1 Pierre et Jean montaient ensemble au temple, à l’heure de la prière: c’était la neuvième heure. 2 Ac 14:8.Il y avait un homme boiteux de naissance, qu’on portait et qu’on plaçait tous les jours à la porte du temple appelée la Belle, Jn 9:8.pour qu’il demandât l’aumône à ceux qui entraient dans le temple. 3 Cet homme, voyant Pierre et Jean qui allaient y entrer, leur demanda l’aumône. 4 Pierre, de même que Jean, fixa les yeux sur lui, et dit: Regarde-nous. 5 Et il les regardait attentivement, s’attendant à recevoir d’eux quelque chose. 6 Alors Pierre lui dit: Je n’ai ni argent, ni or; mais ce que j’ai, je te le donne: Ac 4:10.au nom de Jésus-Christ de Nazareth, lève-toi et marche. 7 Et le prenant par la main droite, il le fit lever. Au même instant, ses pieds et ses chevilles devinrent fermes; 8 d’un saut il fut debout, et il se mit à marcher. Il entra avec eux dans le temple, marchant, sautant, et louant Dieu. 9 Tout le monde le vit marchant et louant Dieu. 10 Ils reconnaissaient que c’était celui qui était assis à la Belle porte du temple pour demander l’aumône, et ils furent remplis d’étonnement et de surprise au sujet de ce qui lui était arrivé. 11 Comme il ne quittait pas Pierre et Jean, tout le peuple étonné accourut vers eux, au portique dit de Salomon.
12 Pierre, voyant cela, dit au peuple: Hommes Israélites, pourquoi vous étonnez-vous de cela? Pourquoi avez-vous les regards fixés sur nous, comme si c’était par notre propre puissance ou par notre piété que nous eussions fait marcher cet homme? 13 Le Dieu d’Abraham, d’Isaac et de Jacob, le Dieu de nos pères, a glorifié son serviteur Jésus, que vous avez livré et renié Mt 27:20.Mc 15:11.Lu 23:18.Jn 18:40.devant Pilate, qui était d’avis qu’on le relâchât. 14 Vous avez renié le Saint et le Juste, et vous avez demandé qu’on vous accordât la grâce d’un meurtrier. 15 Ac 1:8;2:32.Vous avez fait mourir le Prince de la vie, que Dieu a ressuscité des morts; nous en sommes témoins. 16 C’est par la foi en son nom que son nom a raffermi celui que vous voyez et connaissez; c’est la foi en lui qui a donné à cet homme cette entière guérison, en présence de vous tous. 17 Et maintenant, frères, je sais que vous avez agi par ignorance, ainsi que vos chefs. 18 Mais Dieu a accompli de la sorte ce qu’il avait És 50:6;53:5.Lu 24:27.annoncé d’avance par la bouche de tous ses prophètes, que son Christ devait souffrir. 19 Ac 2:38.Repentez-vous donc et convertissez-vous, pour que vos péchés soient effacés, 20 afin que des temps de rafraîchissement viennent de la part du Seigneur, et qu’il envoie celui qui vous a été destiné, Jésus-Christ, 21 que le ciel doit recevoir jusqu’aux temps du rétablissement de toutes choses, dont Dieu a parlé anciennement par la bouche de ses saints prophètes. 22 Moïse a dit: De 18:15;18:19.Jn 1:46.Ac 7:37.Le Seigneur votre Dieu vous suscitera d’entre vos frères un prophète comme moi; vous l’écouterez dans tout ce qu’il vous dira, 23 et quiconque n’écoutera pas ce prophète sera exterminé du milieu du peuple. 24 Tous les prophètes qui ont successivement parlé, depuis Samuel, ont aussi annoncé ces jours-là. 25 Vous êtes les fils des prophètes et de l’alliance que Dieu a traitée avec nos pères, en disant à Abraham: Ge 22:18.Ga 3:8.Toutes les familles de la terre seront bénies en ta postérité. 26 C’est à vous premièrement que Dieu, ayant suscité son serviteur, l’a envoyé pour vous bénir, en détournant chacun de vous de ses iniquités.
1 Petru și Ioan se suiau împreună laCap. 2:46. Templu, la ceasul rugăciunii: eraPs. 55:17. ceasul al nouălea. 2 Acolo eraCap. 14:8. un om olog din naștere, care era dus și pus în toate zilele la poarta Templului numită „Frumoasă", ca săIoan 9:8. ceară de milă de la cei ce intrau în Templu. 3 Omul acesta, când a văzut pe Petru și pe Ioan că voiau să intre în Templu, le-a cerut milostenie. 4 Petru, ca și Ioan, s-a uitat țintă la el și a zis: „Uită-te la noi!" 5 Și el se uita la ei cu luare aminte și aștepta să capete ceva de la ei. 6 Atunci, Petru i-a zis: „Argint și aur n-am, dar ce am, îți dau: ÎnCap. 4:10. Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te și umblă!" 7 L-a apucat de mâna dreaptă și l-a ridicat în sus. Îndată i s-au întărit tălpile și gleznele; 8 dintr-o săriturăIs. 35:6. a fost în picioare și a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind și lăudând pe Dumnezeu. 9 Tot norodul l-aCap. 4:16,21. văzut umblând și lăudând pe Dumnezeu. 10 Îl cunoșteau că era cel ce ședeaIoan 9:8. la poarta „Frumoasă" a Templului, ca să ceară de pomană, și s-au umplut de uimire și de mirare pentru cele ce i se întâmplaseră. 11 Fiindcă el se ținea de Petru și de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul zisIoan 10:23. Cap. 5:12. al lui Solomon.
12 Petru, când a văzut lucrul acesta, a luat cuvântul și a zis norodului: „Bărbați israeliți, pentru ce vă mirați de lucrul acesta? De ce vă uitați cu ochii țintă la noi, ca și cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble? 13 DumnezeulCap. 5:30. lui Avraam, Isaac și Iacov, Dumnezeul părinților noștri, a proslăvitIoan 7:39;12:16;17:1. pe Robul Său Isus, pe care voi L-ați datMat. 27:2. în mâna lui Pilat și v-ați lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să-I dea drumul. 14 Voi v-ațiMat. 27:20.Marcu 15:11.Luca 23:18,20,21.Ioan 18:40;19:15. Cap. 13:28. lepădat de CelPs. 16:10.Marcu 1:24.Luca 1:35. Cap. 2:27;4:27. Sfânt și NeprihănitCap. 7:52;22:14. și ați cerut să vi se dăruiască un ucigaș. 15 Ați omorât pe Domnul vieții, peCap. 2:24. care Dumnezeu L-a înviat din morți; noiCap. 2:32. suntem martori ai Lui. 16 Prin credința înMat. 9:22. Cap. 4:10;14:9. Numele lui Isus, a întărit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedeți și-l cunoașteți; credința în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeți cu toții. 17 Și acum, fraților, știu că dinLuca 23:34.Ioan 16:3. Cap. 13:27.1 Cor. 2:8.1 Tim. 1:13. neștiință ați făcut așa, ca și mai-marii voștri. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainteLuca 24:44. Cap. 26:22. prinPs. 22.Is. 50:6;53:5.Dan. 9:26.1 Pet. 1:10,11. gura tuturor prorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi. 19 Pocăiți-vă darCap. 2:38. și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare 20 și să trimită pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos, 21 peCap. 1:11. care cerul trebuie să-L primească, până la vremurile așezăriiMat. 17:11. din nou a tuturor lucrurilor – despre aceste vremuri aLuca 1:70. vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinților Săi proroci din vechime. 22 În adevăr, Moise a zis părinților noștri: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre frații voștri un prorocDeut. 18:15,18,19. Cap. 7:37. ca mine; pe El să-L ascultați în tot ce vă va spune. 23 Și oricine nu va asculta de Prorocul acela va fi nimicit cu desăvârșire din mijlocul norodului.’ 24 De asemenea, toți prorocii, de la Samuel și ceilalți care au urmat după el și au vorbit, au vestit zilele acestea. 25 VoiCap. 2:39.Rom. 9:4,8;15:8.Gal. 3:26. sunteți fiii prorocilor și ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinții noștri, când a zis lui Avraam: ‘Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânțaGen. 12:3;18:18;22:18;26:4;28:14.Gal. 3:8. ta.’ 26 Dumnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L-a trimisMat. 10:5;15:24.Luca 24:47. Cap. 13:32,33,46. mai întâi vouăVers. 22., ca să vă binecuvânteze, întorcândMat. 1:21. pe fiecare din voi de la fărădelegile sale."