1 E ouvindo a rainha de Sabá a fama de Salomão, veio a Jerusalém, para provar Salomão com questões difíceis, com um grande séquito, e com camelos carregados de especiarias; ouro em abundância e pedras preciosas; e foi a Salomão, e falou com ele de tudo o que tinha no seu coração. 2 E Salomão lhe respondeu a todas as suas questões; e não houve nada que Salomão não lhe pudesse esclarecer. 3 Vendo, pois, a rainha de Sabá a sabedoria de Salomão, e a casa que edificara; 4 E as iguarias da sua mesa, o assentar dos seus servos, o estar dos seus criados, e as vestes deles; e os seus copeiros e as vestes deles; e a sua subida pela qual ele chegava à casa do Senhor, ela ficou como fora de si. 5 Então disse ao rei: Era verdade a palavra que ouvi na minha terra acerca dos teus feitos e da tua sabedoria.

6 Porém não cria naquelas palavras, até que vim, e meus olhos o viram, e eis que não me disseram a metade da grandeza da tua sabedoria; sobrepujaste a fama que ouvi. 7 Bem-aventurados os teus homens, e bem-aventurados estes teus servos, que estão sempre diante de ti, e ouvem a tua sabedoria! 8 Bendito seja o Senhor teu Deus, que se agradou de ti para te colocar no seu trono como rei para o Senhor teu Deus; porque teu Deus ama a Israel, para estabelecê-lo perpetuamente; por isso te constituiu rei sobre eles para fazeres juízo e justiça.

9 E deu ao rei cento e vinte talentos de ouro, e especiarias em grande abundância, e pedras preciosas; e nunca houve tais especiarias, quais a rainha de Sabá deu ao rei Salomão.

10 E também os servos de Hirão e os servos de Salomão, que de Ofir tinham trazido ouro, trouxeram madeira de algumins, e pedras preciosas. 11 E, da madeira de algumins, o rei fez balaústres, para a casa do Senhor, e para a casa do rei, como também harpas e saltérios para os cantores, quais nunca dantes se viram na terra de Judá.

12 E o rei Salomão deu à rainha de Sabá tudo quanto ela desejou, e tudo quanto lhe pediu, mais do que ela mesma trouxera ao rei. Assim voltou e foi para a sua terra, ela e os seus servos.

13 E o peso do ouro, que vinha em um ano a Salomão, era de seiscentos e sessenta e seis talentos de ouro, 14 Afora o que os negociantes e mercadores traziam; também todos os reis da Arábia, e os governadores da mesma terra traziam a Salomão ouro e prata.

15 Também fez o rei Salomão duzentos paveses de ouro batido; para cada pavês destinou seiscentos siclos de ouro batido. 16 Como também trezentos escudos de ouro batido; para cada escudo destinou trezentos siclos de ouro; e Salomão os pôs na casa do bosque do Líbano.

17 Fez mais o rei um grande trono de marfim, e o revestiu de ouro puro. 18 E o trono tinha seis degraus, e um estrado de ouro, que eram ligados ao trono, e encostos de ambos os lados no lugar do assento; e dois leões estavam junto aos encostos. 19 E doze leões estavam ali de ambos os lados, sobre os seis degraus; outro tal não se fez em nenhum reino.

20 Também todas as taças do rei Salomão eram de ouro, e todos os vasos da casa do bosque do Líbano, de ouro puro; a prata reputava-se por nada nos dias de Salomão. 21 Porque, indo os navios do rei com os servos de Hirão, a Társis, voltavam os navios de Társis, uma vez em três anos, e traziam ouro e prata, marfim, macacos e pavões.

22 Assim excedeu o rei Salomão a todos os reis da terra, em riquezas e sabedoria. 23 E todos os reis da terra buscavam a presença de Salomão, para ouvirem a sabedoria que Deus tinha posto no seu coração. 24 E cada um trazia o seu presente, vasos de prata, e vasos de ouro, e roupas, armaduras, especiarias, cavalos e mulas; assim faziam de ano em ano.

25 Teve também Salomão quatro mil estrebarias para os cavalos de seus carros, e doze mil cavaleiros; e colocou-os nas cidades dos carros, e junto ao rei em Jerusalém. 26 E dominava sobre todos os reis, desde o rio até à terra dos filisteus, e até ao termo do Egito. 27 Também o rei fez que houvesse prata em Jerusalém como pedras, e cedros em tanta abundância como os sicômoros que há pelas campinas. 28 E do Egito e de todas aquelas terras traziam cavalos a Salomão.

29 Os demais atos de Salomão, tanto os primeiros como os últimos, porventura não estão escritos no livro das crônicas de Natã, o profeta, e na profecia de Aías, o silonita, e nas visões de Ido, o vidente, acerca de Jeroboão, filho de Nebate? 30 E reinou Salomão em Jerusalém quarenta anos sobre todo o Israel. 31 E dormiu Salomão com seus pais, e o sepultaram na cidade de Davi seu pai; e Roboão, seu filho, reinou em seu lugar.

1 Împărăteasa*1 Împ. 10:1.Mat. 12:42.Luca 11:31. din Seba a auzit de faima lui Solomon și a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare și cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot și pietre scumpe. S-a dus la Solomon și i-a spus tot ce avea pe inimă. 2 Solomon i-a răspuns la toate întrebările și n-a fost nimic pe care să nu fi știut Solomon să i-l lămurească. 3 Împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon și casa pe care o zidise, 4 și bucatele de la masa lui, și locuința slujitorilor lui, și slujbele, și hainele celor ce-i slujeau, și paharnicii lui, și hainele lor, și treptele pe care se suia la Casa Domnului. 5 Uimită, ea a zis împăratului: „Este adevărat deci ce am auzit eu în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 6 Nu credeam tot ce se zicea, până n-am venit și am văzut cu ochii mei. Și iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea și înțelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine. 7 Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt pururea înaintea ta și care aud înțelepciunea ta! 8 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care S-a îndurat de tine și te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul Dumnezeul tău! Pentru că Dumnezeul tău iubește pe Israel și vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată și dreptate." 9 Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii și pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba. 10 Slujitorii lui Hiram și slujitorii lui Solomon care*Cap. 8:18. au adus aur din Ofir au adus și lemn mirositor*1 Împ. 10:11. și pietre scumpe. 11 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului și harpe și alăute pentru cântăreți. Nu se mai văzuse așa ceva în țara lui Iuda. 12 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decât adusese ea împăratului. Apoi s-a întors și s-a dus în țara ei, ea și slujitorii ei.

13 Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 14 afară de ce lua de la negustorii cei mari și de la cei mici, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării, care aduceau aur și argint lui Solomon. 15 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat șase sute de sicli de aur bătut, 16 și alte trei sute de scuturi de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat trei sute de sicli de aur; și împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului. 17 Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeș și l-a acoperit cu aur curat. 18 Scaunul acesta de domnie avea șase trepte și un așternut pentru picioare, de aur, care se ținea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau rezemători, lângă rezemători erau doi lei 19 și, pe cele șase trepte, de o parte și de alta, erau doisprezece lei. Așa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăție. 20 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur și toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint – argintului nu i se dădea niciun preț pe vremea lui Solomon. 21 Căci împăratul avea corăbii din Tarsis, care călătoreau cu slujitorii lui Hiram; și la fiecare trei ani veneau corăbiile din Tarsis aducând aur și argint, fildeș, maimuțe și păuni. 22 Împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului prin bogățiile și înțelepciunea lui. 23 Toți împărații pământului căutau să-l vadă pe Solomon ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24 Și fiecare din ei își aducea darul lui, lucruri de argint și lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri; așa era în fiecare an. 25 Solomon*1 Împ. 4:26;10:26. Cap. 1:14. avea patru mii de iesle pentru caii de la carele lui și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile unde își ținea carele și la Ierusalim, lângă împărat. 26 El stăpânea*1 Împ. 4:21. peste toți împărații, de la râu*Gen. 15:18.Ps. 72:8. până la țara filistenilor și până la hotarul Egiptului. 27 Împăratul*1 Împ. 10:27. Cap. 1:15. a făcut argintul tot așa de obișnuit la Ierusalim ca pietrele și cedrii tot atât de mulți ca smochinii sălbatici, care cresc pe câmpie. 28 Din Egipt și din toate țările se aduceau*1 Împ. 10:28. Cap. 1:16. cai pentru Solomon.

29 Celelalte*1 Împ. 11:41. fapte ale lui Solomon, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Natan, în prorocia lui Ahia*1 Împ. 11:29. din Silo și în descoperirile prorocului*Cap. 12:15;13:22. Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat? 30 Solomon*1 Împ. 11:42,43. a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul. 31 Apoi Solomon a adormit cu părinții lui și l-au îngropat în cetatea tatălui său, David. Și, în locul lui, a domnit fiul său Roboam.