1 Dopo la morte di Saul, Davide, tornato dalla sconfitta degli Amalechiti, si fermò due giorni a Siclag. 2 Al terzo giorno, ecco arrivare dall’accampamento di Saul, un uomo con le vesti stracciate e con il capo sparso di polvere, il quale, giunto alla presenza di Davide, si gettò in terra e gli si prostrò dinanzi. 3 Davide gli chiese: "Da dove vieni?". L’altro gli rispose: "Sono fuggito dall’accampamento d’Israele". 4 Davide gli disse: "Che è successo? dimmelo, ti prego". Egli rispose: "Il popolo è fuggito dal campo di battaglia, e molti uomini sono caduti e sono morti; anche Saul e Gionatan, suo figlio, sono morti". 5 Davide domandò al giovane che gli raccontava queste cose: "Come sai che sono morti Saul e Gionatan, suo figlio?". 6 Il giovane che gli raccontava queste cose, disse: "Mi trovavo per caso sul monte Ghilboa e vidi Saul che si appoggiava sulla sua lancia e i carri e i cavalieri stavano per raggiungerlo. 7 Lui si voltò indietro, mi vide e mi chiamò. Io risposi: ‘Eccomi’. 8 Mi chiese: ‘Chi sei tu?’. Io gli risposi: ‘Sono un Amalechita’. 9 Lui mi disse: ‘Avvicinati e uccidimi, poiché mi ha preso la vertigine, ma sono sempre vivo’. 10 Io dunque mi avvicinai e lo uccisi, perché sapevo che, una volta caduto, non avrebbe potuto vivere. Poi presi il diadema che aveva in testa e il braccialetto che aveva al braccio e li ho portati qui al mio signore". 11 Allora Davide prese le sue vesti e le stracciò; e lo stesso fecero tutti gli uomini che erano con lui. 12 E fecero cordoglio e piansero e digiunarono fino a sera, a causa di Saul, di Gionatan, suo figlio, del popolo dell’Eterno e della casa d’Israele, perché erano caduti per la spada. 13 Poi Davide chiese al giovane che gli aveva raccontato quelle cose: "Di dove sei tu?". Egli rispose: "Sono figlio di uno straniero, di un Amalechita". 14 E Davide gli disse: "Come mai non hai temuto di stendere la mano per uccidere l’unto dell’Eterno?". 15 Poi chiamò uno dei suoi uomini, e gli disse: "Avvicinati e colpisci costui!". Quello lo colpì, ed egli morì. 16 Davide gli disse: "Il tuo sangue ricada sul tuo capo, poiché la tua bocca ha testimoniato contro di te quando hai detto: ‘Io ho ucciso l’unto dell’Eterno’".

17 Allora Davide compose questa elegia su Saul e su Gionatan, suo figlio, 18 e ordinò che fosse insegnata ai figli di Giuda. È l’elegia dell’arco. Si trova scritta nel Libro del Giusto:

19 "Il fiore dei tuoi figli, o Israele, giace ucciso sulle tue alture! Come mai sono caduti quei prodi? 20 Non portate la notizia a Gat, non lo pubblicate per le strade di Ascalon; le figlie dei Filistei ne gioirebbero, le figlie degli incirconcisi ne farebbero festa. 21 O monti di Ghilboa, su di voi non cada più né rugiada né pioggia, né ci siano più campi per le offerte; poiché là fu gettato via lo scudo dei prodi, lo scudo di Saul, che l’olio non ungerà più. 22 L’arco di Gionatan non tornava mai dalla battaglia senza avere sparso sangue di uccisi, senza aver trafitto grasso di prodi; e la spada di Saul non tornava indietro senza avere colpito. 23 Saul e Gionatan, tanto amati e cari, mentre erano in vita, non sono stati divisi nella loro morte. Erano più veloci delle aquile, più forti dei leoni! 24 Figlie d’Israele, piangete su Saul, che vi rivestiva deliziosamente di scarlatto, che alle vostre vesti metteva degli ornamenti d’oro. 25 Come mai sono caduti i prodi in mezzo alla battaglia? Come mai venne ucciso Gionatan sulle tue alture? 26 Io sono in angoscia a causa tua, o Gionatan, fratello mio; tu mi eri molto caro e il tuo amore per me era più meraviglioso dell’amore delle donne. 27 Come mai sono caduti i prodi? come mai sono state infrante le loro armi?".

1 După moartea lui Saul, David, după ce bătuse*1 Sam. 30:17. pe amaleciți, se întorsese*1 Sam. 30:26. de două zile la Țiclag. 2 A treia zi, a venit un om*Cap. 4:10. din tabăra lui Saul, cu hainele sfâșiate*1 Sam. 4:12. și cu capul presărat cu țărână. Când a ajuns în fața lui David, s-a aruncat cu fața la pământ și s-a închinat. 3 David i-a zis: „De unde vii?" Și el i-a răspuns: „Am scăpat din tabăra lui Israel." 4 David i-a zis: „Spune-mi ce s-a întâmplat?" Și el a răspuns: „Poporul a fugit de pe câmpul de bătaie și un mare număr de oameni au căzut și au pierit; chiar și Saul și fiul său Ionatan au murit." 5 David a zis tânărului care-i aducea aceste vești: „De unde știi că Saul și fiul său Ionatan au murit?" 6 Și tânărul care-i aducea aceste vești a răspuns: „Am venit din întâmplare pe muntele Ghilboa*1 Sam. 31:1. și Saul*1 Sam. 31:2-4. stătea rezemat în sulița lui, și carele și călăreții erau aproape să-l ajungă. 7 Întorcându-se, m-a văzut și m-a chemat. Eu am zis: ‘Iată-mă!’ 8 Și el mi-a zis: ‘Cine ești?’ I-am răspuns: ‘Eu sunt amalecit.’ 9 Și a zis: ‘Apropie-te dar și omoară-mă, căci m-a apucat amețeala, măcar că sunt încă plin de viață.’ 10 M-am apropiat de el și l-am omorât*Jud. 9:54., știind bine că n-avea să mai rămână cu viață în urma înfrângerii. Am luat cununa împărătească de pe capul lui și brățara pe care o avea la braț și le-am adus aici, domnului meu." 11 David și-a apucat hainele și le-a sfâșiat*Cap. 3:31;13:31. și toți oamenii care erau lângă el au făcut același lucru. 12 Au jelit, au plâns și au postit până seara de durere pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru poporul Domnului, fiindcă fuseseră tăiați cu sabia. 13 David a zis tânărului care-i adusese aceste vești: „De unde ești?" Și el a răspuns: „Sunt fiul unui străin, al unui amalecit." 14 David i-a zis: „Cum*Num. 12:8. nu ți-a fost frică*1 Sam. 31:4. să pui mâna*1 Sam. 24:6;26:9.Ps. 105:15. pe unsul Domnului și să-l omori?" 15 Și David*Cap. 4:10,12. a chemat pe unul din oamenii lui și a zis: „Apropie-te și omoară-l!" Omul acela a lovit pe amalecit, care a murit. 16 Și David i-a zis: „Sângele*1 Sam. 26:9.1 Împ. 2:32,33,37. tău să cadă asupra capului tău, căci gura*Vers. 10.Luca 19:22. ta a mărturisit împotriva ta, fiindcă ai zis: ‘Am omorât pe unsul Domnului!’"

17 Iată cântarea de jale pe care a alcătuit-o David pentru Saul și fiul său Ionatan 18 și pe care a poruncit s-o învețe copiii lui Iuda. Este numită Cântarea Arcului și se află scrisă în Cartea*Ios. 10:13.Dreptului.

19 „Fala ta, Israele, zace ucisă pe dealurile tale!

Cum*Vers. 27. au căzut vitejii!

20 Nu*1 Sam. 31:9.Mica 1:10.Jud. 16:23. spuneți lucrul acesta în Gat, nu răspândiți vestea aceasta în ulițele Ascalonului,

ca să nu se bucure fetele*Exod 15:20.Jud. 11:34.1 Sam. 18:6. filistenilor,

ca să nu se laude fetelor celor netăiați*1 Sam. 31:4. împrejur.

21 Munți*1 Sam. 31:1. din Ghilboa! Nici rouă*Jud. 5:23.Iov 3:3,4.Ier. 20:14., nici ploaie să nu cadă pe voi!

Să nu fie pe voi nici câmpii care să dea pârgă pentru darurile de mâncare!

Căci acolo au fost aruncate scuturile vitejilor,

scutul lui Saul, ca și când n-ar fi fost uns*1 Sam. 10:1. cu untdelemn.

22 De la sângele celor răniți,

de la grăsimea celor mai voinici,

arcul*1 Sam. 18:4. lui Ionatan nu dădea înapoi niciodată

și sabia lui Saul nu se învârtea niciodată în vânt.

23 Saul și Ionatan, care s-au plăcut și s-au iubit în timpul vieții lor,

n-au fost despărțiți nici la moarte;

erau mai ușori decât vulturii,

mai tari*Jud. 14:18. decât leii.

24 Fiicele lui Israel, plângeți pe Saul, care vă îmbrăca în stacojiu și alte podoabe,

care vă punea găteli de aur pe hainele voastre!

25 Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei!

Cum a murit Ionatan pe dealurile tale!

26 Mă doare după tine, frate Ionatane!

Tu erai plăcerea mea;

dragostea ta pentru mine era minunată,

mai presus de dragostea*1 Sam. 18:1,3;19:2;20:17,41;23:16. femeiască.

27 Cum*Vers. 19. au căzut vitejii! Cum li s-au pierdut armele!"