1 Então subiu Naás, amonita, e sitiou a Jabes-Gileade; e disseram todos os homens de Jabes a Naás: Faze aliança conosco, e te serviremos.

2 Porém Naás, amonita, lhes disse: Com esta condição farei aliança convosco: que a todos vos arranque o olho direito, e assim ponha esta afronta sobre todo o Israel.

3 Então os anciãos de Jabes lhe disseram: Deixa-nos por sete dias, para que enviemos mensageiros por todos os termos de Israel, e, não havendo ninguém que nos livre, então viremos a ti.

4 E, vindo os mensageiros a Gibeá de Saul, falaram estas palavras aos ouvidos do povo. Então todo o povo levantou a sua voz, e chorou.

5 E eis que Saul vinha do campo, atrás dos bois; e disse Saul: Que tem o povo, que chora? E contaram-lhe as palavras dos homens de Jabes.

6 Então o Espírito de Deus se apoderou de Saul, ouvindo estas palavras; e acendeu-se em grande maneira a sua ira. 7 E tomou uma junta de bois, e cortou-os em pedaços, e os enviou a todos os termos de Israel pelas mãos dos mensageiros, dizendo: Qualquer que não seguir a Saul e a Samuel, assim se fará aos seus bois. Então caiu o temor do Senhor sobre o povo, e saíram como um só homem.

8 E contou-os em Bezeque; e houve dos filhos de Israel trezentos mil, e dos homens de Judá trinta mil.

9 Então disseram aos mensageiros que vieram: Assim direis aos homens de Jabes-Gileade: Amanhã, em aquecendo o sol, vos virá livramento. Vindo, pois, os mensageiros, e anunciando-o aos homens de Jabes, se alegraram.

10 E os homens de Jabes disseram aos amonitas: Amanhã sairemos a vós; então nos fareis conforme a tudo o que parecer bem aos vossos olhos.

11 E sucedeu que ao outro dia Saul pôs o povo em três companhias, e vieram ao meio do arraial pela vigília da manhã, e feriram aos amonitas até que o dia aqueceu; e sucedeu que os restantes se espalharam, de modo que não ficaram dois deles juntos.

12 Então disse o povo a Samuel: Quem é aquele que dizia que Saul não reinaria sobre nós? Dai-nos aqueles homens, e os mataremos.

13 Porém Saul disse: Hoje não morrerá nenhum, pois hoje tem feito o Senhor um livramento em Israel.

14 E disse Samuel ao povo: Vinde, vamos nós a Gilgal, e renovemos ali o reino.

15 E todo o povo partiu para Gilgal, onde proclamaram a Saul por rei perante o Senhor, e ofereceram ali ofertas pacíficas perante o Senhor, em Gilgal e Saul se alegrou muito ali com todos os homens de Israel.

1 Nahaș*Cap. 12:12., Amonitul, a venit și a împresurat Iabesul*Jud. 21:8. din Galaad. Toți locuitorii din Iabes au zis lui Nahaș: „Fă*Gen. 26:28.Exod 23:32.Iov 41:4.Ezec. 17:13. legământ cu noi, și-ți vom fi supuși." 2 Dar Nahaș, Amonitul, le-a răspuns: „Voi face legământ cu voi dacă mă lăsați să vă scot la toți ochiul drept și să arunc astfel o ocară*Gen. 34:14. Cap. 17:26. asupra întregului Israel." 3 Bătrânii din Iabes i-au zis: „Dă-ne un răgaz de șapte zile ca să trimitem soli în tot ținutul lui Israel; și dacă nu va fi nimeni să ne ajute, ne vom supune ție." 4 Solii au ajuns la*Cap. 10:26;15:34.2 Sam. 21:6. Ghibea, cetatea lui Saul, și au spus aceste lucruri în auzul poporului. Și tot poporul*Jud. 2:4;21:2. a ridicat glasul și a plâns. 5 Saul tocmai se întorcea de la câmp, în urma boilor, și a întrebat: „Ce are poporul de plânge?" I-au istorisit ce spuseseră cei din Iabes. 6 Cum a auzit Saul aceste lucruri, Duhul*Jud. 3:10;6:34;11:29;13:25;14:6. Cap. 10:10;16:13. lui Dumnezeu a venit peste el și s-a mâniat foarte tare. 7 A luat o pereche de boi, i-a tăiat*Jud. 19:29. în bucăți și le-a trimis prin soli în tot ținutul lui Israel, zicând: „Oricine*Jud. 21:6,8,10. nu va merge după Saul și Samuel își va vedea boii tăiați la fel." Groaza Domnului a apucat pe popor, care a pornit ca un singur om. 8 Saul le-a făcut numărătoarea la Bezec*Jud. 1:5.; copiii lui Israel*2 Sam. 24:9. erau trei sute de mii și bărbații lui Iuda, treizeci de mii. 9 Ei au zis solilor care veniseră: „Așa să vorbiți locuitorilor Iabesului din Galaad: ‘Mâine, când va dogori soarele, veți avea ajutor.’" Solii au dus vestea aceasta celor din Iabes, care s-au umplut de bucurie 10 și au zis amoniților: „Mâine ne vom*Vers. 3. supune vouă și ne veți face ce vă va plăcea." 11 A doua zi, Saul*Cap. 31:11. a împărțit poporul în trei*Jud. 7:16. cete. Au pătruns în tabăra amoniților în straja dimineții și i-au bătut până la căldura zilei. Cei ce au scăpat au fost risipiți și n-au mai rămas doi laolaltă dintre ei.

12 Poporul a zis lui Samuel: „Cine*Cap. 10:27. zicea: ‘Saul să domnească peste noi?’ Dați*Luca 19:27. încoace pe oamenii aceia, ca să-i omorâm." 13 Dar Saul a zis: „Nimeni*2 Sam. 19:22. nu va fi omorât în ziua aceasta, căci astăzi Domnul a dat o izbăvire*Exod 14:13,30. Cap. 19:5. lui Israel." 14 Și Samuel a zis poporului: „Veniți și să mergem la Ghilgal, ca să întărim acolo împărăția." 15 Tot poporul s-a dus la Ghilgal*Cap. 10:8. și au pus pe Saul împărat, înaintea*Cap. 10:17. Domnului, la Ghilgal. Acolo, au adus jertfe*Cap. 10:8. de mulțumire înaintea Domnului și Saul și toți oamenii lui Israel s-au veselit foarte mult acolo.