Publicidade

2 Crônicas 36

VDC
Ioacaz, Ioiachim, Ioiachin, re di Giuda

1 Allora il popolo del paese prese Ioacaz, figlio di Giosia, e lo fece re a Gerusalemme, al posto di suo padre. 2 Ioacaz aveva ventitré anni quando cominciò a regnare e regnò tre mesi a Gerusalemme. 3 Il re d’Egitto lo depose a Gerusalemme, e gravò il paese di un tributo di cento talenti d’argento e di un talento d’oro. 4 E il re d’Egitto fece re su Giuda e su Gerusalemme Eliachim, fratello di Ioacaz, e gli cambiò il nome in quello di Ioiachim. Neco prese Ioacaz, suo fratello, e lo condusse in Egitto. 5 Ioiachim aveva venticinque anni quando cominciò a regnare; regnò undici anni a Gerusalemme, e fece ciò che è male agli occhi dell’Eterno, il suo Dio. 6 Nabucodonosor, re di Babilonia, salì contro di lui, e lo legò con catene di bronzo per condurlo a Babilonia. 7 Nabucodonosor portò a Babilonia anche parte degli utensili della casa dell’Eterno e li mise nel suo palazzo a Babilonia. 8 Il resto delle azioni di Ioiachim, le abominazioni che commise e tutto quello di cui si rese colpevole, sono cose scritte nel libro dei re d’Israele e di Giuda. E Ioiachin, suo figlio, regnò al suo posto. 9 Ioiachin aveva otto anni quando cominciò a regnare; regnò tre mesi e dieci giorni a Gerusalemme, e fece ciò che è male agli occhi dell’Eterno. 10 L’anno seguente il re Nabucodonosor mandò a prenderlo, lo fece condurre a Babilonia con gli utensili preziosi della casa dell’Eterno, e fece re di Giuda e di Gerusalemme Sedechia, fratello di Ioiachin.

Sedechia, ultimo re di Giuda. Presa e distruzione di Gerusalemme. Gli abitanti del regno di Giuda deportati a Babilonia

11 Sedechia aveva ventun anni quando cominciò a regnare, e regnò a Gerusalemme undici anni. 12 Egli fece ciò che è male agli occhi dell’Eterno, del suo Dio, e non si umiliò davanti al profeta Geremia, che gli parlava da parte dell’Eterno. 13 Egli si ribellò pure a Nabucodonosor, che lo aveva fatto giurare nel nome di Dio; e indurì il suo collo e il suo cuore rifiutando di convertirsi all’Eterno, all’Iddio d’Israele. 14 Anche tutti i capi dei sacerdoti e il popolo moltiplicarono le loro infedeltà, seguendo tutte le abominazioni delle nazioni; e contaminarono la casa dell’Eterno, che egli aveva santificato a Gerusalemme. 15 L’Eterno, l’Iddio dei loro padri, mandò loro a più riprese degli ammonimenti, per mezzo dei suoi messaggeri, poiché voleva risparmiare il suo popolo e la sua propria casa: 16 ma quelli si beffarono dei messaggeri di Dio, disprezzarono le sue parole e derisero i suoi profeti, finché l’ira dell’Eterno contro il suo popolo arrivò al punto che non ci fu più rimedio. 17 Allora egli fece salire contro di loro il re dei Caldei, che uccise con la spada i loro giovani nella casa del loro santuario, e non risparmiò giovane, fanciulla, anziano, vecchio. L’Eterno gli diede nelle mani ogni cosa. 18 Nabucodonosor portò a Babilonia tutti gli utensili della casa di Dio, grandi e piccoli, i tesori della casa dell’Eterno, e i tesori del re e dei suoi capi. 19 I Caldei incendiarono la casa di Dio, demolirono le mura di Gerusalemme, diedero alle fiamme tutti i suoi palazzi, e ne distrussero tutti gli oggetti preziosi. 20 E Nabucodonosor deportò a Babilonia quelli che erano scampati dalla spada; ed essi furono assoggettati a lui e ai suoi figli, fino all’avvento del regno di Persia 21 (affinché si adempisse la parola dell’Eterno pronunciata per bocca di Geremia), fino a che il paese avesse goduto dei suoi sabati; infatti esso dovette riposare per tutto il tempo della sua desolazione, finché furono compiuti i settant’anni.

Editto di Ciro

22 Nel primo anno di Ciro, re di Persia, affinché si adempisse la parola dell’Eterno pronunciata per bocca di Geremia, l’Eterno destò lo spirito di Ciro, re di Persia, il quale, a voce e per iscritto, fece pubblicare per tutto il suo regno questo editto: 23 "Così dice Ciro, re di Persia: L’Eterno, l’Iddio dei cieli, mi ha dato tutti i regni della terra, ed egli mi ha comandato di costruirgli una casa in Gerusalemme, che è in Giuda. Chiunque tra voi è del suo popolo, l’Eterno, il suo Dio, sia con lui, e parta!".

Domnia lui Ioahaz

1 Poporul2 Împ. 23:30. țării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, și l-a pus împărat în locul tatălui său la Ierusalim. 2 Ioahaz avea douăzeci și trei de ani când a ajuns împărat și a domnit trei luni la Ierusalim. 3 Împăratul Egiptului l-a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim și a pus peste țară un bir de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 4 Împăratul Egiptului a pus împărat peste Iuda și peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, și i-a schimbat numele în Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz și l-a dus în Egipt.

Ioiachim

5 Ioiachim avea douăzeci și cinci2 Împ. 23:36,37. de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului său. 6 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s-a suit împotriva2 Împ. 24:1. lui și l-a legat cu lanțuri de aramă ca să-l ducă2 Împ. 24:6.Ier. 22:18,19;36:30. la Babilon. 7 Nebucadnețar a dus la Babilon unelte2 Împ. 24:13.Dan. 1:1,2;5:2. din Casa Domnului și le-a pus în casa lui, în Babilon. 8 Celelalte fapte ale lui Ioiachim, urâciunile pe care le-a săvârșit și răul ce se afla în el, sunt scrise în cartea împăraților lui Israel și Iuda. Și, în locul lui, a domnit fiul său Ioiachin.

Ioiachin

9 Ioiachin2 Împ. 24:8. avea opt36:9 În 2 Împ. 24:8 citim: optsprezece ani. ani când a ajuns împărat și a domnit trei luni și zece zile la Ierusalim.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului. 10 În anul următor, împăratul Nebucadnețar l-a2 Împ. 24:10-17. dus la Babilon împreunăDan. 1:1,2;5:2. cu uneltele scumpe ale Casei Domnului. Și a pus împărat peste Iuda și peste Ierusalim pe ZedechiaIer. 37:1., fratele lui Ioiachin.

Zedechia

11 Zedechia avea douăzeci și unu2 Împ. 24:18.Ier. 52:1. de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. 12 El a făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului său și nu s-a smerit înaintea prorocului Ieremia, care-i vorbea din partea Domnului. 13 S-a răsculatIer. 52:3.Ezec. 17:15,18. chiar împotriva împăratului Nebucadnețar, care-l pusese jure pe Numele lui Dumnezeu. Și-a înțepenit grumazul2 Împ. 17:14. și și-a învârtoșat inima până acolo încât nu s-a întors la Domnul Dumnezeul lui Israel. 14 Toate căpeteniile preoților și poporul au înmulțit și ei fărădelegile după toate urâciunile neamurilor și au pângărit Casa Domnului, pe care o sfințise El în Ierusalim. 15 Domnul DumnezeulIer. 25:3,4;35:15;44:4. părinților lor a dat din vreme trimișilor Săi însărcinarea să-i înștiințeze, căci voia cruțe pe poporul Său și locașul Său. 16 Dar ei și-au bătut jocIer. 5:12,13. de trimișii lui Dumnezeu, I-au nesocotitProv. 1:25,30. cuvintele și au râsIer. 32:3;38:6.Mat. 23:34. de prorocii Lui, până când mâniaPs. 74:1;79:5. Domnului împotriva poporului Său a ajuns fără leac. 17 Atunci, Domnul a făcutDeut. 28:49.2 Împ. 25:1.Ezra 9:7. se suie împotriva lor împăratul haldeenilor și a ucisPs. 74:20;79:2,3. cu sabia pe tinerii lor în casa locașului lor celui sfânt. N-a cruțat nici pe tânăr, nici pe tânără, nici pe bătrân, nici pe omul gârbov sub povara perilor albi, ci a dat totul în mâna lui. 18 Nebucadnețar a dus la Babilon toate uneltele2 Împ. 25:13. din Casa Domnului, mari și mici, vistieriile Casei Domnului și vistieriile împăratului și ale căpeteniilor lui. 19 Au ars2 Împ. 25:9.Ps. 74:6,7;79:1,7. Casa lui Dumnezeu, au dărâmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui și au nimicit toate lucrurile scumpe. 20 Pe cei ce au scăpat2 Împ. 25:11. de sabie, Nebucadnețar i-a dus prinși la Babilon. Ei i-au fost supușiIer. 27:7., lui și fiilor lui, până la stăpânirea împărăției perșilor, 21 ca se împlinească cuvântul Domnului rostit prin gura luiIer. 25:9,11,12;26:6,7;29:10. Ieremia, până ce țara și-a ținutLev. 26:34,35,43.Dan. 9:2. Sabatele ei și s-a odihnitLev. 25:4,5. tot timpul cât a fost pustiită, până la împlinirea celor șaptezeci de ani.

Porunca lui Cirus

22 În cel dintâi anEzra 1:1. al lui Cirus, împăratul perșilor, ca se împlinească cuvântul Domnului rostit prin gura lui IeremiaIer. 25:12,13;29:10;33:10,11,14., Domnul a trezit duhul lui CirusIs. 44:28., împăratul perșilor, care a pus se facă prin viu grai și prin scris această vestire în toată împărăția lui: 23 AșaEzra 1:1-3. vorbește Cirus, împăratul perșilor: Domnul Dumnezeul cerurilor mi-a dat toate împărățiile pământului și mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim, în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul Dumnezeul lui fie cu el și plece!"

Veja também

Bíblia Online Bíblia Online

Bíblia Online • Versão: 2026-07-05_19-25-13-