1 Nous nous embarquâmes, après nous être séparés d’eux, et nous allâmes directement à Cos, le lendemain à Rhodes, et de là à Patara. 2 Et ayant trouvé un navire qui faisait la traversée vers la Phénicie, nous montâmes et partîmes. 3 Quand nous fûmes en vue de l’île de Chypre, nous la laissâmes à gauche, poursuivant notre route du côté de la Syrie, et nous abordâmes à Tyr, où le bâtiment devait décharger sa cargaison. 4 Nous trouvâmes les disciples, et nous restâmes là sept jours. Les disciples, poussés par l’Esprit, disaient à Paul *Ac 20:23;21:12.de ne pas monter à Jérusalem. 5 Mais, lorsque nous fûmes au terme des sept jours, nous nous acheminâmes pour partir, et tous nous accompagnèrent avec leurs femmes et leurs enfants jusque hors de la ville. Nous nous mîmes à genoux sur le rivage, et nous priâmes. 6 Puis, ayant pris congé les uns des autres, nous montâmes sur le navire, et ils retournèrent chez eux.

7 Achevant notre navigation, nous allâmes de Tyr à Ptolémaïs, où nous saluâmes les frères, et passâmes un jour avec eux. 8 Nous partîmes le lendemain, et nous arrivâmes à Césarée. Étant entrés dans la maison de *Ac 6:5;8:29.Philippe l’évangéliste, qui était l’un des sept, nous logeâmes chez lui. 9 Il avait quatre filles vierges *Joë 2:28.Ac 2:17.qui prophétisaient. 10 Comme nous étions là depuis plusieurs jours, un prophète, nommé *Ac 11:28.Agabus, descendit de Judée, 11 et vint nous trouver. Il prit la ceinture de Paul, se lia les pieds et les mains, et dit: Voici ce que déclare le Saint-Esprit: *Ac 20:23;21:33.L’homme à qui appartient cette ceinture, les Juifs le lieront de la même manière à Jérusalem, et le livreront entre les mains des païens. 12 Quand nous entendîmes cela, nous et ceux de l’endroit, nous priâmes Paul de ne pas monter à Jérusalem. 13 Alors il répondit: *Ac 20:24.Que faites-vous, en pleurant et en me brisant le cœur? Je suis prêt, non seulement à être lié, mais encore à mourir à Jérusalem pour le nom du Seigneur Jésus. 14 Comme il ne se laissait pas persuader, nous n’insistâmes pas, et nous dîmes: *Mt 6:10.Lu 11:2;22:42.Que la volonté du Seigneur se fasse! 15 Après ces jours-là, nous fîmes nos préparatifs, et nous montâmes à Jérusalem. 16 Quelques disciples de Césarée vinrent aussi avec nous, et nous conduisirent chez un nommé Mnason, de l’île de Chypre, ancien disciple, chez qui nous devions loger.

17 Lorsque nous arrivâmes à Jérusalem, les frères nous reçurent avec joie. 18 Le lendemain, Paul se rendit avec nous chez Jacques, et tous les anciens s’y réunirent. 19 Après les avoir salués, il raconta en détail ce que Dieu avait fait au milieu des païens par son ministère. 20 Quand ils l’eurent entendu, ils glorifièrent Dieu. Puis ils lui dirent: Tu vois, frère, combien de milliers de Juifs ont cru, et tous sont zélés pour la loi. 21 Or, ils ont appris que tu enseignes à tous les Juifs qui sont parmi les païens à renoncer à Moïse, leur disant de ne pas circoncire les enfants et de ne pas se conformer aux coutumes. 22 Que faire donc? Sans aucun doute la multitude se rassemblera, car on saura que tu es venu. 23 C’est pourquoi fais ce que nous allons te dire. Il y a parmi nous quatre hommes qui ont fait un vœu; 24 prends-les avec toi, purifie-toi avec eux, et pourvois à leur dépense, afin qu’ils se rasent la tête. Et ainsi tous sauront que ce qu’ils ont entendu dire sur ton compte est faux, mais que toi aussi tu te conduis en observateur de la loi. 25 A l’égard des païens qui ont cru, *Ac 15:23.nous avons décidé et nous leur avons écrit qu’ils eussent à *Ex 20:3.1 Co 8:1.s’abstenir des viandes sacrifiées aux idoles, *Ge 9:4.du sang, des animaux étouffés, et de l’impudicité. 26 *Ac 24:6.Alors Paul prit ces hommes, se purifia, et entra le lendemain dans le temple avec eux, pour annoncer à quel jour la purification serait accomplie et l’offrande présentée pour chacun d’eux.

27 Sur la fin des sept jours, les Juifs d’Asie, ayant vu Paul dans le temple, soulevèrent toute la foule, et mirent la main sur lui, 28 en criant: Hommes Israélites, au secours! Voici l’homme qui prêche partout et à tout le monde contre le peuple, contre la loi et contre ce lieu; il a même introduit des Grecs dans le temple, et a profané ce saint lieu. 29 Car ils avaient vu auparavant *Ac 20:4.2 Ti 4:20.Trophime d’Éphèse avec lui dans la ville, et ils croyaient que Paul l’avait fait entrer dans le temple. 30 Toute la ville fut émue, et le peuple accourut de toutes parts. Ils se saisirent de Paul, et le traînèrent hors du temple, dont les portes furent aussitôt fermées. 31 Comme ils cherchaient à le tuer, le bruit vint au tribun de la cohorte que tout Jérusalem était en confusion. 32 A l’instant il prit des soldats et des centeniers, et courut à eux. Voyant le tribun et les soldats, ils cessèrent de frapper Paul. 33 *Ac 21:11.Alors le tribun s’approcha, se saisit de lui, et le fit lier de deux chaînes. Puis il demanda qui il était, et ce qu’il avait fait. 34 Mais dans la foule les uns criaient d’une manière, les autres d’une autre; ne pouvant donc rien apprendre de certain, à cause du tumulte, il ordonna de le mener dans la forteresse. 35 Lorsque Paul fut sur les degrés, il dut être porté par les soldats, à cause de la violence de la foule; 36 car la multitude du peuple suivait, en criant: *Lu 23:18.Jn 19:15.Ac 22:22.Fais-le mourir!

37 Au moment d’être introduit dans la forteresse, Paul dit au tribun: M’est-il permis de te dire quelque chose? Le tribun répondit: Tu sais le grec? 38 Tu n’es donc pas cet Égyptien qui s’est révolté dernièrement, et qui a emmené dans le désert quatre mille brigands? 39 Je suis Juif, reprit Paul, *Ac 9:11,30.de Tarse en Cilicie, citoyen d’une ville qui n’est pas sans importance. Permets-moi, je te prie, de parler au peuple. 40 Le tribun le lui ayant permis, Paul, debout sur les degrés, fit signe de la main au peuple. Un profond silence s’établit, et Paul, parlant en langue hébraïque, dit:

1 După ce ne-am smuls din brațele lor, am plecat pe apă și ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos și de-acolo la Patara. 2 Am găsit o corabie care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea și am plecat. 3 Am trecut prin fața insulei Cipru, am lăsat-o la stânga și ne-am urmat drumul spre Siria, apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4 Acolo am găsit pe ucenici și am rămas șapte zile. Ucenicii*Cap. 20:23;21:12., prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5 Dar când s-au împlinit zilele, am plecat și ne-am văzut de drum; și ne-au petrecut toți, cu nevestele și copiii, până afară din cetate. Am îngenuncheat*Cap. 20:36. pe mal și ne-am rugat. 6 Apoi ne-am luat ziua bună unii de la alții și noi ne-am suit în corabie, iar ei s-au întors acasă*Ioan 1:11..

7 După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraților și am stat la ei o zi. 8 A doua zi, am plecat și am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul*Efes. 4:11.2 Tim. 4:5., care*Cap. 6:5;8:26,40. era unul din cei șapte, și am găzduit la el. 9 El avea patru fete fecioare, care*Ioel 2:28. Cap. 2:17. proroceau. 10 Fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un proroc numit Agab*Cap. 11:28. s-a coborât din Iudeea 11 și a venit la noi. A luat brâul lui Pavel, și-a legat picioarele și mâinile și a zis: „Iată ce zice Duhul Sfânt: ‘Așa*Cap. 20:23;21:33. vor lega iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta și-l vor da în mâinile neamurilor.’" 12 Când am auzit lucrul acesta, atât noi, cât și cei de acolo am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim. 13 Atunci Pavel a răspuns: „Ce*Cap. 20:24. faceți de plângeți așa și-mi rupeți inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să și mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus." 14 Dacă am văzut că nu-l putem îndupleca, n-am mai stăruit și am zis: „Facă-se voia*Mat. 6:10;26:42.Luca 11:2;22:42. Domnului!" 15 După zilele acelea, ne-am pregătit de plecare și ne-am suit la Ierusalim. 16 Câțiva ucenici din Cezareea au venit și ei cu noi și ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam să găzduim.

17 Când*Cap. 15:4. am ajuns la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie. 18 A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov*Cap. 15:13.Gal. 1:19;2:9. și toți prezbiterii s-au adunat acolo. 19 După ce le-a dat ziua bună, le-a istorisit*Cap. 15:4,12.Rom. 15:18,19. cu de-amănuntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul neamurilor prin*Cap. 1:17;20:24. slujba lui. 20 Când l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi, i-au zis: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut și toți sunt plini de râvnă*Cap. 22:3.Rom. 10:2.Gal. 1:14. pentru Lege. 21 Dar ei au auzit despre tine că înveți pe toți iudeii care trăiesc printre neamuri să se lepede de Moise, că le zici să nu-și taie copiii împrejur și să nu trăiască potrivit cu obiceiurile. 22 Ce este de făcut? Negreșit, mulțimea are să se adune, căci vor auzi că ai venit. 23 Deci, fă ce-ți vom spune noi. Avem aici patru bărbați, care au făcut o juruință. 24 Ia-i cu tine, curățește-te împreună cu ei și cheltuiește tu pentru ei, ca să-și radă*Num. 6:2,13,18. Cap. 18:18. capul. Și astfel vor cunoaște toți că nu este nimic adevărat din cele ce au auzit despre tine, ci că și tu umbli întocmai după rânduială și păzești Legea. 25 Cu privire la neamurile care au crezut, noi*Cap. 15:20,29. am hotărât și le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate și de curvie." 26 Atunci, Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curățit și a*Cap. 24:18. intrat cu ei a doua zi în Templu, ca să vestească*Num. 6:13. sfârșitul zilelor curățirii, când se va aduce jertfă pentru fiecare din ei.

27 Către sfârșitul celor șapte zile, iudeii*Cap. 24:18. din Asia, când au văzut pe Pavel în Templu, au întărâtat tot norodul, au*Cap. 26:21. pus mâinile pe el 28 și au început să strige: „Bărbați israeliți, dați ajutor! Iată omul care*Cap. 24:5,6. propovăduiește pretutindeni și în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii și împotriva locașului acestuia, ba încă a vârât și pe niște greci în Templu și a spurcat acest locaș sfânt." 29 În adevăr, văzuseră mai înainte pe Trofim*Cap. 20:4., Efeseanul, împreună cu el în cetate și credeau că Pavel îl băgase în Templu. 30 Toată cetatea s-a pus în mișcare*Cap. 26:21. și s-a strâns norodul din toate părțile. Au pus mâna pe Pavel și l-au scos din Templu, ale cărui uși au fost încuiate îndată. 31 Pe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oastei că tot Ierusalimul s-a tulburat. 32 Acesta*Cap. 23:27;24:7. a luat îndată ostași și sutași și a alergat la ei. Când au văzut pe căpitan și pe ostași, au încetat să mai bată pe Pavel. 33 Atunci, căpitanul s-a apropiat, a*Cap. 20:23. Vers. 11. pus mâna pe el și a poruncit să-l lege cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine este și ce a făcut. 34 Dar unii strigau într-un fel, alții într-alt fel prin mulțime. Fiindcă nu putea deci să înțeleagă adevărul din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetățuie. 35 Când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostași din pricina îmbulzelii norodului întărâtat, 36 căci mulțimea norodului se ținea după el și striga: „La moarte*Luca 23:18.Ioan 19:15. Cap. 22:22. cu el!"

37 Tocmai când era să fie băgat în cetățuie, Pavel a zis căpitanului: „Îmi este îngăduit să-ți spun ceva?" Căpitanul a răspuns: „Știi grecește? 38 Nu cumva*Cap. 5:36. ești egipteanul acela care s-a răsculat acum în urmă și a dus în pustie pe cei patru mii de tâlhari?" 39 „Eu*Cap. 9:11;22:3. sunt iudeu", a spus Pavel, „din Tarsul din Cilicia, cetățean al unei cetăți nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului." 40 După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte și a*Cap. 12:17. făcut semn norodului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere, și Pavel le-a vorbit în limba evreiască astfel: