1 Portarono dunque l’arca di Dio e la collocarono in mezzo alla tenda che Davide aveva eretto per essa; e si offrirono olocausti e sacrifici di ringraziamento davanti a Dio. 2 E quando Davide ebbe finito di offrire gli olocausti e i sacrifici di ringraziamento, benedisse il popolo nel nome dell’Eterno; 3 e distribuì a tutti gli Israeliti, uomini e donne, un pane ciascuno, una porzione di carne, e un dolce di uva passa. 4 Poi stabilì davanti all’arca dell’Eterno alcuni fra i Leviti per fare il servizio per ringraziare, lodare e celebrare l’Eterno, l’Iddio d’Israele. 5 Erano: Asaf, il capo; Zaccaria, il secondo dopo di lui; poi Ieiel, Semiramot, Ieiel, Mattitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom e Ieiel. Essi suonavano saltèri e cetre, e Asaf suonava i cembali; 6 i sacerdoti Benaia e Iaaziel suonavano sempre la tromba davanti all’arca del patto di Dio. 7 Allora, in quel giorno, Davide diede per la prima volta ad Asaf e ai suoi fratelli l’incarico di cantare le lodi dell’Eterno: 8 "Celebrate l’Eterno, invocate il suo nome; fate conoscere le sue gesta fra i popoli. 9 Cantate a lui, salmeggiate a lui, meditate su tutte le sue meraviglie. 10 Gloriatevi nel suo santo nome; si rallegri il cuore di quelli che cercano l’Eterno! 11 Cercate l’Eterno e la sua forza, cercate sempre il suo volto! 12 Ricordatevi delle meraviglie che egli ha fatto, dei suoi miracoli e dei giudizi della sua bocca, 13 o voi, discendenza d’Israele, suo servitore, figli di Giacobbe, suoi eletti! 14 Egli, l’Eterno, è il nostro Dio; i suoi giudizi si esercitano su tutta la terra. 15 Ricordatevi per sempre del suo patto, della parola da lui data per mille generazioni, 16 del patto che fece con Abraamo, che giurò a Isacco, 17 e che confermò a Giacobbe come uno statuto, a Israele come un patto eterno, 18 dicendo: ‘Io ti darò il paese di Canaan come tua parte di eredità’. 19 Non erano che poca gente allora, pochissimi e stranieri nel paese, 20 e andavano da una nazione all’altra, da un regno a un altro popolo. 21 Egli non permise che nessuno li opprimesse; anzi, castigò dei re per amore loro, 22 dicendo: ‘Non toccate i miei unti, e non fate nessun male ai miei profeti’. 23 Cantate all’Eterno, abitanti di tutta la terra, annunciate di giorno in giorno la sua salvezza! 24 Raccontate la sua gloria fra le nazioni e le sue meraviglie fra tutti i popoli! 25 Perché l’Eterno è grande e degno di sovrana lode; egli è tremendo sopra tutti gli dèi. 26 Poiché tutti gli dèi dei popoli sono idoli vani, ma l’Eterno ha fatto i cieli. 27 Splendore e maestà stanno davanti a lui, forza e gioia sono nella sua casa. 28 Date all’Eterno, o famiglie dei popoli, date all’Eterno gloria e forza. 29 Date all’Eterno la gloria dovuta al suo nome, portategli offerte e venite alla sua presenza. Prostratevi davanti all’Eterno vestiti di sacri ornamenti, 30 tremate davanti a lui, o abitanti di tutta la terra! Il mondo è stabile e non sarà smosso. 31 Si rallegrino i cieli e gioisca la terra; si dica fra le nazioni: ‘L’Eterno regna’. 32 Risuoni il mare e ciò che esso contiene; festeggi la campagna e tutto quello che c’è in essa. 33 Gli alberi delle foreste diano grida di gioia nel cospetto dell’Eterno, poiché egli viene a giudicare la terra. 34 Celebrate l’Eterno, perché egli è buono, perché la sua benignità dura per sempre. 35 E dite: ‘Salvaci, o Dio della nostra salvezza! Raccoglici fra le nazioni e liberaci, affinché celebriamo il tuo santo nome e mettiamo la nostra gloria nel lodarti’. 36 Benedetto sia l’Eterno, l’Iddio d’Israele, di eternità in eternità!". E tutto il popolo disse: "Amen!", e lodò l’Eterno. 37 Poi Davide lasciò là, davanti all’arca del patto dell’Eterno, Asaf e i suoi fratelli perché fossero sempre di servizio davanti all’arca, secondo i bisogni di ogni giorno. 38 Lasciò Obed-Edom e Cosa e i loro fratelli, in numero di sessantotto: Obed-Edom, figlio di Iedutun, e Cosa, come portieri. 39 Lasciò pure il sacerdote Sadoc e i sacerdoti suoi fratelli davanti al tabernacolo dell’Eterno, sull’alto luogo che era a Gabaon, 40 perché offrissero sempre all’Eterno olocausti, mattina e sera, sull’altare degli olocausti, ed eseguissero tutto quello che sta scritto nella legge data dall’Eterno a Israele. 41 E con essi c’erano Eman, Iedutun, e gli altri che erano stati scelti e designati per nome per lodare l’Eterno, perché la sua benignità dura per sempre. 42 Eman e Iedutun erano con loro, con trombe e cembali per i musicisti, e con degli strumenti per i cantici di lode a Dio. I figli di Iedutun erano addetti alla porta. 43 Tutto il popolo se ne andò, ciascuno a casa sua, e Davide se ne ritornò per benedire la propria casa.

1 După ce au adus*2 Sam. 6:17-19. chivotul lui Dumnezeu, l-au pus în mijlocul cortului pe care-l întinsese David pentru el și au adus înaintea lui Dumnezeu arderi-de-tot și jertfe de mulțumire. 2 Când a isprăvit David de adus arderile-de-tot și jertfele de mulțumire, a binecuvântat poporul în Numele Domnului. 3 Apoi a împărțit tuturor celor din Israel, bărbați și femei, fiecăruia, câte o pâine, o bucată de carne și o turtă de stafide. 4 A dat leviților sarcina să facă slujba înaintea chivotului Domnului, să cheme*Ps. 38; 70, titlu., să laude și să slăvească pe Domnul Dumnezeul lui Israel. 5 Aceștia erau: Asaf, căpetenia, Zaharia, al doilea după el, Ieiel, Șemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom și Ieiel. Ei aveau instrumente de muzică, alăute și harpe și Asaf suna din țimbale. 6 Preoții Benaia și Iahaziel sunau mereu din trâmbițe înaintea chivotului legământului lui Dumnezeu. 7 În ziua aceea, David a însărcinat pentru întâiași dată pe Asaf și frații săi să vestească*2 Sam. 23:1. laudele Domnului.

8 Lăudați*Ps. 105:1-15. pe Domnul, chemați Numele Lui,

faceți cunoscute printre popoare faptele Lui înalte!

9 Cântați, cântați în cinstea Lui!

Vorbiți despre toate minunile Lui!

10 Făliți-vă cu Numele Lui cel sfânt!

Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!

11 Căutați pe Domnul și sprijinul Lui,

căutați necurmat Fața Lui!

12 Aduceți-vă aminte de minunile pe care le-a făcut,

de minunile Lui și de judecățile rostite de gura Lui,

13 voi, sămânța lui Israel, robul Său,

copiii lui Iacov, aleșii Lui!

14 Domnul este Dumnezeul nostru;

judecățile Lui se împlinesc pe tot pământul.

15 Aduceți-vă aminte totdeauna de legământul Său,

de făgăduințele Lui, făcute pentru o mie de neamuri de oameni,

16 de legământul pe care l-a făcut*Gen. 17:2;26:3;28:13;35:11. cu Avraam

și de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac;

17 El l-a făcut o lege pentru Iacov,

un legământ veșnic pentru Israel,

18 zicând: „Îți voi da țara Canaanului

ca moștenire care v-a căzut la împărțeală."

19 Ei erau puțini la număr atunci,

foarte*Gen. 34:30. puțini la număr, și străini în țara aceea.

20 Și mergeau de la un neam la altul

și de la o împărăție la un alt popor,

21 dar El n-a îngăduit nimănui să-i asuprească

și a pedepsit*Gen. 12:17;20:3.Exod 7:15-18. împărați din pricina lor,

22 zicând: „Nu*Ps. 105:15. vă atingeți de unșii Mei,

și nu faceți niciun rău prorocilor mei!"

23 Cântați*Ps. 96:1. Domnului, toți locuitorii pământului!

Vestiți din zi în zi mântuirea Lui;

24 povestiți printre neamuri slava Lui,

printre toate popoarele minunile Lui!

25 Căci Domnul este mare și foarte vrednic de laudă,

El este de temut mai presus de toți dumnezeii,

26 căci toți dumnezeii popoarelor sunt*Lev. 19:4. idoli,

dar Domnul a făcut cerurile.

27 Măreția și strălucirea sunt înaintea Feței Lui,

tăria și bucuria sunt în locașul Lui.

28 Familii de popoare, dați Domnului,

dați Domnului slavă și cinste!

29 Dați Domnului slavă pentru Numele Lui!

Aduceți daruri și veniți înaintea Lui,

închinați-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte.

30 Tremurați înaintea Lui, toți locuitorii pământului!

Căci lumea este întărită și nu se clatină.

31 Să se bucure cerurile și să se veselească pământul!

Să se spună printre neamuri că Domnul împărățește!

32 Să urle marea cu tot ce este în ea!

Câmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!

33 Să chiuie copacii din pădure

înaintea Domnului! Căci El vine

să judece pământul.

34 Lăudați*Ps. 106:1;107:1;118:1;136:1. pe Domnul, căci este bun,

căci îndurarea Lui ține în veac!

35 Ziceți*Ps. 106:47,48.: „Mântuiește-ne, Dumnezeul mântuirii,

strânge-ne și scoate-ne din mijlocul neamurilor,

ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt

și să ne punem slava în a Te lăuda!

36 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, din veșnicie în veșnicie!"

Și tot*1 Împ. 8:15. poporul*Deut. 27:15. a zis: „Amin" și lăuda pe Domnul! 37 David a lăsat acolo, înaintea chivotului legământului Domnului, pe Asaf și pe frații lui, ca să slujească necurmat înaintea chivotului, împlinindu-și datoria zi de zi. 38 A lăsat pe Obed-Edom și pe Hosa cu frații lor, în număr de șaizeci și opt, pe Obed-Edom, fiul lui Iedutun, și pe Hosa, ca ușieri. 39 A pus pe preotul Țadoc și pe preoți, frații săi, înaintea*Cap. 21:29.2 Cron. 1:3. locașului Domnului, pe înălțimea*1 Împ. 3:4. din Gabaon, 40 ca să aducă necurmat Domnului arderi-de-tot, dimineața și seara*Exod 29:38.Num. 28:3., pe altarul arderilor-de-tot și să împlinească tot ce este scris în Legea Domnului, poruncită lui Israel de Domnul. 41 Cu ei erau Heman și Iedutun, și ceilalți care fuseseră aleși și numiți pe nume ca să laude pe Domnul, căci îndurarea*Vers. 24.2 Cron. 5:13;7:3.Ezra 3:11.Ier. 33:11. Lui ține în veac. 42 Cu ei erau Heman și Iedutun, care aveau trâmbițe și țimbale pentru cei ce sunau din ele și instrumente pentru cântări în cinstea lui Dumnezeu. Fiii lui Iedutun erau ușieri. 43 Tot poporul*2 Sam. 6:19,20. s-a dus fiecare la casa lui și David s-a întors să-și binecuvânteze casa.