa Domnului, Neco*2 Împ. 23:29.Ier. 46:2., împăratul Egiptului, s-a suit să lupte împotriva Carchemișului pe Eufrat. Iosia i-a ieșit înainte. 21 Și Neco i-a trimis soli să-i spună: „Ce am eu cu tine, împăratul lui Iuda? Nu împotriva ta vin astăzi, ci împotriva unei case cu care sunt în război. Și Dumnezeu mi-a spus să mă grăbesc. Nu te împotrivi lui Dumnezeu, care este cu mine, ca să nu te nimicească." 22 Dar Iosia nu s-a întors de la el, ci și-a schimbat hainele*1 Împ. 22:30. ca să lupte împotriva lui, fără să asculte cuvintele lui Neco, care veneau din gura lui Dumnezeu. A înaintat la luptă în valea Meghido. 23 Arcașii au tras asupra împăratului Iosia, și împăratul a zis slujitorilor săi: „Luați-mă, căci sunt greu rănit!" 24 Slujitorii l-au luat din car, l-au pus într-un alt car al lui și l-au adus*2 Împ. 23:30. la Ierusalim. A murit și a fost îngropat în mormântul părinților săi.

Tot Iuda*Zah. 12:11. și Ierusalimul au plâns pe Iosia. 25 Ieremia a făcut un cântec de jale*Plâng. 4:20. pentru Iosia. Toți cântăreții și toate cântărețele au vorbit de Iosia în cântecele lor de jale până în ziua de azi și au ajuns o datină*Ier. 22:20. în Israel. Cântările acestea sunt scrise în „Cântecele de Jale". 26 Celelalte fapte ale lui Iosia și faptele lui evlavioase, făcute așa cum poruncește Legea Domnului, 27 cele dintâi și cele de pe urmă fapte ale lui, sunt scrise în cartea împăraților lui Israel și Iuda.