1 Ioas aveva sette anni quando cominciò a regnare, e regnò quarant’anni a Gerusalemme. Sua madre si chiamava Sibia da Beer-Sceba. 2 Ioas fece ciò che è giusto agli occhi dell’Eterno durante tutto il tempo che visse il sacerdote Ieoiada. 3 Ieoiada prese per lui due mogli, dalle quali ebbe dei figli e delle figlie. 4 Dopo queste cose venne in cuore a Ioas di restaurare la casa dell’Eterno. 5 Radunò i sacerdoti e i Leviti, e disse loro: "Andate per le città di Giuda, e raccogliete anno per anno in tutto Israele del denaro per restaurare la casa del vostro Dio; e guardate di sollecitare la cosa". Ma i Leviti non si affrettarono. 6 Allora il re chiamò Ieoiada loro capo e gli disse: "Perché non hai ottenuto che i Leviti portassero da Giuda e da Gerusalemme la tassa che Mosè, servo dell’Eterno, e la comunità d’Israele stabilirono per la tenda della testimonianza?". 7 Poiché i figli di quella scellerata donna di Atalia avevano saccheggiato la casa di Dio e avevano perfino utilizzato per i Baali tutte le cose consacrate della casa dell’Eterno. 8 Il re dunque comandò che si facesse una cassa e che la si mettesse fuori, alla porta della casa dell’Eterno. 9 Poi fu intimato in Giuda e in Gerusalemme che si portasse all’Eterno la tassa che Mosè, servo di Dio, aveva imposto a Israele nel deserto. 10 E tutti i capi e tutto il popolo se ne rallegrarono e portarono il denaro e lo gettarono nella cassa finché tutti ebbero pagato. 11 Quando era il momento che i Leviti dovevano portare la cassa agli ispettori reali, perché vedevano che c’era molto denaro, il segretario del re e il commissario del sommo sacerdote venivano a svuotare la cassa; la prendevano, poi la riportavano al suo posto; facevano così ogni giorno, e raccolsero denaro in abbondanza. 12 Il re e Ieoiada lo davano a quelli incaricati di eseguire i lavori della casa dell’Eterno; e questi pagavano degli scalpellini e dei falegnami per restaurare la casa dell’Eterno, e anche dei lavoratori di ferro e di bronzo per restaurare la casa dell’Eterno. 13 Così gli incaricati dei lavori si misero all’opera, e con le loro mani furono compiute le riparazioni; essi rimisero la casa di Dio in buono stato, e la consolidarono. 14 Quando ebbero finito, portarono davanti al re e davanti a Ieoiada il rimanente del denaro, con il quale si fecero degli utensili per la casa dell’Eterno: degli utensili per il servizio e per gli olocausti, delle coppe, e altri utensili d’oro e d’argento. E durante tutta la vita di Ieoiada, si offrirono sempre olocausti nella casa dell’Eterno. 15 Ma Ieoiada, vecchio e sazio di giorni, morì; quando morì, aveva centotrent’anni; 16 e fu sepolto nella città di Davide con i re, perché aveva fatto del bene in Israele, per il servizio di Dio e della sua casa. 17 Dopo la morte di Ieoiada, i capi di Giuda vennero dal re e si prostrarono davanti a lui; allora il re diede loro ascolto; 18 ed essi abbandonarono la casa dell’Eterno, dell’Iddio dei loro padri, servirono gli idoli di Astarte e gli altri idoli; e questa loro colpa provocò l’ira dell’Eterno su Giuda e su Gerusalemme. 19 L’Eterno mandò loro dei profeti per ricondurli a sé e questi protestarono contro la loro condotta, ma essi non vollero ascoltarli. 20 Allora lo Spirito di Dio rivestì Zaccaria, figlio del sacerdote Ieoiada, il quale, in piedi al di sopra del popolo, disse loro: "Così dice Iddio: ‘Perché voi trasgredite i comandamenti dell’Eterno? Voi non prospererete; poiché avete abbandonato l’Eterno, anch’egli vi abbandonerà’". 21 Ma quelli fecero una congiura contro di lui, e lo lapidarono per ordine del re, nel cortile della casa dell’Eterno. 22 Il re Ioas non si ricordò della benevolenza usata verso di lui da Ieoiada, padre di Zaccaria, e gli uccise il figlio; il quale, morendo, disse: "L’Eterno lo veda e ne chieda conto!". 23 Trascorso l’anno, l’esercito dei Siri salì contro Ioas, e venne in Giuda e a Gerusalemme. Essi misero a morte tutti i capi fra il popolo, e mandarono tutto il bottino al re di Damasco. 24 Benché l’esercito dei Siri fosse venuto con un piccolo numero di uomini, l’Eterno diede loro nelle mani un esercito grandissimo, perché quelli avevano abbandonato l’Eterno, l’Iddio dei loro padri. Così i Siri fecero giustizia di Ioas. 25 E quando questi furono partiti da lui, lasciandolo in gravi sofferenze, i suoi servi ordirono contro di lui una congiura, perché egli aveva versato il sangue dei figli del sacerdote Ieoiada, e lo uccisero nel suo letto. Così morì, e fu sepolto nella città di Davide, ma non nei sepolcri dei re. 26 Quelli che congiurarono contro di lui furono Zabad, figlio di Simeat, un Ammonita, e Iozabad, figlio di Simrit, un Moabita. 27 Ora per quanto riguarda i suoi figli, il grande numero di tributi che gli furono imposti e il restauro della casa di Dio, si trova scritto nelle memorie del libro dei re. E Amasia, suo figlio, regnò al suo posto.

1 Ioas avea șapte*2 Împ. 11:21;12:1. ani când a ajuns împărat și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Țibia, din Beer-Șeba. 2 Ioas a făcut ce este bine*Cap. 26:5. înaintea Domnului în tot timpul vieții preotului Iehoiada. 3 Iehoiada a luat pentru Ioas două neveste și Ioas a născut fii și fiice. 4 După aceea, Ioas și-a pus de gând să dreagă Casa Domnului. 5 A strâns pe preoți și pe leviți și le-a zis: „Duceți-vă prin cetățile lui Iuda și strângeți bani*2 Împ. 12:4. din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Și grăbiți-vă cu lucrul acesta." Dar leviții nu s-au grăbit. 6 Împăratul*2 Împ. 12:7. a chemat pe marele preot Iehoiada și i-a zis: „Pentru ce n-ai vegheat ca leviții să strângă din Iuda și din Ierusalim darea poruncită de Moise*Exod 30:12-14,16., robul Domnului, și pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul*Num. 1:50.Fapte 7:44. mărturiei? 7 Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii*Cap. 21:17. ei au pustiit Casa lui Dumnezeu și au întrebuințat în slujba baalilor toate lucrurile*2 Împ. 12:4. închinate Casei Domnului." 8 Atunci, împăratul a poruncit*2 Împ. 12:9. să se facă o ladă și să se pună afară la poarta Casei Domnului. 9 Și s-a dat de veste în Iuda și în Ierusalim ca să se aducă Domnului*Vers. 6. darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel în pustie. 10 Toate căpeteniile și tot poporul s-au bucurat de lucrul acesta și au adus și au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit. 11 Când*2 Împ. 12:10. vedeau leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mâinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi și au strâns mult argint. 12 Împăratul și Iehoiada îl dădeau meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa Domnului, care tocmeau cioplitori de piatră și tâmplari, ca să dreagă Casa Domnului, precum și lucrători în fier și aramă, ca să dreagă Casa Domnului. 13 Lucrătorii s-au apucat de lucru și au isprăvit ce era de dres; au pus Casa lui Dumnezeu iarăși în stare bună și au întărit-o. 14 Când au isprăvit, au adus înaintea împăratului și înaintea lui Iehoiada argintul care mai rămăsese. Și cu el*2 Împ. 12:13. au făcut unelte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă și pentru arderile-de-tot, pahare și alte scule de aur și de argint. Și, în tot timpul vieții lui Iehoiada, au adus necurmat arderi-de-tot în Casa Domnului. 15 Iehoiada a murit bătrân și sătul de zile. La moarte, avea o sută treizeci de ani. 16 L-au îngropat în cetatea lui David, la un loc cu împărații, pentru că făcuse bine în Israel, și față de Dumnezeu, și față de Casa Lui.

17 După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit și s-au închinat înaintea împăratului. Atunci, împăratul i-a ascultat. 18 Și au părăsit Casa Domnului Dumnezeului părinților lor și au slujit astarteelor*1 Împ. 14:23. și idolilor. Mânia*Jud. 5:8. Cap. 19:2; 28:13; 29:8; 32:25. Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului, pentru că se făcuseră vinovați în felul acesta. 19 Domnul a trimis*Cap. 36:15.Ier. 7:25,26;25:4. la ei proroci să-i întoarcă înapoi la El, dar n-au ascultat de înștiințările pe care le-au primit. 20 Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul*Cap. 15:1;20:14. lui Dumnezeu. El s-a înfățișat înaintea poporului și i-a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: ‘Pentru ce*Num. 14:41. călcați poruncile Domnului? Nu veți propăși. Pentru că*Cap. 15:2. ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi.’" 21 Și au uneltit împotriva lui și l-au ucis*Mat. 23:35.Fapte 7:58,59. cu pietre, din porunca împăratului, în curtea Casei Domnului. 22 Împăratul Ioas nu și-a adus aminte de bunăvoința pe care o avusese față de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, și a omorât pe fiul lui. Zaharia a zis când a murit: „Domnul să vadă și să judece!" 23 După trecerea anului, oastea*2 Împ. 12:17. sirienilor s-a suit împotriva lui Ioas și a venit în Iuda și la Ierusalim. Au omorât din popor pe toate căpeteniile poporului și au trimis împăratului toată prada la Damasc. 24 Oastea sirienilor a venit cu un mic*Lev. 26:8.Deut. 32:30.Is. 30:17. număr de oameni. Totuși Domnul a dat*Lev. 26:25.Deut. 28:25. în mâinile lor o oaste foarte însemnată, pentru că părăsiseră pe Domnul Dumnezeul părinților lor. Astfel au pedepsit*Cap. 22:8.Is. 10:4. sirienii pe Ioas. 25 Când au plecat de la el, după ce-l lăsaseră în mari suferințe, slujitorii*2 Împ. 12:20. lui au uneltit împotriva lui din pricina sângelui fiului*Vers. 21. preotului Iehoiada. L-au omorât în patul lui și a murit. L-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele împăraților. 26 Iată pe cei ce au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Șimeatei, o femeie amonită, și Iozabad, fiul Șimritei, o femeie moabită. 27 Cât despre fiii lui, despre marele număr de prorocii*2 Împ. 12:18. făcute cu privire la el și despre dregerea Casei lui Dumnezeu, toate acestea sunt scrise în istoria din cartea împăraților.

În locul lui a domnit fiul său Amația*2 Împ. 12:21..