1 E havia um homem de Benjamim, cujo nome era Quis, filho de Abiel, filho de Zeror, filho de Becorate, filho de Afia, filho de um homem de Benjamim; homem poderoso. 2 Este tinha um filho, cujo nome era Saul, moço, e tão belo que entre os filhos de Israel não havia outro homem mais belo do que ele; desde os ombros para cima sobressaía a todo o povo.

3 E perderam-se as jumentas de Quis, pai de Saul; por isso disse Quis a Saul, seu filho: Toma agora contigo um dos moços, e levanta-te e vai procurar as jumentas.

4 Passaram, pois, pela montanha de Efraim, e dali passaram à terra de Salisa, porém não as acharam; depois passaram à terra de Saalim, porém tampouco estavam ali; também passaram à terra de Benjamim, porém tampouco as acharam.

5 Vindo eles então à terra de Zufe, Saul disse para o seu moço, com quem ele ia: Vem, e voltemos; para que porventura meu pai não deixe de inquietar-se pelas jumentas e se aflija por causa de nós.

6 Porém ele lhe disse: Eis que há nesta cidade um homem de Deus, e homem honrado é; tudo quanto diz, sucede assim infalivelmente; vamo-nos agora lá; porventura nos mostrará o caminho que devemos seguir.

7 Então Saul disse ao seu moço: Eis, porém, se lá formos, que levaremos então àquele homem? Porque o pão de nossos alforjes se acabou, e presente nenhum temos para levar ao homem de Deus; que temos?

8 E o moço tornou a responder a Saul, e disse: Eis que ainda se acha na minha mão um quarto de um siclo de prata, o qual darei ao homem de Deus, para que nos mostre o caminho

9 (Antigamente em Israel, indo alguém consultar a Deus, dizia assim: Vinde, e vamos ao vidente; porque ao profeta de hoje, antigamente se chamava vidente).

10 Então disse Saul ao moço: Bem dizes; vem, pois, vamos. E foram-se à cidade onde estava o homem de Deus.

11 E, subindo eles pela colina à cidade, acharam umas moças que saíam a tirar água; e disseram-lhes: Está aqui o vidente?

12 E elas lhes responderam, e disseram: Sim, eis aí o tens diante de ti; apressa-te, pois, porque hoje veio à cidade; porquanto o povo tem hoje sacrifício no alto.

13 Entrando vós na cidade, logo o achareis, antes que suba ao alto para comer; porque o povo não comerá, até que ele venha; porque ele é o que abençoa o sacrifício, e depois comem os convidados; subi, pois, agora, que hoje o achareis.

14 Subiram, pois, à cidade; e, vindo eles no meio da cidade, eis que Samuel lhes saiu ao encontro, para subir ao alto.

15 Porque o Senhor revelara isto aos ouvidos de Samuel, um dia antes que Saul viesse, dizendo:

16 Amanhã a estas horas te enviarei um homem da terra de Benjamim, o qual ungirás por capitão sobre o meu povo de Israel, e ele livrará o meu povo da mão dos filisteus; porque tenho olhado para o meu povo; porque o seu clamor chegou a mim.

17 E quando Samuel viu a Saul, o Senhor lhe respondeu: Eis aqui o homem de quem eu te falei. Este dominará sobre o meu povo.

18 E Saul se chegou a Samuel no meio da porta, e disse: Mostra-me, peço-te, onde está a casa do vidente.

19 E Samuel respondeu a Saul, e disse: Eu sou o vidente; sobe diante de mim ao alto, e comei hoje comigo; e pela manhã te despedirei, e tudo quanto está no teu coração, to declararei.

20 E quanto às jumentas que há três dias se te perderam, não ocupes o teu coração com elas, porque já se acharam. E para quem é todo o desejo de Israel? Porventura não é para ti, e para toda a casa de teu pai?

21 Então respondeu Saul, e disse: Porventura não sou eu filho de Benjamim, da menor das tribos de Israel? E a minha família a menor de todas as famílias da tribo de Benjamim? Por que, pois, me falas com semelhantes palavras?

22 Porém Samuel tomou a Saul e ao seu moço, e os levou à câmara; e deu-lhes lugar acima de todos os convidados, que eram uns trinta homens. 23 Então disse Samuel ao cozinheiro: Dá aqui a porção que te dei, de que te disse: Põe-na à parte contigo.

24 Levantou, pois, o cozinheiro a espádua, com o que havia nela, e pô-la diante de Saul; e disse Samuel: Eis que o que foi reservado está diante de ti. Come; porque se guardou para ti para esta ocasião, dizendo eu: Tenho convidado o povo. Assim comeu Saul aquele dia com Samuel.

25 Então desceram do alto para a cidade; e falou com Saul sobre o eirado. 26 E se levantaram de madrugada; e sucedeu que, quase ao subir da alva, chamou Samuel a Saul ao eirado, dizendo: Levanta-te, e despedir-te-ei. Levantou-se Saul, e saíram ambos para fora, ele e Samuel.

27 E, descendo eles para a extremidade da cidade, Samuel disse a Saul: Dize ao moço que passe adiante de nós (e passou); porém tu espera agora, e te farei ouvir a palavra de Deus.

1 Era un om din Beniamin, numit Chis*Cap. 14:51.1 Cron. 8:33;9:39., fiul lui Abiel, fiul lui Țeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit, un om tare și voinic. 2 El avea un fiu cu numele Saul, tânăr și frumos, mai frumos decât oricare din copiii lui Israel. Și-i întrecea pe toți în înălțime de la umăr*Cap. 10:23. în sus. 3 Măgărițele lui Chis, tatăl lui Saul, s-au rătăcit, și Chis a zis fiului său Saul: „Ia cu tine o slugă, scoală-te și du-te de caută măgărițele." 4 Saul a trecut prin muntele lui Efraim și a străbătut țara Șalișa*2 Împ. 4:42. fără să le găsească; au trecut prin țara Șaalim, și nu erau acolo; au străbătut țara lui Beniamin, și nu le-au găsit. 5 Ajunseseră în țara Țuf, când Saul a zis slugii care îl însoțea: „Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, lăsând măgărițele, să fie îngrijorat de noi." 6 Sluga i-a zis: „Iată că în cetatea aceasta este un om*Deut. 33:1.1 Împ. 13:1. al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune*Cap. 3:19. el nu se poate să nu se întâmple. Haidem la el dar; poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm." 7 Saul a zis slugii sale: „Dar dacă mergem acolo, ce să*Jud. 6:18;13:17.1 Împ. 14:3.2 Împ. 4:42;8:8. aducem omului lui Dumnezeu? Căci nu mai avem merinde în saci și n-avem niciun dar de adus omului lui Dumnezeu. Ce avem?" 8 Sluga a luat din nou cuvântul și a zis lui Saul: „Uite, eu am la mine un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu și ne va arăta drumul." 9 Odinioară, în Israel, când se ducea cineva să întrebe*Gen. 25:22. pe Dumnezeu, zicea: „Haidem să mergem la văzător!" Căci acela care se numește azi proroc se numea odinioară văzător*2 Sam. 24:11.2 Împ. 17:13.1 Cron. 26:28;29:29.2 Cron. 16:7,10.Is. 30:10.Amos 7:12.. 10 Saul a zis slugii: „Ai dreptate; haidem să mergem!" Și s-au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu. 11 Pe când se suiau ei spre cetate, au întâlnit niște fete*Gen. 24:11. care ieșiseră să scoată apă și le-au zis: „Aici este văzătorul?" 12 Ele le-au răspuns: „Da, iată-l înaintea ta; dar du-te repede, astăzi*Gen. 31:54. Cap. 16:2. a venit în cetate, pentru că poporul aduce jertfă*1 Împ. 3:2. pe înălțime. 13 Când veți intra în cetate, îl veți găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănânce, căci poporul nu mănâncă până nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvânteze jertfa; după aceea, mănâncă și cei poftiți. Suiți-vă dar, căci acum îl veți găsi." 14 Și s-au suit în cetate. Tocmai când intrau pe poarta cetății, au fost întâlniți de Samuel, care ieșea să se suie pe înălțime. 15 Dar, cu o zi mai înainte de venirea lui Saul, Domnul*Cap. 15:1.Fapte 13:21. înștiințase pe Samuel și-i zisese: 16 „Mâine, la ceasul acesta, îți voi trimite un om din țara lui Beniamin și să-l ungi*Cap. 10:1. drept căpetenie a poporului Meu Israel. El va scăpa poporul Meu din mâna filistenilor, căci am căutat*Exod 2:25;3:7,9. cu îndurare spre poporul Meu, pentru că strigătul lui a ajuns până la Mine." 17 Când a zărit Samuel pe Saul, Domnul i-a zis: „Iată*Cap. 16:12.Osea 13:11. omul despre care ți-am vorbit; el va domni peste poporul Meu." 18 Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porții și a zis: „Arată-mi, te rog, unde este casa văzătorului." 19 Samuel a răspuns lui Saul: „Eu sunt văzătorul. Suie-te înaintea mea pe înălțime, și veți mânca astăzi cu mine. Mâine te voi lăsa să pleci și-ți voi spune tot ce se petrece în inima ta. 20 Nu te neliniști de măgărițele*Vers. 3. pe care le-ai pierdut acum trei zile, căci s-au găsit. Și pentru cine este păstrat*Cap. 8:5,19;12:13. tot ce este mai de preț în Israel? Oare nu pentru tine și pentru toată casa tatălui tău?" 21 Saul a răspuns: „Oare nu sunt eu beniamit*Cap. 15:17., din una din cele mai mici*Jud. 20:46-48.Ps. 68:27. seminții ale lui Israel? Și familia*Jud. 6:15. mea nu este cea mai mică dintre toate familiile din seminția lui Beniamin? Pentru ce dar îmi vorbești astfel?" 22 Samuel a luat pe Saul și pe sluga lui, i-a vârât în odaia de mâncare, le-a dat locul cel dintâi între cei poftiți, care erau aproape treizeci de inși. 23 Samuel a zis bucătarului: „Adu porția pe care ți-am dat-o când ți-am zis: ‘Pune-o deoparte.’" 24 Bucătarul a dat spata*Lev. 7:32,33.Ezec. 24:4. și ce era pe ea și a pus-o înaintea lui Saul. Și Samuel a zis: „Iată ce a fost păstrat, pune-o înainte și mănâncă, fiindcă pentru tine s-a păstrat când am poftit poporul." Astfel, Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea. 25 S-au coborât apoi de pe înălțime în cetate, și Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperișul*Deut. 22:8.2 Sam. 11:2.Fapte 10:9. casei. 26 Apoi s-au sculat dis-de-dimineață, și, în revărsatul zorilor, Samuel a chemat pe Saul de pe acoperiș și a zis: „Scoală-te, și te voi însoți." Saul s-a sculat și au ieșit amândoi, el și Samuel. 27 Când s-au coborât la marginea cetății, Samuel a zis lui Saul: „Spune slugii tale să treacă înaintea noastră." Și sluga a trecut înainte. „Oprește-te acum", a zis iarăși Samuel, „și-ți voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu."