1 When David was living in his house, David said to Nathan the prophet, "Behold, I live in a cedar house, but the ark of Yahweh’s covenant is in a tent."

2 Nathan said to David, "Do all that is in your heart; for God is with you."

3 That same night, the word of God came to Nathan, saying, 4 "Go and tell David my servant, ‘Yahweh says, "You shall not build me a house to dwell in; 5 for I have not lived in a house since the day that I brought up Israel to this day, but have gone from tent to tent, and from one tent to another. 6 In all places in which I have walked with all Israel, did I speak a word with any of the judges of Israel, whom I commanded to be shepherd of my people, saying, ‘Why have you not built me a house of cedar?’"’

7 "Now therefore, you shall tell my servant David, ‘Yahweh of Armies says, "I took you from the sheep pen, from following the sheep, to be prince over my people Israel. 8 I have been with you wherever you have gone, and have cut off all your enemies from before you. I will make you a name like the name of the great ones who are in the earth. 9 I will appoint a place for my people Israel, and will plant them, that they may dwell in their own place, and be moved no more. The children of wickedness will not waste them any more, as at the first, 10 and from the day that I commanded judges to be over my people Israel. I will subdue all your enemies. Moreover I tell you that Yahweh will build you a house. 11 It will happen, when your days are fulfilled that you must go to be with your fathers, that I will set up your offspring after you, who will be of your sons; and I will establish his kingdom. 12 He will build me a house, and I will establish his throne forever. 13 I will be his father, and he will be my son. I will not take my loving kindness away from him, as I took it from him who was before you; 14 but I will settle him in my house and in my kingdom forever. His throne will be established forever."’" 15 According to all these words, and according to all this vision, so Nathan spoke to David.

16 Then David the king went in and sat before Yahweh; and he said, "Who am I, Yahweh God, and what is my house, that you have brought me this far? 17 This was a small thing in your eyes, O God, but you have spoken of your servant’s house for a great while to come, and have respected me according to the standard of a man of high degree, Yahweh God. 18 What can David say yet more to you concerning the honor which is done to your servant? For you know your servant. 19 Yahweh, for your servant’s sake, and according to your own heart, you have done all this greatness, to make known all these great things. 20 Yahweh, there is no one like you, neither is there any God besides you, according to all that we have heard with our ears. 21 What one nation in the earth is like your people Israel, whom God went to redeem to himself for a people, to make you a name by great and awesome things, in driving out nations from before your people whom you redeemed out of Egypt? 22 For you made your people Israel your own people forever; and you, Yahweh, became their God. 23 Now, Yahweh, let the word that you have spoken concerning your servant, and concerning his house, be established forever, and do as you have spoken. 24 Let your name be established and magnified forever, saying, ‘Yahweh of Armies is the God of Israel, even a God to Israel. The house of David your servant is established before you.’ 25 For you, my God, have revealed to your servant that you will build him a house. Therefore your servant has found courage to pray before you. 26 Now, Yahweh, you are God, and have promised this good thing to your servant. 27 Now it has pleased you to bless the house of your servant, that it may continue forever before you; for you, Yahweh, have blessed, and it is blessed forever."

1 Pe când*2 Sam. 7:1. locuia David în casa lui, a zis prorocului Natan: „Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru, și chivotul legământului Domnului este într-un cort." 2 Natan a răspuns lui David: „Fă tot ce-ți spune inima, căci Dumnezeu este cu tine." 3 În noaptea următoare, Cuvântul Domnului a vorbit lui Natan: 4 „Du-te și spune robului Meu David: ‘Așa vorbește Domnul: «Nu tu Îmi vei zidi o casă de locuit. 5 Căci Eu n-am locuit într-o casă din ziua când am scos pe Israel din Egipt până în ziua de azi, ci am mers din cort în cort și din locaș în locaș. 6 Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorbă vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul Meu, am zis Eu: ‹Pentru ce nu-Mi zidiți o casă de cedru?›»’ 7 Acum să spui robului Meu David: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Te-am luat de la pășune, dinapoia oilor, ca să fii căpetenia poporului Meu Israel, 8 am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toți vrăjmașii tăi dinaintea ta și ți-am făcut nume ca numele celor mari de pe pământ; 9 am dat o locuință poporului Meu Israel și l-am sădit ca să fie statornic acolo și să nu mai fie tulburat, pentru ca cei răi să nu-l mai nimicească așa cum îl nimiceau mai înainte 10 și pe vremea când pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toți vrăjmașii tăi. Și îți vestesc că Domnul îți va zidi o casă. 11 Când ți se vor împlini zilele și când te vei duce la părinții tăi, voi ridica sămânța ta după tine, și anume pe unul din fiii tăi, și-i voi întări domnia. 12 El Îmi va zidi o casă și-i voi întări pe vecie scaunul lui de domnie. 13 Eu îi voi*2 Sam. 7:14,15. fi Tată, și el Îmi va fi fiu; și nu voi îndepărta bunătatea Mea de la el, cum am îndepărtat-o de la cel dinaintea ta. 14 Îl*Luca 1:33. voi așeza pentru totdeauna în Casa Mea, și în Împărăția Mea scaunul lui de domnie va fi întărit pe vecie.»’"

15 Natan a spus lui David toate aceste cuvinte și toată vedenia aceasta. 16 Și împăratul David*2 Sam. 7:18. s-a dus și s-a înfățișat înaintea Domnului și a zis: „Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt? 17 Și atâta este puțin lucru înaintea Ta, Dumnezeule! Tu vorbești și de casa robului Tău pentru vremurile viitoare. Și binevoiești să-Ți îndrepți privirile asupra mea în felul oamenilor, Tu care ești înălțat, Doamne Dumnezeule! 18 Ce ar putea să-Ți mai spună David față de slava dată robului Tău? Tu cunoști pe robul Tău. 19 Doamne, din pricina robului Tău și după inima Ta ai făcut aceste lucruri mari și i le-ai descoperit. 20 Doamne, nimeni nu este ca Tine și nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre. 21 Este oare pe pământ un singur popor care să fie ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu a venit să-l răscumpere, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Ți faci un nume și să săvârșești minuni și semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt? 22 Tu ai pus pe poporul Tău Israel ca să fie poporul Tău pe vecie și Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui. 23 Acum, Doamne, cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău și asupra casei lui să rămână în veac și fă după cuvântul Tău! 24 Să rămână, pentru ca Numele Tău să fie slăvit pe vecie și să se spună: ‘Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel!’ Și casa robului Tău David să fie întărită înaintea Ta! 25 Căci Tu Însuți, Dumnezeule, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o casă. De aceea a îndrăznit robul Tău să se roage înaintea Ta. 26 Acum, Doamne, Tu ești adevăratul Dumnezeu și Tu ai vestit harul acesta robului Tău. 27 Binecuvântează dar casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veșnicie!"