1 E chamou Moisés a todo o Israel, e disse-lhes: Ouve, ó Israel, os estatutos e juízos que hoje vos falo aos ouvidos; e aprendê-los-eis, e guardá-los-eis, para os cumprir.

2 O Senhor nosso Deus fez conosco aliança em Horebe. 3 Não com nossos pais fez o Senhor esta aliança, mas conosco, todos os que hoje aqui estamos vivos. 4 Face a face o Senhor falou conosco no monte, do meio do fogo 5 (Naquele tempo eu estava em pé entre o Senhor e vós, para vos notificar a palavra do Senhor; porque temestes o fogo e não subistes ao monte), dizendo:

6 Eu sou o Senhor teu Deus, que te tirei da terra do Egito, da casa da servidão;

7 Não terás outros deuses diante de mim;

8 Não farás para ti imagem de escultura, nem semelhança alguma do que há em cima no céu, nem embaixo na terra, nem nas águas debaixo da terra; 9 Não te encurvarás a elas, nem as servirás; porque eu, o Senhor teu Deus, sou Deus zeloso, que visito a iniquidade dos pais nos filhos, até a terceira e quarta geração daqueles que me odeiam. 10 E faço misericórdia a milhares dos que me amam e guardam os meus mandamentos.

11 Não tomarás o nome do Senhor teu Deus em vão; porque o Senhor não terá por inocente ao que tomar o seu nome em vão.

12 Guarda o dia de sábado, para o santificar, como te ordenou o Senhor teu Deus. 13 Seis dias trabalharás, e farás todo o teu trabalho. 14 Mas o sétimo dia é o sábado do Senhor teu Deus; não farás nenhum trabalho nele, nem tu, nem teu filho, nem tua filha, nem o teu servo, nem a tua serva, nem o teu boi, nem o teu jumento, nem animal algum teu, nem o estrangeiro que está dentro de tuas portas; para que o teu servo e a tua serva descansem como tu; 15 Porque te lembrarás que foste servo na terra do Egito, e que o Senhor teu Deus te tirou dali com mão forte e braço estendido; por isso o Senhor teu Deus te ordenou que guardasses o dia de sábado.

16 Honra a teu pai e a tua mãe, como o Senhor teu Deus te ordenou, para que se prolonguem os teus dias, e para que te vá bem na terra que te dá o Senhor teu Deus.

17 Não matarás.

18 Não adulterarás.

19 Não furtarás.

20 Não dirás falso testemunho contra o teu próximo.

21 Não cobiçarás a mulher do teu próximo; e não desejarás a casa do teu próximo, nem o seu campo, nem o seu servo, nem a sua serva, nem o seu boi, nem o seu jumento, nem coisa alguma do teu próximo.

22 Estas palavras falou o Senhor a toda a vossa congregação no monte, do meio do fogo, da nuvem e da escuridão, com grande voz, e nada acrescentou; e as escreveu em duas tábuas de pedra, e a mim mas deu. 23 E sucedeu que, ouvindo a voz do meio das trevas, e vendo o monte ardendo em fogo, vos achegastes a mim, todos os cabeças das vossas tribos, e vossos anciãos; 24 E dissestes: Eis aqui o Senhor nosso Deus nos fez ver a sua glória e a sua grandeza, e ouvimos a sua voz do meio do fogo; hoje vimos que Deus fala com o homem, e que este permanece vivo. 25 Agora, pois, por que morreríamos? Pois este grande fogo nos consumiria; se ainda mais ouvíssemos a voz do Senhor nosso Deus morreríamos. 26 Porque, quem há de toda a carne, que ouviu a voz do Deus vivente falando do meio do fogo, como nós, e ficou vivo? 27 Chega-te tu, e ouve tudo o que disser o Senhor nosso Deus; e tu nos dirás tudo o que te disser o Senhor nosso Deus, e o ouviremos, e o cumpriremos.

28 Ouvindo, pois, o Senhor a voz das vossas palavras, quando me faláveis, o Senhor me disse: Eu ouvi a voz das palavras deste povo, que eles te disseram; em tudo falaram bem. 29 Quem dera que eles tivessem tal coração que me temessem, e guardassem todos os meus mandamentos todos os dias, para que bem lhes fosse a eles e a seus filhos para sempre. 30 Vai, dize-lhes: Tornai-vos às vossas tendas. 31 Tu, porém, fica-te aqui comigo, para que eu a ti te diga todos os mandamentos, e estatutos, e juízos, que tu lhes hás de ensinar, para que cumpram na terra que eu lhes darei para possuí-la.

32 Olhai, pois, que façais como vos mandou o Senhor vosso Deus; não vos desviareis, nem para a direita nem para a esquerda. 33 Andareis em todo o caminho que vos manda o Senhor vosso Deus, para que vivais e bem vos suceda, e prolongueis os dias na terra que haveis de possuir.

1 Moise a chemat pe tot Israelul și i-a zis: „Ascultă, Israele, legile și poruncile pe care vi le spun astăzi în auzul vostru. Învățați-le și împliniți-le cu scumpătate. 2 Domnul*Exod 19:5. Cap. 4:23. Dumnezeul nostru a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3 Nu*Mat. 13:17.Evr. 8:9. cu părinții noștri a încheiat Domnul legământul acesta, ci cu noi, care suntem toți vii astăzi aici. 4 Domnul v-a vorbit față*Exod 19:9,19;20:22. Cap. 4:33,36;34:10. în față pe munte, din mijlocul focului. 5 Eu am stat*Exod 20:21.Gal. 3:19. atunci între Domnul și voi, ca să vă vestesc cuvântul Domnului, căci*Exod 19:16;20:18;24:2. vă era frică de foc și nu v-ați suit pe munte. El a zis: 6 ‘Eu sunt*Exod 20:2.Lev. 26:1. Cap. 6:4.Ps. 81:10. Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei. 7 Să*Exod 20:3. n-ai alți dumnezei afară de Mine. 8 Să nu-ți*Exod 20:4. faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus, în ceruri, sau jos, pe pământ, sau în ape sub pământ. 9 Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care*Exod 34:7. pedepsesc fărădelegea părinților în copii până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc 10 și Mă îndur*Ier. 32:18.Dan. 9:4. până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. 11 Să nu*Exod 20:7.Lev. 19:12.Mat. 5:33. iei în deșert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. 12 Ține ziua*Exod 20:8. de odihnă ca s-o sfințești, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău. 13 Șase zile*Exod 23:12;35:2.Ezec. 20:12. să lucrezi și să-ți faci toate treburile. 14 Dar ziua a șaptea este ziua*Gen. 2:2.Exod 16:29,30.Evr. 4:4. de odihnă a Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca și robul și roaba ta să se odihnească întocmai ca tine. 15 Adu-ți*Cap. 15:15;16:12;24:18,22. aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, și Domnul Dumnezeul tău te-a scos din ea cu*Cap. 4:34,37. mână tare și cu braț întins, de aceea ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să ții ziua de odihnă. 16 Cinstește*Exod 20:12.Lev. 19:3. Cap. 27:16.Efes. 6:2,3.Col. 3:20. pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ai zile*Cap. 4:40. multe și să fii fericit în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău. 17 Să nu ucizi*Exod 20:13.Mat. 5:21.. 18 Să nu preacurvești*Exod 20:14.Luca 18:20.Iac. 2:11.. 19 Să nu furi*Exod 20:15.Rom. 13:9.. 20 Să*Exod 20:16. nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. 21 Să*Exod 20:17.Mica 2:2.Hab. 2:9.Luca 12:15.Rom. 7:7;13:9. nu poftești nevasta aproapelui tău; să nu poftești casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, niciun alt lucru care este al aproapelui tău.’ 22 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului, din nori și din negură deasă, și le-a spus la toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Le-a scris*Exod 24:12;31:18. Cap. 4:13. pe două table de piatră și mi le-a dat. 23 Când ați auzit*Exod 20:18,19. glasul acela din mijlocul întunericului și pe când tot muntele era aprins, căpeteniile semințiilor voastre și bătrânii voștri s-au apropiat toți de mine 24 și ați zis: ‘Iată că Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat slava și mărimea Lui și noi I-am auzit glasul*Exod 19:19. din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, și totuși au*Cap. 4:33.Jud. 13:22. rămas vii. 25 Și acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom*Cap. 18:16. auzi și mai departe glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri. 26 Cine este*Cap. 4:33., în adevăr, omul acela care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, și totuși să fi rămas viu? 27 Apropie-te*Exod 20:19.Evr. 12:19. mai bine tu și ascultă tot ce-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu însuți tot ce-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru, și noi vom asculta și vom face.’ 28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ați spus. Și Domnul mi-a zis: ‘Am auzit cuvintele pe care ți le-a spus poporul acesta: tot ce au*Cap. 18:17. zis este bine. 29 O, de*Cap. 32:29.Ps. 81:13.Is. 48:18.Mat. 23:37.Luca 19:42. ar rămâne ei cu aceeași inimă ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile*Cap. 11:1. Mele, ca să*Cap. 4:40. fie fericiți pe vecie, ei și copiii lor! 30 Du-te de spune-le: «Întoarceți-vă în corturile voastre.» 31 Dar tu rămâi aici, cu Mine, și-ți voi spune*Gal. 3:19. toate poruncile, legile și rânduielile pe care să-i înveți să le împlinească în țara pe care le-o dau în stăpânire.’ 32 Luați seama dar să faceți așa cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru; să nu*Cap. 17:20;28:14.Ios. 1:7;23:6.Prov. 4:27. vă abateți de la cele ce a poruncit El nici la dreapta, nici la stânga. 33 Să urmați în totul calea*Cap. 10:12.Ps. 119:6.Ier. 7:23.Luca 1:6. pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru să umblați, ca să trăiți și să*Cap. 4:40. fiți fericiți și să aveți zile multe în țara pe care o veți lua în stăpânire.