1 E aconteceu no trigésimo ano, no quarto mês, no quinto dia do mês, que estando eu no meio dos cativos, junto ao rio Quebar, se abriram os céus, e eu tive visões de Deus. 2 No quinto dia do mês, no quinto ano do cativeiro do rei Jeoiaquim, 3 Veio expressamente a palavra do Senhor a Ezequiel, filho de Buzi, o sacerdote, na terra dos caldeus, junto ao rio Quebar, e ali esteve sobre ele a mão do Senhor. 4 Olhei, e eis que um vento tempestuoso vinha do norte, uma grande nuvem, com um fogo revolvendo-se nela, e um resplendor ao redor, e no meio dela havia uma coisa, como de cor de âmbar, que saía do meio do fogo. 5 E do meio dela saía a semelhança de quatro seres viventes. E esta era a sua aparência: tinham a semelhança de homem. 6 E cada um tinha quatro rostos, como também cada um deles quatro asas. 7 E os seus pés eram pés direitos; e as plantas dos seus pés como a planta do pé de uma bezerra, e luziam como a cor de cobre polido. 8 E tinham mãos de homem debaixo das suas asas, aos quatro lados; e assim todos quatro tinham seus rostos e suas asas. 9 Uniam-se as suas asas uma à outra; não se viravam quando andavam, e cada qual andava continuamente em frente. 10 E a semelhança dos seus rostos era como o rosto de homem; e do lado direito todos os quatro tinham rosto de leão, e do lado esquerdo todos os quatro tinham rosto de boi; e também tinham rosto de águia todos os quatro. 11 Assim eram os seus rostos. As suas asas estavam estendidas por cima; cada qual tinha duas asas juntas uma a outra, e duas cobriam os corpos deles. 12 E cada qual andava para adiante de si; para onde o espírito havia de ir, iam; não se viravam quando andavam. 13 E, quanto à semelhança dos seres viventes, o seu aspecto era como ardentes brasas de fogo, com uma aparência de lâmpadas; o fogo subia e descia por entre os seres viventes, e o fogo resplandecia, e do fogo saíam relâmpagos; 14 E os seres viventes corriam, e voltavam, à semelhança de um clarão de relâmpago.

15 E vi os seres viventes; e eis que havia uma roda sobre a terra junto aos seres viventes, uma para cada um dos quatro rostos. 16 O aspecto das rodas, e a obra delas, era como a cor de berilo; e as quatro tinham uma mesma semelhança; e o seu aspecto, e a sua obra, era como se estivera uma roda no meio de outra roda. 17 Andando elas, andavam pelos seus quatro lados; não se viravam quando andavam. 18 E os seus aros eram tão altos, que faziam medo; e estas quatro tinham as suas cambotas cheias de olhos ao redor. 19 E, andando os seres viventes, andavam as rodas ao lado deles; e, elevando-se os seres viventes da terra, elevavam-se também as rodas. 20 Para onde o espírito queria ir, eles iam; para onde o espírito tinha de ir; e as rodas se elevavam defronte deles, porque o espírito do ser vivente estava nas rodas. 21 Andando eles, andavam elas e, parando eles, paravam elas e, elevando-se eles da terra, elevavam-se também as rodas defronte deles; porque o espírito do ser vivente estava nas rodas. 22 E sobre as cabeças dos seres viventes havia uma semelhança de firmamento, com a aparência de cristal terrível, estendido por cima, sobre as suas cabeças. 23 E debaixo do firmamento estavam as suas asas direitas uma em direção à outra; cada um tinha duas, que lhe cobriam o corpo de um lado; e cada um tinha outras duas asas, que os cobriam do outro lado. 24 E, andando eles, ouvi o ruído das suas asas, como o ruído de muitas águas, como a voz do Onipotente, um tumulto como o estrépito de um exército; parando eles, abaixavam as suas asas. 25 E ouviu-se uma voz vinda do firmamento, que estava por cima das suas cabeças; parando eles, abaixavam as suas asas.

26 E por cima do firmamento, que estava por cima das suas cabeças, havia algo semelhante a um trono que parecia de pedra de safira; e sobre esta espécie de trono havia uma figura semelhante à de um homem, na parte de cima, sobre ele. 27 E vi-a como a cor de âmbar, como a aparência do fogo pelo interior dele ao redor, desde o aspecto dos seus lombos, e daí para cima; e, desde o aspecto dos seus lombos e daí para baixo, vi como a semelhança de fogo, e um resplendor ao redor dele. 28 Como o aspecto do arco que aparece na nuvem no dia da chuva, assim era o aspecto do resplendor em redor. Este era o aspecto da semelhança da glória do Senhor; e, vendo isto, caí sobre o meu rosto, e ouvi a voz de quem falava.

1 În al treizecilea an, în a cincea zi a lunii a patra, pe când eram între prinșii de război de la*Vers. 3. Cap. 3:15,23;10:15,20,22;43:3. râul Chebar, s-au deschis*Mat. 3:16.Fapte 7:56;10:11.Apoc. 19:11. cerurile și am avut vedenii*Cap. 8:3. dumnezeiești. 2 În a cincea zi a lunii – era în anul al cincilea al robiei*2 Împ. 24:12,15. împăratului Ioiachin –, 3 Cuvântul Domnului a vorbit lui Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în țara haldeenilor, lângă râul Chebar, și acolo a venit mâna*1 Împ. 18:46.2 Împ. 3:15. Cap. 3:14,22;8:1; 40:1. Domnului peste el. 4 M-am uitat și iată că au venit de la miazănoapte*Ier. 1:14;4:6;6:1. un vânt*Ier. 23:19;25:32. năprasnic, un nor gros și un snop de foc, care răspândea de jur împrejur o lumină strălucitoare, în mijlocul căreia lucea ca o aramă lustruită, care ieșea din mijlocul focului. 5 Tot în mijloc*Apoc. 4:6., se mai vedeau patru făpturi vii, a căror înfățișare*Cap. 10:8. avea o asemănare*Vers. 10. Cap. 10:14,21. omenească. 6 Fiecare din ele avea patru fețe și fiecare avea patru aripi. 7 Picioarele lor erau drepte și talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui vițel și scânteiau*Dan. 10:6.Apoc. 1:15. ca niște aramă lustruită. 8 Sub aripi, de cele patru părți ale lor, aveau niște mâini*Cap. 10:8,21. de om și toate patru aveau fețe și aripi. 9 Aripile*Vers. 11. lor erau prinse una de alta. Și când mergeau*Vers. 12. Cap. 10:11., nu se întorceau în nicio parte, ci fiecare mergea drept înainte. 10 Cât despre chipul*Apoc. 4:7. fețelor lor, era așa: înainte, toate*Num. 2:10. aveau o față de om; la dreapta lor, toate patru aveau*Num. 2:3. câte o față de leu; la stânga lor*Num. 2:18., toate patru aveau câte o față de bou, iar înapoi, toate patru aveau câte o*Num. 2:25. față de vultur. 11 Aripile fiecăreia erau întinse în sus, așa că două din aripile lor ajungeau până la cele învecinate, iar două*Is. 6:2. le acopereau trupurile. 12 Fiecare*Vers. 9. Cap. 10:22. mergea drept înainte, și anume încotro le mâna*Vers. 20. duhul să meargă, într-acolo mergeau, iar în mersul lor nu se*Vers. 9,17. întorceau în nicio parte. 13 În mijlocul acestor făpturi vii era ceva ca niște cărbuni de foc aprinși, care ardeau, și ceva ca niște făclii*Apoc. 4:5. umbla încoace și încolo printre aceste făpturi vii; focul acesta arunca o lumină strălucitoare și din el ieșeau fulgere. 14 Făpturile vii însă, când alergau*Zah. 4:10. și se întorceau, erau ca fulgerul*Mat. 24:27.. 15 Mă uitam la aceste făpturi vii și iată că pe pământ, afară de făpturile vii, era o roată*Cap. 10:9. la fiecare din cele patru fețe ale lor. 16 Înfățișarea*Cap. 10:9,10. acestor roți și materialul din care erau făcute păreau de crisolit*Dan. 10:6. și toate patru aveau aceeași întocmire. Înfățișarea și alcătuirea lor erau de așa fel, încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roți. 17 Când mergeau*Vers. 12., alergau pe toate cele patru laturi ale lor și nu se întorceau deloc în mersul lor. 18 Aveau niște obezi de o înălțime înspăimântătoare și, pe obezile lor, cele patru roți erau pline cu ochi*Cap. 10:12.Zah. 4:10. de jur împrejur. 19 Când mergeau*Cap. 10:16,17. făpturile vii, mergeau și roțile pe lângă ele și, când se ridicau făpturile vii de la pământ, se ridicau și roțile. 20 Unde*Vers. 12. le mâna duhul să meargă, acolo mergeau, încotro voia duhul, și împreună cu ele se ridicau și roțile, căci*Cap. 10:17. duhul făpturilor vii era în roți. 21 Când*Vers. 19,20. Cap. 10:17. mergeau făpturile vii, mergeau și roțile; când se opreau ele, se opreau și roțile; când se ridicau de pe pământ, se ridicau și roțile; căci duhul făpturilor vii era în roți. 22 Deasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o întindere*Cap. 10:1. a cerului, care semăna cu cristalul strălucitor și se întindea în aer sus, peste capetele lor. 23 Sub cerul acesta, aripile lor stăteau drepte, întinse una spre alta, și mai aveau, fiecare, câte două aripi, care le acopereau trupurile. 24 Când*Cap. 10:5. umblau, am auzit vâjâitul aripilor lor ca*Cap. 43:2.Dan. 10:6.Apoc. 1:15. vâjâitul unor ape mari și ca glasul*Iov 37:4,5.Ps. 29:3,4;68:33. Celui Atotputernic. Când mergeau, era un vuiet gălăgios, ca al unei oștiri, iar când se opreau, își lăsau aripile în jos. 25 Și venea un vuiet care pornea de deasupra cerului întins peste capetele lor, iar când se opreau își lăsau aripile în jos. 26 Deasupra*Cap. 10:1. cerului care era peste capetele lor, era ceva ca*Exod 24:10. o piatră de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care ședea pe el. 27 Am*Cap. 8:2. mai văzut iarăși o lucire de aramă lustruită, ca niște foc, înăuntrul căruia era omul acesta și care strălucea de jur împrejur; de la chipul rărunchilor lui până sus și de la chipul rărunchilor lui până jos, am văzut ca un fel de foc și, de jur împrejur, era înconjurat cu o lumină strălucitoare. 28 Ca înfățișarea curcubeului*Apoc. 4:3;10:1., care stă în nor într-o zi de ploaie, așa era și înfățișarea acestei lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel*Cap. 3:23;8:4. era arătarea slavei Domnului. Când am văzut-o, am*Cap. 3:23.Dan. 8:17.Fapte 9:4.Apoc. 1:17. căzut cu fața la pământ și am auzit glasul Unuia care vorbea.